Financial Times: Fiica fondatorului Huawei, acuzată oficial de fraudă. Avocatul cere eliberarea pe cauțiune ● Începe era post-Merkel ● Le Figaro: Franța, în fața unei noi sâmbete negre ● Le Nouvel Economiste: Efectul vestelor galbene: Copiii noștri vor plăti probabil mai multe taxe din cauza lor. Lectură plăcută!
- Financial Times: Fiica fondatorului Huawei, acuzată oficial de fraudă. Avocatul cere eliberarea pe cauțiune
Meng Wanzhou, fiica fondatorului companiei Huawei și directorul financiar al companiei, este acuzată de fraudă în legătură cu încălcarea sancțiunilor impuse de Statele Unite împotriva Iranului. Conform procurorilor, Wanzhou ar fi folosit o subsidiară a companiei Huawei, numită Skycom, pentru a evita sancțiunile impuse Iranului în perioada 2009-2014. Directorul financiar a prezentat public Skycom ca fiind o companie separată.
Un procuror canadian a prezentat riscurile ca, dacă va fi eliberată condiționat până la extrădarea sa în SUA, doamna Meng ar putea fugi din Canada, dat fiind "accesul la resurse și conexiunile sale". De asemenea, procurorul general a spus că nivelul de 1 milion de dolari al cauțiunii propuse este inadecvat, dată fiind averea familiei doamnei Meng și a tatălui acesteia, estimate la mai multe miliarde de dolari. El a mai spus că doamna Meng a evitat să intre în SUA din martie 2017, când a aflat prima dată de ancheta penală pe numele ei.
Dna Meng se confruntă cu multiple acuzații de fraudă, fiecare dintre acestea pedeapsindu-secu câte 30 de ani în închisoare, a mai spus procurorul.
Judecătorul a acordat un termen până luni avocaților dnei Meng să vină cu o propunere care să îi permită eliberarea clientei lor pe cauțiune, garantând în același timp că ea va rămâne în țară. Avocatul ei propusese un set de 12 condiții, inclusiv predarea pașaportului și să se supună supravegherii de către o firmă privată de securitate.
Avocatul a spus că imaginea doamnei Meng și "demnitatea ei personală" ar împiedica-o să încerce să fugă. "Nu va încălca vreodată un ordin judecătoresc", a spus avocatul. "Pentru că așa ceva ar provoca umilința și rușinea tatălui ei pe care-l iubește, umilirea angajaților Huawei și umilirea firmei însăși".
Meng Wanzhou, fiica fondatorului Huawei și director financiar al companiei, a fost arestată sâmbătă pe aeroportul din Vancouver. China a cerut eliberarea sa imediată, catalogând arestul drept o încălcare a drepturilor omului.
Autoritățile din Statele Unite au început să cerceteze compania Huawei din anul 2016, sub suspiciunea că aceasta trimitea produse fabricate în Statele Unite către Iran și alte țări, lucru care încalcă legile de exporturi din SUA.
Într-un comunicat oficial, reprezentanții companiei Huawei au transmis că nu cunosc niciun motiv pentru care Wanzhou ar fi putut fi arestată.
Alte titluri din FT:
- Începe era post-Merkel
Cel mai încurajator aspect al alegerilor de vineri pentru conducerea Uniunii Democrate Creștine din Germania a fost acela că am asistat la un concurs autentic, nu la o simulare de alegeri. Procesul a confirmat că asistăm la o revigorare a partidului și că dorința de schimbare e câr se poate de reală.
Cu toate acestea, alegerea lui Annegret Kramp-Karrenbauer (AKK) ca succesor al Angelei Merkel la conducerea CDU ridică importante semne de întrebare despre modul în care Germania se va adapta la sistemul politic partid din ce în ce mai fragmentat. Numărul tot mai mare de guvernări ale unor coaliții tot mai instabile în Europa și persistența disputelor la nivelul întregii UE privind reforma zonei euro, migrația și celelalte probleme fac din ce în ce mai dificil ca Berlinul să joace un rol deplin și constructiv pe scena europeană și globală.
Având în vedere că CDU a deținut Cancelaria Germaniei în 29 din ultimii 36 de ani, există toate posibilitățile ca AKK să fie următorul lider ales al națiunii. Alături de Uniunea Socială Creștină, CDU are sprijinul a 30% din electorat, potrivit unui sondaj de opinie din această săptămână.
Doamna Merkel intenționează să rămână cancelar până în anul 2021, data viitoarelor alegeri pentru Bundestag, dar AKK va dori cu siguranță să-și pună propria amprentă asupra partidului și a politicilor sale.
Politica germană în era AKK va fi marcată în primul rând de incertitudine, nu de instabilitate. Germania nu este în pericolul de a se confrunta cu revolte violente antiguvernamentale ca și în Franța. Nu riscă nici alegerea unei coaliții la conducere formată din populiști anti-imigranți, precum în Italia. Este o ancoră a UE, nu o țară care se desprinde de UE pentru a pleca spre necunoscut, ca Marea Britanie.
