Mistificările financiare și operaționale ale corporațiilor japoneze au fost pe măsura mărimii și renumelui lor ● Amazon își vede amenințată supremația pe piața europeană și de autoritatea anti-trust din Germania, care se declară aliata Comisiei Europene ● Toyota manipulează subtil în favoarea interzicerii motoarelor diesel în Europa prin intermediul societății civile, dar nemții s-au cam prins ● Președintele Donald Trump este acomodant în întâlnirile directe la o cafeluță și războinic la televizor și pe Twitter

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Scandaluri corporatiste care au zguduit Japonia

Criza care a erupt la Nissan odată cu arestarea președintelui Carlos Ghosn, acuzat de fraude financiare, nu este nici pe departe primul scandal care a izbucnit în lumea selectă a Japan Inc. Iată câteva din cele mai notabile:

Afacerea Olympus. În octombrie 2011, Michael Woodford a izbutit ceea ce nu mai reușise niciun occidental: a devenit primul non-japonez numit Chief Executive la Olympus Corp., gigantul electronicelor și aparatelor foto.

După două săptămâni a fost concediat. Woodford ridicase perdeaua de peste o vastă fraudă contabilă în companie.

După un șir de negații, Olympus a recunoscut în cele din urmă că ascunsese pierderi de 1,7 miliarde de dolari în ultimii 20 de ani. Consiliul de administrație a demisionat in corpore și compania a fost nevoită să facă mii de concedieri.

Woodford a dat firma în judecată și a primit daune de 10 milioane de lire sterline.

Raportările mincinoase de la Toshiba. Guvernanța corporatistă japoneză a intrat din nou în vizorul opiniei publice când Toshiba a anunțat în 2015 că supraestimase profitul operațional cu aproape 1,2 miliarde de dolari.

După izbucnirea scandalului contabil la conglomeratul industrial, ministrul finanțelor, Taro Aso, a alertat cu privire la implicațiile asupra reputației întregii țări: „Dacă Japonia eșuează în instaurarea unei guvernanțe corporatiste corespunzătoare, riscă să piardă încrederea piețelor”.

O expertiză independentă a descoperit că practicile contabile frauduloase la Toshiba se derulau încă din 2008, când a izbucnit criza financiară. Raportul a spus că angajații erau sub presiune continuă să atingă ținte agresive de venituri: „La Toshiba domnea o cultură corporatistă în care nimeni nu se putea opune dorințelor superiorilor”.

Conducerea a demisionat. Au urmat procese. Dar viața a rămas dificilă pentru Toshiba și, în 2017, Westinghouse, divizia sa nnucleară americană, a declarat falimentul și a fost vândută în acest an cu 6,4 miliarde dolari către canadienii de la Brookfield Business Partners.

Airbagurile ucigașe de la Takata. Producătorul de componente auto a fost fondat în 1933 de Takezo Takada. Sub conducerea nepotului Shigehiso Takada, compania a polarizat atenția industriei auto mondiale datorită airbagurilor care au cauzat numeroase decese și sute de răniri. Necazurile au început după ce a început să folosească azotat de amoniu pentru umflarea rapidă a dispozitivelor. Acestea o făceau cu atâta forță încât parcă îi împroșcau cu șrapnele pe șoferi și pasageri.

Takata a fost nevoită să recheme milioane de airbaguri, ceea ce odată cu despăgubiri prin instanțe de multe milioane de dolari au provocat demisia lui Takada și falimentul companiei. Ea a fost achiziționată în acest an de firma americană Key Safety Systems.

Calitatea produselor de la Kobe Steel. Al treilea mare producător de oțel din Japonia livrează produse pentru automobile, avioane și trenuri fabricate în întreaga lume și dezvăluirea din octombrie 2017 a faptului că falsifica datele din certificatele de calitate a a avut implicații majore.

