- Financial Times: Fiica fondatorului Huawei, acuzată oficial de fraudă. Avocatul cere eliberarea pe cauțiune

Dna Meng se confruntă cu multiple acuzații de fraudă, fiecare dintre acestea pedeapsindu-secu câte 30 de ani în închisoare, a mai spus procurorul.
Meng Wanzhou, fiica fondatorului Huawei și director financiar al companiei, a fost arestată sâmbătă pe aeroportul din Vancouver. China a cerut eliberarea sa imediată, catalogând arestul drept o încălcare a drepturilor omului.
Autoritățile din Statele Unite au început să cerceteze compania Huawei din anul 2016, sub suspiciunea că aceasta trimitea produse fabricate în Statele Unite către Iran și alte țări, lucru care încalcă legile de exporturi din SUA.
- Începe era post-Merkel
Cu toate acestea, alegerea lui Annegret Kramp-Karrenbauer (AKK) ca succesor al Angelei Merkel la conducerea CDU ridică importante semne de întrebare despre modul în care Germania se va adapta la sistemul politic partid din ce în ce mai fragmentat. Numărul tot mai mare de guvernări ale unor coaliții tot mai instabile în Europa și persistența disputelor la nivelul întregii UE privind reforma zonei euro, migrația și celelalte probleme fac din ce în ce mai dificil ca Berlinul să joace un rol deplin și constructiv pe scena europeană și globală.
Având în vedere că CDU a deținut Cancelaria Germaniei în 29 din ultimii 36 de ani, există toate posibilitățile ca AKK să fie următorul lider ales al națiunii. Alături de Uniunea Socială Creștină, CDU are sprijinul a 30% din electorat, potrivit unui sondaj de opinie din această săptămână.
Doamna Merkel intenționează să rămână cancelar până în anul 2021, data viitoarelor alegeri pentru Bundestag, dar AKK va dori cu siguranță să-și pună propria amprentă asupra partidului și a politicilor sale.
Politica germană în era AKK va fi marcată în primul rând de incertitudine, nu de instabilitate. Germania nu este în pericolul de a se confrunta cu revolte violente antiguvernamentale ca și în Franța. Nu riscă nici alegerea unei coaliții la conducere formată din populiști anti-imigranți, precum în Italia. Este o ancoră a UE, nu o țară care se desprinde de UE pentru a pleca spre necunoscut, ca Marea Britanie.
Rămâne de văzut dacă dna Merkel va rămâne în funcție până în 2021, sau dacă ea nu îi va face loc dnei AKK mai devreme. Într-un fel sau altul, a început epoca post-Merkel
Până acum, Annegret Kramp-Karrenbauer, în vârstă de 56 de ani, era secretar general al partidului Uniunea Creştin-Democrată. În perioada 2011 - februarie 2018 a fost premier al landului Saarland.
Angela Merkel a fost criticată dur în ultimii ani din cauza politicilor flexibile în materie de imigraţie. Criticii susţin că situaţia a generat seria de rezultate slabe pentru partidul Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta) în alegerile regionale. Angela Merkel a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat de preşedinte al partidului CDU.
Angela Merkel a fost liderul formaţiunii CDU din anul 2000 şi deţine postul de cancelar al Germaniei din anul 2005.)
- Le Figaro: Franța, în fața unei noi sâmbete negre

