Actualizat acum

Articol susținut de PwC România

Br - EXIT. La ce ar trebui să fie atente companiile din România?

de Daniel Anghel     PwC România
Miercuri, 5 decembrie 2018, 10:00 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Anghel
Foto: Pwc Romania
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord va părăsi Uniunea Europeană sâmbătă, 30 martie, 2019, devenind o țară terță. Pe scurt, noua relație presupune că principiul liberei circulații a bunurilor, persoanelor și serviciilor nu se va mai aplica în relațiile comerciale dintre UE și Regatul Unit. Ce înseamnă asta pentru companii? Întârzieri, costuri suplimentare, presiune pe fluxul de numerar și necesitatea actualizării sistemelor de gestiune.

29 martie 2017. Regatul Unit notifică Consiliul European despre intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană, ca urmare a rezultatului referendumului din iunie 2016, la care au votat peste 30 de milioane de persoane, iar aproape 52%dintre aceștia au spus Adio Europei. Este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene când o țară invocă articolul 50 din Tratatul de la Lisabona (Tratatul de înființare a Uniunii) și demarează procedurile de ieșire din UE.

După doi ani de discuții, după ce anumite voci au cerut chiar refacerea referendumului, după ce mulți dintre scenariștii Brexitul-ui au părăsit Cabinetul, Premierul Theresa May a reușit să obțină semnarea, pe 25 noiembrie, a unui acord cu Consiliul European. Acordul ar trebui să primească votul Parlamentului Regatului Unit, undeva săptămâna viitoare, deși atât Guvernul, cât și Consiliul European, au anunțat că, în continuare, sunt pregătiți și pentru varianta unui "no-deal".

Dar, pentru că suntem la începutul lunii decembrie, iar planificarea bugetară este prioritară pentru orice companie, iată o trecere în revistă a principalelor puncte de "coliziune".

Așadar, exceptând situația în care un acord de retragere ratificat stabilește o altă dată sau Consiliul European, de comun acord cu Regatul Unit, hotărăște în unanimitate ca tratatele să se aplice la o dată ulterioară, legislația europeană în materie vamală/fiscală, începând cu data de 30 martie 2019, ora 00:00, va avea un alt impact asupra Regatului Unit. Va exista și o perioadă de tranziție, până în decembrie 2020, ce va putea fi prelungită o singură dată.

Iată ce va însemna pentru companii, din punct de vedere:

Taxe vamale și comerț internațional - Timp și costuri suplimentare

Principalul impact generat de Brexit asupra comerțului cu bunuri dintre Uniune și Regatul Unit va fi acela că actualele achiziții sau livrări din și către Regatul Unit vor fi supuse formalităților vamale în legătură cu intrarea sau ieșirea mărfurilor din teritoriul vamal al Uniunii.

Ceea ce va presupune ca, pe lângă procedurile administrative suplimentare ce derivă din declararea mărfurilor în vamă, firmele să țină cont și de costurile în plus pe care trebuie să le suporte, cum ar fi taxele vamale sau accizele, după caz, dar și de cele aferente serviciilor prestate de comisionarii vamali în efectuarea formalităților vamale.

Un alt aspect important ce trebuie analizat cu mare atenție constă în eventuale întârzieri ce ar putea apărea în legătură cu importuri/exporturi de bunuri, dar și la actualizarea sistemelor IT, care vor trebui adaptate în funcție de câmpurile noi ce trebuie completate, sau la stabilirea și împărțirea din timp a responsabilităților către angajații din cadrul acelor departamente ce ar putea fi afectate de schimbări, cum ar fi cel logistic sau financiar.

TVA - Birocrație și presiune pe fluxul de numerar

În analiza implicațiilor Brexit-ului în cazul Taxei pe Valoarea Adăugată trebuie să ținem cont și de modificările ce ar putea fi aduse legislației britanice. În măsura în care legislația britanică nu se va schimba, iată care ar fi principalele situații în care v-ați putea găsi:

Livrări de bunuri

Ceea ce până acum erau livrări intracomunitare de bunuri (LIC-uri), din 30 martie 2019 vor fi exporturi. Deși ambele tipuri de livrări sunt scutite de TVA cu drept de deducere, companiile vor avea nevoie de documente justificative diferite pentru aplicarea scutirii de TVA.

De cealaltă parte, achizițiile intracomunitare de bunuri (AIC-uri) vor deveni importuri de bunuri. Spre deosebire de AIC-uri, unde plata TVA în România se face de către importator prin taxare inversă, ceea ce, din punctul de vedere al fluxurilor de numerar, reprezintă, în general, un mecanism neutru, în cazul importurilor, TVA va trebui achitată efectiv în vamă și dedusă ulterior de către importator. Acest decalaj ar putea genera un deficit în fluxurile de numerar ale companiilor.