Rămâne de văzut dacă dna Merkel va rămâne în funcție până în 2021, sau dacă ea nu îi va face loc dnei AKK mai devreme. Într-un fel sau altul, a început epoca post-Merkel
(N.m.DP: Annegret Kramp-Karrenbauer a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta) în locul cancelarului Angela Merkel, informează publicaţia Die Welt. Annegret Kramp-Karrenbauer a primit 517 voturi în cursul scrutinului desfăşurat vineri cu ocazia congresului CDU.i.
Până acum, Annegret Kramp-Karrenbauer, în vârstă de 56 de ani, era secretar general al partidului Uniunea Creştin-Democrată. În perioada 2011 - februarie 2018 a fost premier al landului Saarland.
Angela Merkel a fost criticată dur în ultimii ani din cauza politicilor flexibile în materie de imigraţie. Criticii susţin că situaţia a generat seria de rezultate slabe pentru partidul Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta) în alegerile regionale. Angela Merkel a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat de preşedinte al partidului CDU.
Angela Merkel a fost liderul formaţiunii CDU din anul 2000 şi deţine postul de cancelar al Germaniei din anul 2005.)
- Le Figaro: Franța, în fața unei noi sâmbete negre
Confruntați cu pericolul unui nou val de violențe care amenință să traverseze Franța și să măture din nou capitala, polițiștii sunt într-o mare agitație. Actul IV al acțiunilor de protest ale "vestelor galbene" promite să fie incandescent.
"Având în vedere dovezile pe care le avem cum că printre protestatari se vor infiltra elemente periculoase societății”, ministrul de Interne, Christophe Castaner, a confirmat desfășurarea a 89 000 de polițiști și jandarmi în întreaga țară.
Prefecților le vor fi puse la dispoziție ”resurse excepționale” pentru a asigura ordinea în departamentele lor. Aproape 8.000 de membri ai serviciilor de securitate vor pătrunde în Paris, cu 3000 mai mult decât săptămâna trecută. Malul drept al Senei va fi monitorizat în special, acolo aflându-se Champs Elysees și Place de L Etoile. Rezidenții și comercianții din cartierele Porte Maillot, Trocadero, Opera, Republica și Bastille au fost invitați de către Prefectura Poliției să-și ia măsuri de protecție.
Pe malul stâng, instrucțiuni similare au fost trimise la gara Montparnasse, Denfert și piața Italiei.
Mişcarea "Vestelor Galbene" a luat amploare de la o simplă petiţie online formulată în cursul verii faţă de majorarea preţurilor la carburanţi, fiind coordonată de o vânzătoare de produse cosmetice, Priscillia Ludosky. Petiţia a fost semnată de peste un milion de oameni, iar, pe 17 noiembrie, aproape 300.000 de persoane au blocat drumuri şi depozite de carburanţi. Demonstranţii denunţă scăderea salariilor, erodarea nivelului de trai, scăderea numărului locurilor de muncă şi diminuarea serviciilor publice în zonele rurale. O protestatară - Sophie, care lucrează într-un restaurant - afirmă că are un salariu lunar de 1.200 de euro, explicând că plăteşte chiria 500€, întreţinerea 180€, abonamentul la telefon şi Internet 80€. Nu prea îi mai rămân bani după ce cumpără şi mâncare. "Când am ziua liberă, nu mai am și resursele de a face şi alte lucruri", spune ea.
Participanţii la protestele "Vestelor Galbene" au diverse vârste şi profesii şi provin din medii diferite. Unii sunt activi din punct de vedere politic, alţii sunt apolitici. Par a fi mai puternici în zonele rurale şi la periferia oraşelor, unde creşterea preţurilor la carburanţi îi afectează pe cei care sunt nevoiţi să se deplaseze cu maşinile. Mulţi erau deja nemulţumiţi de hotărârea Guvernului de a reduce limita de viteză maximă de la 90km/h la 80km/h pe drumurile regionale.
"Mişcarea Vestelor Galbene reprezintă criza din zonele rurale, criza periferiei Franţei. Este mişcarea pompierilor, angajaţilor, profesorilor" pentru care maşina este esenţială. "Este vorba de francezii care au fost uitaţi de guverne în ultimii 20 de ani", explică Aurélie Charillon, primarul orăşelului Prévessin-Moëns.
În opinia sociologului Christophe Guilluy, ascensiunea mişcării "Vestele Galbene" urmează referendumului pro-Brexit şi alegerii lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA. "Geografia (socială -n.red.) este punctul comun pentru Vestele Galbene, Brexit şi Donald Trump, valul populist. Aceşti oameni se simt lăsaţi în urmă de globalizare, sunt marginalizaţi de noul model economic şi încearcă să menţină capitalul social şi cultural. Mesajul important transmis de criza Vestelor Galbene este că fiecare om spune: «Priviţi-mă, exist»", explică Christophe Guilluy.