Kobe Steel a recunoscut 700 de cazuri de „abateri”, precum și „probleme profunde” în conformitate și în cultura corporatistă, chiar dacă nu au fost raportate incidente privind siguranța produselor. O investigație din acest an a descoperit că managementul firmei supralicita importanța profitabilității în detrimentul unei guvernanțe corporatiste adecvate. Doi directori din divizia de cupru și aluminiu, care erau la current cu falsificarea datelor și nu luaseră nicio măsură au fost concediați. Hiroya Kawasaki, președinte și CEO, a demisionat și el în aprilie.

Scandalul emisiilor a lovit și la Nissan. După ce Volkswagen a generat ceea ce se numește „Dieselgate”, scandalul emisiilor de gaze a lovit și Japonia. În iulie, Nissan a recunoscut că testele pentru economia de combustibil și emisii, pentru produse vândute în Japonia, „au deviat de la condițiile prescrise de testare” și că „inspecțiile s-au făcut pe baza unor date modificate”. Compania s-a angajat să întreprindă investigații cuprinzătoare și să ia măsurile necesare pentru ca situația să nu se mai repete.

Scandalul a afectat reputația lui Nissan, dar a diferit de cazul lui Volkswagen, unde s-a descoperit că a falsificat nivelurile de emisii prin dispozitive înșelătoare. (BBC News)

  • Amazon a intrat în vizorul inspectorilor de concurență germani

Oficiul anti-trust german a deschis o investigație privind posibile abuzuri ale gigantului comerciant on-line, care și-ar utiliza poziția dominantă pentru a obstrucționa concurența de la firme rivale pe platforma sa electronică. Autoritatea a menționat că a primit „numeroase plângeri” de la comercianți și producători care vând mărfuri pe platforma amazon.de. Andreas Mundt, șeful lui Bundeskartellamt, a declarat că „Amazon funcționează ca un portar pentru clienți. Dublul său rol, de cel mai mare retailer și cea mai mare piață electronică, are potențialul de a-i afecta pe ceilalți comercianți de pe platformă”.

Cercetarea este o nouă lovitură pentru Amazon, după ce Comisia Europeană a deschis în septembrie o investigație preliminară bazată pe suspiciunile că firma folosește datele pe care le deține despre terțe companii pentru a câștiga un avantaj competitiv. Autoritatea anti-cartel germană a spus că cercetarea sa va „suplimenta” investigația declanșată de Bruxelles. Amazon a declarat pentru AFP că va coopera deplin cu oficiul german și va continua să sprijine creșterea companiilor germane mici și mijlocii, subliniind că acestea au vândut în întreaga lume anul trecut prin intermediul său mărfuri în valoare de 2,1 miliarde de euro. (Business Standard)

  • Toyota este acuzată că sprijină tacit interzicerea mașinilor diesel în Europa

Fabricantul japonez este învinuit că finanțează de decenii o organizație neguvernamentală, despre care politicenii pretind că prejudiciază interesele industriei germane. Toyota contribuie de 20 de ani la fondurile utilizate de Environmental Action Group (EAG), care a câștigat procese intentate unor orașe din Germania, obligându-le pe acestea să interzică accesul automobilelor pe motorină în cartierele centrale în scopul combaterii poluării. Interdicțiile au alimentat teama de pierdere de locuri de muncă, mai ales că Toyota a înregistrat în acest an o creștere peste media industriei locale. Unii politicieni acuză deschis Toyota că se folosește de organizația neguvernamentală pentru a crea un avantaj competitiv portofoliului său de automobile hibride, în timp ce fabricanții germani depind în mult mai mare măsură de motoarele diesel.

„EAG urmărește în aparență obiective alternative în procesele pe care le intentează. Un exemplu poate fi subvenționarea masivă primită de la fabricanți japonezi pentru a-i prejudicia pe cei locali” a comunicat într-o notă citată pe larg de mediile germane organizația Uniunii Creștin-Democrate de centru-dreapta (partid de guvernământ) din Nord-Wȕrttemberg, o circumscripție care la rândul ei este în proces cu EAG. Organizația a înaintat conducerii partidului o moțiune prin care cere guvernului să sisteze toate subvențiile către EAG din acest motiv. Și partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania, în prezent principala forță de opoziție, se alătură suspiciunilor că EAG este stimulată de asocierea cu Toyota.