Prestări de servicii

În cazul anumitor tipuri de servicii prestate de către companii românești către persoane fizice din Regatul Unit (e.g. serviciile de avocatură), acestea nu vor mai fi supuse TVA în România. În cazul altor tipuri specifice de servicii prestate efectiv în România de către companii românești către companii din Regatul Unit, cum ar fi servicii de transport de bunuri, acestea vor începe să fie supuse TVA în România. Firmele vor trebui să actualizeze sistemele IT, astfel încât să surprindă aceste modificări de tratament TVA. În plus, necolectarea TVA pentru anumite tranzacții și colectarea TVA pentru altele va genera modificări în materie de fluxuri de numerar pentru contribuabili.

Rambursarea TVA

În lipsa unui acord de reciprocitate privind rambursarea TVA, TVA facturată din România către clienți britanici fără cod de TVA românesc nu va putea fi recuperată; similar se va întâmpla și în cazul TVA facturată din Regatul Unit către clienți români fără cod de TVA britanic. Această schimbare va genera costuri cu TVA aferentă achizițiilor efectuate pentru contribuabili.

Înregistrarea în scopuri de TVA

Pentru efectuarea de importuri de bunuri și/sau achiziții/prestări de servicii de la/către britanici (impozabile la sediul clientului), românii nu vor mai avea obligația de a se înregistra în scopuri de TVA (așa cum se întâmplă în prezent, dacă efectuează doar achiziții intracomunitare de bunuri și/sau achiziții/prestări de servicii intracomunitare). Această modificare va genera o povară administrativă mai mică pentru firme.

Obligații declarative

Firmele ce derulează operațiuni cu bunuri sau servicii ce fac acum obiectul raportării în declarația recapitulativă (D390) nu vor mai avea această obligație. Toate aceste tranzacții se vor declara în continuare în decontul de TVA (D300), în schimb achizițiile/prestările de servicii de la/către britanici (impozabile la sediul clientului) se vor declara în declarația informativă (D394). Sistemele IT ale contribuabililor vor trebui actualizate astfel încât să surprindă aceste modificări de tratament TVA.

În prezent, pentru a nu avea obligația de a colecta TVA în România pentru livrările intracomunitare și/sau prestări de servicii intracomunitare, firmele trebuie să verifice validitatea codurilor de TVA ale clienților în sistemul VIES. În viitor, pentru exporturi de bunuri și/sau prestări de servicii către britanici (impozabile la sediul clientului) nu va mai exista această obligație, ceea ce s-ar putea traduce printr-o povară administrativă mai mică pentru contribuabili.

Accize - Condiții necesare pentru păstrarea regimului suspensiv

Sistemul computerizat de monitorizare a mișcărilor produselor accizabile în regim suspensiv de la plata accizelor (EMCS) este subiectul cel mai important în sfera accizelor în contextul Brexit.

După expirarea perioadei de tranziție, nu vom mai putea vorbi despre deplasarea în regim suspensiv (adică acele produse pentru care acciza nu a fost plătită, ci suspendată) de la un antrepozit fiscal din Regatul Unit către un antrepozit fiscal din România sau invers și nici despre posibilitatea ca o firmă-destinatar înregistrată în România să achiziționeze produse accizabile sub acest regim de la un antrepozitar autorizat în Regatul Unit. Motivul este simplu - achiziția intracomunitară devine import.

Pentru a păstra tranzacțiile în sistem suspensiv și a scuti, astfel, sume importante, o soluție ar putea fi obținerea unei autorizații de expeditor înregistrat în România.

Bineînțeles, în cadrul livrărilor intracomunitare de produse accizabile care vor deveni exporturi, se va putea aplica în continuare deplasarea în regim suspensiv de accize de la antrepozitul fiscal către locul unde produsele părăsesc teritoriul Uniunii.

Fondul pentru mediu - Atenție la obligațiile de mediu

Bunurile ambalate, ambalajele, echipamentele electrice și electronice, uleiurile industriale, substanțele periculoase pentru mediu, bateriile și acumulatorii, pungile și sacoșele din plastic, etc. vor trebui declarate la Fondul pentru Mediu de companiile românești care le importă, dat fiind ca vom vorbi despre intrarea lor pe piața națională. De asemenea, aceste tipuri de produse vor trebui declarate și în vamă, ceea ce va genera o mai strictă trasabilitate a mișcărilor lor.

Atenție la obligațiile de reciclare/colectare și/sau plată, ce vor interveni ulterior, pentru care vor răspunde companiile importatoare. Cu alte cuvinte, companiile trebuie să provizioneze sumele corespunzătoare pentru contribuțiile către Fond.

Companiile care transportă/transferă deșeuri generate de diferite activități economice trebuie să reanalizeze aceste operațiuni din punctul de vedere al obligațiilor și al restricțiilor impuse de legislația de mediu.