Emmanuel Macron a ajuns la putere în mai 2017, promiţând o economie liberă şi majorarea salariilor. A reformat piaţa muncii, învăţământul profesional, educaţia şi sistemul feroviar. Încrederea în mediul de afaceri s-a amplificat, creşterea economică a fost solidă, iar Parisul a devenit un centru tehnologic. Dar pentru mulţi oameni din afara capitalei nu prea au fost îmbunătăţiri. Şomajul a rămas la 9%, iar creşterile veniturilor nu au fost simţite. Franţa are cele mai multe taxe dintre ţările dezvoltate. Preşedintele a făcut şi greşeli. În primul buget, a înlocuit o taxă care viza persoanele bogate cu un impozit pe proprietăţi. Emmanuel Macron a ajuns să aibă reputaţia unui preşedinte al bogaţilor.
"Noi am crezut în Macron. Ne-a vândut visul că va schimba totul, iar acum ne simţim înşelaţi", afirmă Bruno Passe, un fermier pensionar din regiunea Champagne.
"Emmanuel Macron nu are propria bază electorală", argumentează Fadi Dahdouh, un politician din cadrul formaţiunii Republicanii (centru-dreapta).
Unii optimişti speră că protestele pot fi o oportunitate pentru formaţiunea aflată la guvernare, astfel că Emmanuel Macron va putea implementa reforme politice, economice şi sociale. Unii politicieni aflaţi la guvernare sunt mulţumiţi că partidele de opoziţie nu au reuşit să profite de pe urma Mişcării "Vestelor Galbene" întrucât revendicările nu se potrivesc bazei ideologice. "Însă în Franţa politica este foarte dinamică, chiar şi datorită ascensiunii lui Macron. Pentru moment, oferta politică destinată mişcării de protest este zero, dar mâine lucrurile se pot schimba rapid", subliniază Christophe Guilluy.
Unii analiştii se tem că Mişcarea Vestelor Galbene "ar putea genera o altă realiniere ideologică. Ar putea aduce împreună cauze de extremă-stânga şi extremă-dreapta într-o mişcare superpopulistă care aşteaptă un lider, o persoană de genul lui Beppe Grillo, fondatorul Mişcării Cinci Stele, formaţiune care acum face parte din coaliţia guvernamentală din Italia.
- Le Nouvel Economiste: Efectul vestelor galbene: Copiii noștri vor plăti probabil mai multe taxe din cauza lor
Vestele galbene spun adesea că revolta lor este împotriva scăderii de cumpărare și a taxelor excesive. Numai că mișcarea lor va avea exact acest efect: reducerea puterii de cumpărare și agravarea presiunii fiscale.
Daunele produse până acum vor trebui cumva achitate, iar costul acestor reparații va fi susținut de către gospodăriile și firmele afectate, ori de către asigurătorii acestora. Într-un al doilea pas, companiile vor crește prețurile iar asiguratorii ar putea să-și majoreze primele, pe un fond de risc în creștere. Asta înseamnă că deja puterea de cumpărare va scădea.
Administrațiile vor trebui să plătească pentru reabilitarea proprietăților publice degradate, dar principala lor pierdere va rezulta din veniturile mai mici rezultate din declinul activității.
Blocarea drumurilor și a magazinelor face reducerea cifrei de afaceri a companiilor.
INSEE a estimat că grevele din primăvara trecută ne-a făcut să pierdem aproximativ 0,1 puncte din PIB. Acest efect este adesea temporar, producția reluându-se și recuperând teritoriul perdut. Această perioadă de greve este însă diferită. O mulțime de magazine realizează acum cele mai mari vânzări, fiind perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă. Pierderile lor sunt, prin urmare, susceptibile de a nu putea fi compensate ulterior.
Imaginile pline de violenț pot avea, de asemenea un impact negativ asupra turiștilor și investitorilor străini.
Trei soluții
Dacă scădem din PIB 0,1 puncte procentuale, pierderile de venituri la buget vor fi de 1,0 miliarde de euro. Există doar trei soluții: Fie deficitul public este majorat cu 1.0 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că statul se împrumută cu această sumă, iar noi trecem factura pe numele copiilor noștri (până acum aceasta a fost opțiunea cea mai folosită în Franța).
A doua soluție ar fi să reduci cheltuielile publice cu 1.0 miliard de euro, dar guvernul știe că este o opțiune greu de pus pus în aplicare, nerealistă și pe care multe veste galbene o refuză. Într-adevăr, cheltuielile publice constau în principal din servicii publice și beneficii/prestații sociale, în special pensii pe care mulți le doresc mai mari, nu mai mici.
Mai e varianta ca Statul să ia miliardul din creșterea impozitelor pe întreprinderi și pe cei bogați. În primul caz, companiile vor angaja mai puțin iar factura va fi plătită de către șomeri. Cât despre impozitarea bogaților, Franța a mai ales această opțiune și, s-a trezit că cei bogați se stabilesc în alte țări mai prietenoase
Pentru a satisface cerințele vestelor galbene, ar fi nevoie ca statul să reducă povara fiscală și să redistribuie puterea de cumpărare. Din păcate, nu are bagheta magică necesară.
0
8
