UPDATE Isărescu: Poate să dureze mulți ani pentru adoptarea euro. Nu e o cursă de sprint, e un maraton

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Miercuri, 28 noiembrie 2018, 11:45 Economie | Finanţe & Bănci


Mugur Isarescu
Foto: Facebook
​În decembrie Comisia de trecere la euro va face publice un raport de fundamentare a deciziilor viitoare și un parcurs, un document privind măsurile care trebuie luate pentru a ajunge la țintă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, sunt 2 documente grele, voluminoase, câteva sute de pagini.

"Noi am facut eforturi serioase pentru a traduce documentul din româna în română, pentru a spune lucrurile într-un limbaj acceptabil. La 300 de pagini dacă nu e bună intenție, dacă e rea-voință, se pot gasi zeci de interpretări. Se fac știri total pe lângă subiect. Daca noi spunem că orizontul rezonabil pentru ca România sa ajungă să intre în ERM 2 în 2024, de acolo încolo nu mai este decât drum înainte, poate să dureze mai multi ani. (...) Ele trebuie ințelese ca argumente solide, nu ca trăsnăi, că vrea sau nu vrea guvernatorul. E o decizie politică de mare responsabilitate", a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, România a avut cel mai rapid proces de convergență.

"PIB pe locuitor în 2005 față de media europeană este la peste 60%. 30 de procente în mai puțin de 10 ani. Bulgaria a ajuns la mai puțin de 50%. (...) Asta nu e o cursa de sprint, e o cursă de maraton, de rezistență, reziliență. Toți suntem grăbiți că viața noastră este scurtă. Aici nu putem ușua. Zona euro nu e o zonă de convergență, Slovenia e cazul concludent. A intrat acum 10 ani și a mers în jos. Era la 70% din media europeana și a scăzut cu 5 procente în 10 ani. Am fost la sărbătoarea lor anul trecut, de 10 ani, și nu a fost o sărbătoare", a precizat guvernatorul BNR.