Japonezii nu au comentat situația, dar Alain Uytenhoven, președinte și CEO la Toyota Deutschland, a confirmat anterior mediilor germane că dezbaterile privind viitorul mașinilor diesel i-au determinat pe mulți să cumpere pentru prima oară o Toyota. În septembrie, vânzările de hibride Toyota în Europa au atins nivelul de două milioane și dețin peste 50% din portofoliul european. Dar japonezii maai au drum lung de parcurs în Germania. Deși au înregistrat în ianuarie-octombrie o creștere a vânzărilor de 5,4%, mult peste dinamica națională de 1,4%, înmatriculările de automobile noi Toyota au reprezentat doar 2,5% din totalul de 2,9 milioane ale perioadei, valoare practic neschimbată față de anul trecut. (Nikkei Asian Review)

  • Donald Trump îi liniștește momentan pe producătorii germani de automobile

La câteva ore după ce s-a autodeclarat „Tariff Man” pe Twitter, președintele american i-a asigurat pe nemți, în îndelung comentata și așteptata întâlnire d ela Casa Albă, că nu are intenții imediate de a le impune tarife punitive de 25% pe automobile și componente dacă nu-și extind capacitățile de producție din SUA. Reprezentanții de la BMW, Volkswagen și Daimler au descris reuniunea ca fiind prietenoasă, chiar dacă n-a produs rezultate concrete. „Sunt semne că lucrurile merg într-o direcție bună”, a declarat purtătorul-șef de cuvânt de la Volkswagen, dar a adăugat: „Nimeni nu știe care va fi decizia președintelui”. Iar o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a spus că nu s-au luat hotărâri pe termen lung, evocând reuniunea ca o discuție menită să creeze „un mediu de afaceri mai prietenos”.

Fiecare dintre producători a avut și întâlniri separate cu oficialități ale cabinetului american, formulând angajamente de a crea noi locuri de muncă pentru americani. Dar doar Volkswagen a venit cu ceva concret, vorbind despre o posibilă nouă fabrică după cea existentă la Chatanooga, Tennesee. Compania poartă discuții și cu Ford despre extinderea cooperării în producția de camioane ușoare și finanțarea comună de noi tehnologii.

Disonanța dintre poziția publică războinică a președintelui Trump față de producătorii străini de automobile și cea acomodantă din întâlniri directe reflectă preocuparea sa față de un posibil eșec al politicii sale comerciale agresive. El este îngrijorat și de posibilitatea ca, în cazul majorării taxelor de import, producătorii germani vor replica prin concedieri în uzinele lor existente în SUA, multe din ele în state unde Trump a câștigat alegerile. BMW are cea mai mare fabrică din lume la Spartanburg, Carolina de Sud, unde a produs anul trecut 370.000 de SUV-uri, din care 68.000 au fost exportate în China. BMW este, de altfel, cel mai mare exportator american de automobile în China.

Nici producătorii nu vor să deschidă noi capacități de producție până când administrația nu oferă ceva concret în schimb. Pentru a justifica investiții de miliarde de dolari, companiile au nevoie de asigurări că politica americană nu poate fi setată din nou din senin pe modul de atac. Ele sunt și acasă într-o poziție delicată, deoarece negociază cu un guvern străin peste capul Comisiei Europene, care a încercat fără prea mare succes să detensioneze relația cu Statele Unite. Și guvernul german și-a declarat nemulțumirea față de încălcarea regulilor de protocol. „Responsabilitatea negocierilor privind politicile comerciale revine Comisiei Europene. Nu guvernelor. Și hotărât, nu companiilor”, a declarat un purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel. (New York Times)