Când Microsoft a devenit o companie publică în 1986, fondatorii Bill Gates și Paul Allen, doi prieteni și colegi de liceu legați de pasiunea lor pentru calculatoare, au devenit multi-milionari ● Volkswagen, cel mai mare producător european, caută un amplasament pentru o a doua fabrică, a declarat la Los Angeles Auto Show Scott Keogh, șeful VW Group of America ● 170 de ofițeri de poliție au percheziționat joi sediul Deutsche Bank și alte cinci clădiri din Frankfurt în cadrul unei investigații de spălare de bani în sumă de 311 milioane de euro, au declarat procurorii locali. ● Autoritățile europene anti-trust le cer companiilor să vândă active de valoare ca să obțină aprobarea pentru fuziune, au declarat sub protecția anonimatului persoane informate.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Ce a făcut tânărul Bill Gates din primul million de dolari

Când Microsoft a devenit o companie publică în 1986, fondatorii Bill Gates și Paul Allen, doi prieteni și colegi de liceu legați de pasiunea lor pentru calculatoare, au devenit multi-milionari. Deși Allen părăsise compania de câțiva ani din cauza problemelor de sănătate, Gates rămăsese șeful firmei și a devenit celebru ca unul din cei mai tineri milionari. Acțiunile vândute i-au adus 1,6 milioane de dolari, iar cele 45% păstrate au căpătat o valoare de 350 de milioane. El și-a sărbătorit noul statut plătindu-și integral ipoteca de 150.000 $, după cum a declarat pentru revista Fortune în 1986. A fost o decizie chiar mai practică decât altele, luate anterior. În 1979, când începuse să facă bani buni cu Microsoft, își cumpărase un Porsche 911, căruia-i testa posibilitățile prin deșertul New Mexico, zonă în care se afla și firma pe atunci. I s-a întâmplat într-o noapte și să-l sune pe Allen pentru plata cauțiunii, ca să iasă din închisoare.

Averea lui Gates a crescut exponențial: în 1987, la 31 de ani, era cel mai tânăr miliardar. Iar în 1995, cu 12,9 miliarde de dolari, devenea cel mai bogat om din lume pentru mai mulți ani. Astăzi, deși are 95 de miliarde, este depășit de Jeff Bezos, fondatorul lui Amazon. (CNBC)

  • Noi uzine nemțești de automobile în America de Nord.

Volkswagen, cel mai mare producător european, caută un amplasament pentru o a doua fabrică, a declarat la Los Angeles Auto Show Scott Keogh, șeful VW Group of America. Compania vrea să lanseze în 2020 un automobil electric care să coste între 30.000 și 40.000 de dolari și care să atace cota de piață a Tesla Model 3, promisă la 35.000 $. VW a anunțat în noiembrie că alocă 50 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea de mașini electrice, tehnologii de conducere autonomă și alte sisteme. Keogh a adăugat că și uzina existentă din Chattanooga, Tennessee, unde se produc Passat și Atlas, este o opțiune, existând capacități disponibile. (Reuters) BMW anunță și ea că planifică o nouă fabrică în SUA, care să producă motoare și transmisii, a anunțat directorul general Harald Krueger.

Compania are una în Carolina de Sud și va deschide foarte curând alta în Mexic, dar Krueger nu vrea să rateze oportunitatea oferită de creșterea vânzărilor. (CNBC) Este de remarcat că și VW, și BMW n-au întârziat să reacționeze la anunțul făcut de președintele Donald Trump cu privire la impunerea de taxe vamale pe importurile de automobile. Este de urmărit acum cum va „intra în vorbă” și al treilea gigant german, Daimler.

  • Percheziții la Deutsche Bank.

170 de ofițeri de poliție au percheziționat joi sediul Deutsche Bank și alte cinci clădiri din Frankfurt în cadrul unei investigații de spălare de bani în sumă de 311 milioane de euro, au declarat procurorii locali. Doi angajați nenominalizați și „alte persoane neidentificate aflate în funcții de conducere” sunt suspectate că au dirijat banii spre organizații din Insulele Virgine Britanice înainte de primăvara lui 2016.

Banca germană a confirmat investigația legată de faimoasele Panama Papers și a declarat „deplina cooperare cu autoritățile”. Deutsche Bank, cunoscută odată pentru eforturile de a concura cu instituțiile de pe Wall Street, cunoaște o perioadă dificilă ca urmare a pierderilor înregistrate și a amenzilor uriașe legate de tranzacționarea de ipoteci toxice. După criza financiară din 2008 competitorii și-au revenit, dar Deutsche Bank nu a scăpat de necazuri. În acest an, filiala sa din SUA a eșuat la un test de stres al Federal Reserve, care a identificat „slăbiciuni materiale” în operațiuni. (The New York Times)

  • Comisia Europeană pune bețe-n roțile trenurilor Alstom-Siemens

Autoritățile europene anti-trust le cer companiilor să vândă active de valoare ca să obțină aprobarea pentru fuziune, au declarat sub protecția anonimatului persoane informate. Aceasta contravine logicii însușite de grupurile francez și german când și-au facut cunoscute intențiile, precum și a ambițiilor declarate ale unor șefi de state europene, ca Emmanuel Macron, de a crea „campioni europeni” capabili să concureze grupurile chinezești mult mai mari și susținute de stat. Proiectul Alstom-Siemens are și susținerea cancelarului Angela Merkel. Dar Margrethe Vestager, comisar european pentru concurență, susține că fuziunea va crea un monopol în unele piețe feroviare de pe continent.

„Dacă vom combina toate firmele europene dintr-un anumit sector într-un singur campion, riscăm rezultate devastatoare în caz de greșeală”, a spus ea. „A face asta înseamnă că mii de locuri de muncă și viitorul unei întregi industrii europene vor depinde de deciziile unei singure companii”. Bruxelles-ul a făcut publice îngrijorările cu privire la fuziune într-un document cu „obiecțiuni” care se întind pe 500 de pagini, pe care Alstom și Siemens nu l-au comentat încă. Alți critici ai proiectului sunt britanicii prin Office for Road and Railway, regulatorul național, care continuă să preseze pentru o interdicție. (Financial Times)