Non-financiar - O raportare în plus

Din perspectiva raportării non financiare, trebuie să știți că în România criteriile de raportare sunt mai stricte față de cele din Regatul Unit. Astfel, dacă până acum doar entitățile de interes public care depășesc numărul mediu de 500 de salariați erau obligate să depună raportul non-financiar, de la 1 ianuarie 2019, toate entitățile care depășesc 500 de angajați vor fi nevoite să facă o raportare non-financiară ce va cuprinde informații privind aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită. De asemenea, și sucursalele vor fi nevoie să completeze un astfel de raport propriu, dacă întreprinderea-mamă nu este din aceeași țară.

Impozite directe - Operațiunile de reorganizare nu vor mai fi neutre fiscal

Dividendele, dobânzile și redevențele datorate societăților-mamă din Marea Britanie de către filialele acestora din România nu vor mai fi scutite de la plata impozitului cu reținere la sursă în baza Directivelor Europene.
În schimb, companiile vor putea apela în continuare la prevederile Convenției pentru Evitarea Dublei Impuneri, încheiate între România și Marea Britanie, care oferă o reducere a cotei, ce variază între 10 și 15% pentru redevențe și dobânzi. În ceea ce privește dividendele, se poate aplica cota de impozit cu reținere la sursă de 5% prevăzută de legislația română, aceasta fiind competitivă și mai favorabilă decât cele prevăzute de Convenția de Evitare a Dublei Impuneri.

Pe de alta parte, orice reorganizare ce va implica societăți din România și Marea Britanie, nu va mai fi neutră din punct de vedere fiscal. Spre exemplu, în cazul în care o societate din Marea Britanie absoarbe filiala sa din România în cadrul unei fuziuni transfrontaliere, transferul tuturor activelor de la societatea absorbită va fi supus impozitului pe profit în România pentru diferența dintre valoarea de piață și valoarea fiscală a acestora. În mod similar vor fi afectate și celelalte operațiuni de reorganizare (de ex. divizări transfrontaliere, schimburi de acțiuni, etc.).

Prețurile de transfer - Regândirea tranzacțiilor intra-grup

În materie de prețuri de transfer, succesul unui grup multinațional cu prezență în Regatul Unit și în România va depinde în mod esențial de rapiditatea cu care va lua deciziile privind felul în care va structura activitățile economice și a tranzacțiile intra-grup. Pentru că nu excludem ca, din punct de vedere administrativ, demersurile de evitare și eliminare a dublei impuneri din tranzacțiile derulate între părți afiliate să fie mai anevoioase ulterior.

De asemenea, deși ar trebui luată în calcul și o tendință de scădere a solicitărilor pentru Acorduri de preț în avans (o înțelegere între fisc și contribuabil în domeniul prețurilor de transfer), este posibil ca, în contextul unui exod al multinaționalelor, fiscul din Regat să se mobilizeze și să ofere, dimpotrivă, o mai mare flexibilitate privind prețurile de transfer și nivelul impozitării determinat de acestea.

Libera circulație a persoanelor - Costuri salariale în creștere

Din perspectiva resurselor umane, companiile din România care detașează angajați în Marea Britanie sau la care sunt detașați cetățeni britanici, trebuie să aibă în vedere atât condițiile de ședere și muncă ale angajaților, cât costurile salariale care ar putea crește, în lipsa unor acorduri de securitate socială aplicabile ulterior perioadei de tranziție.

În lipsa unor alte acorduri încheiate între Uniunea Europeană/statele membre și Marea Britanie, ulterior datei de 31.12.2020, atât Marea Britanie, cât și fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene vor impune propriile condiții în care cetățenii britanici/din statele membre ale Uniunii Europene vor călători și vor desfășura activități dependente/independente pe teritoriul Uniunii Europene/Marii Britanii. Aceste condiții pot avea în vedere, spre exemplu, obligația obținerii unor vize de scurtă/lungă ședere sau a unor autorizații de muncă pentru cei care urmează să fie angajați sau detașați. Din perspectiva securității sociale, în lipsa unor acorduri bilaterale, pot exista situații în care contribuțiile sociale vor fi datorate atât în Marea Britanie cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau situații în care nu este posibilă totalizarea perioadelor de asigurare realizate în Marea Britanie/Uniunea Europeană.

Un articol semnat de Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România

Material redactat cu implicarea colegilor:
  • Georgiana Gheorghe - Senior Tax Manager, Corporate Tax, PwC România;
  • Irina Nistor - Senior Tax Manager, International Mobility, PwC România;
  • Alex Antonescu - Manager, Indirect Tax, PwC România;
  • Florin Neagoe - Senior Associate, Indirect Tax, PwC România;
  • Iulian Panfiloiu - Tax Manager, Corporate Tax, PwC România.



1408 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version