Ce a mai spus Mugur Isărescu:
  • Tema pe care o propune azi Forumul Financiar "Impactul reglementărilor asupra piețelor financiare. De la bune intenții la consecințe neașteptate”, - consider că este de actualitate. Experiențele din ultimii ani, din această privință, se transcriu perfect sub titlul forumului de astăzi. Într-o discuţie referitoare la intermedierea financiară care a scăzut în ultimii ani nu ar trebui pierdut din vedere rolul jucat de incertitudinea legislativă, creată de inițiative care vizau profilul de risc nu doar al creditelor viitoare, ci și al stocului existent.
  • De altfel, atât legea dării în plată, cât și cea a conversiei creditelor în franci elvețieni au plecat de la dorința de a găsi soluții la unele probleme apărute după perioada post criza financiară de pe plan mondial. Dar, în variantele lor inițiale, aceste legi nu rezolvau problemele, ci doar atentau la stabilitatea financiară din perioada respectivă. A fost nevoie de intervenția Curții Constituționale pentru a le oferi interpretarea corectă. De asemenea, o serie de propuneri legislative de astăzi care chiar dacă pleacă - sper - de la bune intenții, riscă să perturbe o piața bancară echilibrată, în cazul în care ele nu sunt calibrate cu atenția și priceperea necesare pentru evitarea consecințelor nedorite. Nu trebuie așteptat ca doar forul constituțional suprem să clarifice lucrurile. Trebuie evident intervenit pe parcurs cu informații, clarificări și detalii corecte și oneste.
  • Trebuie spus de la bun început că există toate motivele pentru a crede că suntem cu toții capabili să explicăm și să calibrăm bunele intenții așa încât să nu ne surprindă prin rezultate neașteptate. Aceasta pentru că vorbim de o situație a sistemului bancar care nu se compară cu cea de acum 7-8 ani. Ponderea creditelor neperformante este la cel mai scăzut nivel post criză ajungând la 5,56 % la sfârșitul lunii septembrie 2018. Odată cu scăderea creditelor neperformante scad (cel puțin proporțional) și eventualele nemulțumiri ale consumatorilor de produse bancare - mai mult sau mai puțin justificate – legate de relația cu băncile. Și tot datorită acestui fenomen, profitul sistemului bancar pe ansamblu este unul consistent și capabil să contribuie la creșterea stabilității băncilor românești. Creditarea avansează într-un ritm bun (6,8 % creștere anuală în octombrie) în special pe baza componentei în lei, ceea ce reduce consistent riscul valutar la contractarea unui împrumut.
  • Măsurile luate de BNR în privința noului regulament de creditare vor ajuta la consolidarea procesului, iar noi instituții, cum ar fi Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), încep să aibă rezultate așteptate în ceea ce privește relația bănci - consumatori. Mai mult, dobânzile din piață, chiar și ROBOR, - ajuns la o mai mare notorietate decât este cazul - sunt relativ stabile și evoluează într-un interval bine definit. Creșterea creditării în ritm susținut arată că, de fapt, nivelul dobânzilor este acceptat de piață și de consumatori. Deși mai sunt neajunsuri, aceste aspecte creează premisele pentru ca eventuale propuneri legislative care vizează sistemul bancar să fie analizate cu înțelepciune, fără grabă, pe un fond de calm și stabilitate, așa încât să poată genera în cazul în care ajung să fie adoptate, consecințele benefice pentru bănci și consumatori.
  • Cum se poate ajunge la acest rezultat? Sunt cel puțin două căi pe care trebuie mers în paralel. Una ține de funcționarea sistemului bancar ca atare – responsabilă, deschisă, atentă la consumatori, la utilizatori. Cealaltă, de informarea corectă și completă a tuturor părților interesate - fie că vorbim de consumatori, legislatori, acționari - în legătură cu efectele sau, dacă pot spune așa, deficiențele unor inițiative sau unor propuneri legate de activitatea bancară.
  • În ceea ce privește primul aspect, Banca Națională a României urmărește, îndeaproape și cu atenție, îmbunătățirea calității serviciilor pe care băncile le oferă consumatorilor, inclusiv modalitățile de rezolvare a neînțelegerilor, aceasta fiind, de altfel, o preocupare la nivel european. Se remarcă în tot sistemul bancar european un efort concertat îndreptat către recâștigarea capitalului de încredere și a echilibrului dintre consumatori și bănci. Încrederea – am spus-o de multe ori, o repet de câte ori va fi nevoie - în orice relație bilaterală, cum este cea din sistemul bancar, se câștigă greu și se poate pierde uneori foarte repede, din varii motive: în cazul nostru, din lipsa unei comunicări eficiente sau lipsa de informare temeinică a consumatorului de produse și servicii bancare, a serviciilor improprii oferite consumatorilor, dar și legat de modul de soluționare a nemulțumirilor pe care aceiași consumatori le pot întâmpina pe parcursul derulării raporturilor contractuale. Sistemul bancar este obligat să facă eforturi constante pentru evitarea acestor situații. Dacă băncile nu vin în întâmpinarea acestor situații, nu este de mirare că poate apărea o frământare, o preocupare în anumite părți ale societății, o anumită reacție față de bănci. Iar reprezentanții legislativului sunt ca și obligați să țină cont de aceste semnale care pot ajunge la ei dinspre societate. Modul cum vor reacționa la aceste semnale depinde de cel de-al doilea aspect, și anume, de explicarea unor eventuale neajunsuri sau consecințe nedorite ale unor posibile decizii legislative insuficient calibrate.
  • Din păcate, acest aspect a fost de cele mai multe ori neglijat, sau lăsat doar pe seama Băncii Naționale. De aici, ideea incorectă că noi suntem avocații băncilor comerciale. Noi suntem avocații stabilității financiare. Este datoria comună – a BNR și a băncilor comerciale, a analiștilor economici onești și a jurnaliștilor care urmăresc binele comun – să se implice în dezbaterea publică și să încerce să explice, fiecare la nivelul lui, toate consecințele care pot rezulta dintr-o reglementare prost dimensionată.
  • Cum am spus și cu alte ocazii, există trei coordonate hotărâtoare pentru canalul comunicării, care a devenit tot mai important în ceea ce privește politicile economice: informațiile de calitate, produse corect și constant; comunicarea publică în forme raționale, la obiect; viziunea coerentă în care ideile sunt utilizate în proiecte concrete. În aceste condiții, intervențiile bancherilor și ale analiștilor trebuie să fie unele cu greutate, echilibrate, dar mai ales auzite, prezente. De prea multe ori ideile eronate și tendențioase au ajuns să devină dominante. Cred că este și vina sistemului bancar pentru acest lucru. Am dat de câteva ori exemplul lucrării care în mod sigur trebuia dezbătută mult mai mult. O lucrare de înalt nivel profesional despre darea în plată. Lucrarea sublinia aberațiile legii și consecințele ei nefaste, sper eu neintenționate totuși, ale acestei legi. Cartea a dispărut, aproape că nu mai știe nimeni nimic despre ea. Trebuie găsite oportunitățile, prin dezbateri adevărate, astfel încât lucrări mai greu de explicat să rămână în spațiul public.
  • În această perspectivă consider că mass media reprezintă un partener. Forța indiscutabilă a transmiterii de mesaje din partea și spre opinia publică - pe care o are mass media – poate la rândul ei să fie utilizată în bine și rău. Și dincolo de interesul firesc pentru senzațional, de exagerările aproape inerente care apar în lupta pentru audiență, sunt convins că mulți jurnaliști înțeleg responsabilitatea muncii lor și vor releva toate aspectele care decurg dintr-o propunere nereușită, așa încât publicul lor, care este același cu consumatorii de servicii bancare - adică persoanele care trebuie să se bucure de un sistem financiar solid și eficient - să nu cadă pradă unor iluzii, a unor propuneri nerealiste, incorecte sau păguboase.
  • În acest demers de clarificare sistemul financiar bancar și Banca Națională trebuie să fie prezențe active. Dacă apare o lege nouă, bancherii sunt primii care trebuie să o aplice cu strictețe, și atunci trebuie luptat pe toate fronturile, corect, onest, cu argumente, pentru ca lucruri care sunt pe lângă subiect, să nu rămână neclarificate. Oare câte din neajunsurile procesului de creditare din ultimii ani – de la dificultatea de a accesa un credit la costul acestuia și nivelul redus al intermedierii financiare – nu se datorează și unui climat influențat de aceste permanente atacuri la adresa băncilor, încercărilor de a face modificări legislative inoportune, neînțelegerilor sau abordărilor populiste greșite?