Confruntați cu pericolul unui nou val de violențe care amenință să traverseze Franța și să măture din nou capitala, polițiștii sunt într-o mare agitație. Actul IV al acțiunilor de protest ale "vestelor galbene" promite să fie incandescent.
Mişcarea "Vestelor Galbene" a luat amploare de la o simplă petiţie online formulată în cursul verii faţă de majorarea preţurilor la carburanţi, fiind coordonată de o vânzătoare de produse cosmetice, Priscillia Ludosky. Petiţia a fost semnată de peste un milion de oameni, iar, pe 17 noiembrie, aproape 300.000 de persoane au blocat drumuri şi depozite de carburanţi. Demonstranţii denunţă scăderea salariilor, erodarea nivelului de trai, scăderea numărului locurilor de muncă şi diminuarea serviciilor publice în zonele rurale. O protestatară - Sophie, care lucrează într-un restaurant - afirmă că are un salariu lunar de 1.200 de euro, explicând că plăteşte chiria 500€, întreţinerea 180€, abonamentul la telefon şi Internet 80€. Nu prea îi mai rămân bani după ce cumpără şi mâncare. "Când am ziua liberă, nu mai am și resursele de a face şi alte lucruri", spune ea.
Participanţii la protestele "Vestelor Galbene" au diverse vârste şi profesii şi provin din medii diferite. Unii sunt activi din punct de vedere politic, alţii sunt apolitici. Par a fi mai puternici în zonele rurale şi la periferia oraşelor, unde creşterea preţurilor la carburanţi îi afectează pe cei care sunt nevoiţi să se deplaseze cu maşinile. Mulţi erau deja nemulţumiţi de hotărârea Guvernului de a reduce limita de viteză maximă de la 90km/h la 80km/h pe drumurile regionale.
"Mişcarea Vestelor Galbene reprezintă criza din zonele rurale, criza periferiei Franţei. Este mişcarea pompierilor, angajaţilor, profesorilor" pentru care maşina este esenţială. "Este vorba de francezii care au fost uitaţi de guverne în ultimii 20 de ani", explică Aurélie Charillon, primarul orăşelului Prévessin-Moëns.
În opinia sociologului Christophe Guilluy, ascensiunea mişcării "Vestele Galbene" urmează referendumului pro-Brexit şi alegerii lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA. "Geografia (socială -n.red.) este punctul comun pentru Vestele Galbene, Brexit şi Donald Trump, valul populist. Aceşti oameni se simt lăsaţi în urmă de globalizare, sunt marginalizaţi de noul model economic şi încearcă să menţină capitalul social şi cultural. Mesajul important transmis de criza Vestelor Galbene este că fiecare om spune: «Priviţi-mă, exist»", explică Christophe Guilluy.
Emmanuel Macron a ajuns la putere în mai 2017, promiţând o economie liberă şi majorarea salariilor. A reformat piaţa muncii, învăţământul profesional, educaţia şi sistemul feroviar. Încrederea în mediul de afaceri s-a amplificat, creşterea economică a fost solidă, iar Parisul a devenit un centru tehnologic. Dar pentru mulţi oameni din afara capitalei nu prea au fost îmbunătăţiri. Şomajul a rămas la 9%, iar creşterile veniturilor nu au fost simţite. Franţa are cele mai multe taxe dintre ţările dezvoltate. Preşedintele a făcut şi greşeli. În primul buget, a înlocuit o taxă care viza persoanele bogate cu un impozit pe proprietăţi. Emmanuel Macron a ajuns să aibă reputaţia unui preşedinte al bogaţilor.
"Noi am crezut în Macron. Ne-a vândut visul că va schimba totul, iar acum ne simţim înşelaţi", afirmă Bruno Passe, un fermier pensionar din regiunea Champagne.
"Emmanuel Macron nu are propria bază electorală", argumentează Fadi Dahdouh, un politician din cadrul formaţiunii Republicanii (centru-dreapta).
Unii optimişti speră că protestele pot fi o oportunitate pentru formaţiunea aflată la guvernare, astfel că Emmanuel Macron va putea implementa reforme politice, economice şi sociale. Unii politicieni aflaţi la guvernare sunt mulţumiţi că partidele de opoziţie nu au reuşit să profite de pe urma Mişcării "Vestelor Galbene" întrucât revendicările nu se potrivesc bazei ideologice. "Însă în Franţa politica este foarte dinamică, chiar şi datorită ascensiunii lui Macron. Pentru moment, oferta politică destinată mişcării de protest este zero, dar mâine lucrurile se pot schimba rapid", subliniază Christophe Guilluy.- Le Nouvel Economiste: Efectul vestelor galbene: Copiii noștri vor plăti probabil mai multe taxe din cauza lor

Sunt curios cum ar descrie acest vocal-dualist-papagal ANEXAREA CRIMEEI DE CATRE SUA SAU DE CATRE ALTA PUTERE...
Imi e clar, dupa comportamentul rrrrusiei ca nu mai e cale de intoarcere, ORI rrRUSI ORI NOI LUMEA CIVILIZATA!
- problema amerlocilor este ca nu au anexat inca moscova si pekinul .. asta-i problema. sa ia tot ce-i mai bun de acolo, resurse, pe aproape gratis ..
Cat despre resurse, o sa vi le bagati pe undeva in curand fraiere. Americanii tocmai ce v-au taiat la petrol, o sa chitzaitzi ca in '87 si sper ca de data asta sa fiti redusi la tacere definitiv.
- ar trebui sa-ti mai perii limbajul, daca te crezi ..