Citeste mai multe despre   








1384 vizualizari

  • +3 (7 voturi)    
    O sa ne convertim la rubla mai repede. (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 11:53)

    Marionette [utilizator]

    Tot se amana trecerea la euro pentru ca politicienii nu mai au resurse de furat prin inflatie. Leul e tinut doar pentru ca aceste lepre ce ne paraziteaza de 30 de ani sa aiba ce sa paraziteze.
    • 0 (2 voturi)    
      Nu românu a inventat inflația (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 13:03)

      Shaolin [utilizator] i-a raspuns lui Marionette

      Și euro are inflație. Și dolarul și toate celelalte valute existente.
  • +5 (9 voturi)    
    Bime ca ne-ati "luminat"... (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 12:27)

    Olyx [utilizator]

    d-le Guvernator. In 42 de ani, deci !...
  • +2 (12 voturi)    
    tov isarescu (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 12:29)

    tenere [utilizator]

    maratonul asta romanesc a durat cativa ani pentru Muntenegru care a adoptat moneda euro inainte de integrare

    mai canta matale la alte mese, aici e mai greu sa ne pacalesti timp 30 de ani cu placa asta

    ceva carte stii matale dar prea tragi cu conducerea din care cred ca ai facut parte si inainte de '89, ti se cam vede gradul
  • +1 (5 voturi)    
    Rrumanii patrioti (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 13:39)

    Zummm [utilizator]

    Asculta cu sfintenie de tatuca Isarescu. Poate, poate oracolul de la BNR mai ii da sa manance pisicii aleia numita incorect Leu
  • -3 (9 voturi)    
    de ce euro? (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 13:43)

    Toni_Romania [utilizator]

    de ce trecere la euro?.... ca sa distruga si bruma de nivel de trai care a mai ramas?....
    • +2 (6 voturi)    
      pentru voi (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 13:57)

      tenere [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      rubla e ok, doar chestiune de obisnuinta
      • -1 (5 voturi)    
        Jacques Delors-daca stii cine e (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 14:50)

        Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui tenere

        Euro doomed from start, says Jacques Delors
        The euro project was flawed from the start and the current generation of European leaders has failed to address its fundamental problems, Jacques Delors, the architect of the single currency, declares today.

        https://www.telegraph.co.uk/finance/financialcrisis/8932647/Euro-doomed-from-start-says-Jacques-Delors.html
        • +1 (3 voturi)    
          orice (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 16:47)

          tenere [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

          lucru care duce la destramarea EU si NATO vine manusa cu voi sovieticii

          ruble, cum spuneam
          • +1 (1 vot)    
            tu cam visezi sovietici, este? (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 19:37)

            Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui tenere

            asta cu rușii e poezia umflaților ageamii de la BRX care nu stiu decat să și asigure lefuri de zeci mii euro în timp ce pt. restul Uniunii ei recomandă ”austeritate”
  • 0 (4 voturi)    
    Ce nu stie Isarescu (Miercuri, 28 noiembrie 2018, 14:41)

    Delavale [utilizator]

    Trecerea la moneda Euro este o decizie POLITICA si nu contabila sau economica. Mai multe tari au trecut la euro numai din considerente politice.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version