Financial Times: Theresa May a supraviețuit votului de încredere, dar autoritatea ei a fost serios zdruncinată, iar partidul rămâne divizat● Virajul costisitor de 180 de grade al lui Macron pune la încercare fermitatea UE în privința Italiei ● Les Echos. Joseph Stiglitz: Trebuie să măsurăm mai bine economia pentru a putea evita viitoarele crize● L Echo: Puterea de cumpărare a crescut în ultimii 20 de ani ● Handelsblatt: Marile firme nemțești se pregătesc pentru următoarea criză adoptând deja programe de austeritate. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Theresa May a supraviețuit votului de încredere, dar autoritatea ei a fost serios zdruncinată, iar partidul rămâne divizat

Dna May a obținut votul de încredere cu 200-117 de voturi, după o zi în care a avertizat că o schimbare a premierului va "pune viitorul țării noastre în pericol".

Cu toate acestea, prețul plătit pentru această victorie a fost uriaș. Doamna May a fost obligată să le spună parlamentarilor că alegerile viitoare n-o vor mai găsi în fruntea Conservatorilor, votul de încredere aducând în fața publicului amploarea certurilor din interiorul partidului.

Primul-ministru a spus după aflarea rezultatelor votului că este timpul să "continuăm cu Brexitul" , iar țara să rămână unită. "Iar acest lucru trebuie să înceapă chiar de la Westminster. Noi, politicienii trebuie să dăm semnalul și să acționăm împreună în interes național", a spus ea.

"În seara asta, votul nu se referă la cine va conduce partidul în alegerile următoare", a declarat purtătorul de cuvânt al prim-ministrului. "Este vorba dacă are sens să schimbăm liderul în această fază a negocierilor cu Brexit".

Dar votul nu schimbă dilema finală cu care se confruntă doamna May: ea trebuie să găsească o modalitate de a câștiga sprijinul parlamentar pentru un acord pe care a promis să-l prezinte din nou deputaților înainte de 21 ianuarie.

Un ministru pro-Brexit a spus: "Asta nu rezolvă nimic. Primul ministru va merge la Bruxelles, va face niște schimbări în acordul negociat, iar la jumătatea lunii ianuarie vom reveni aici și va fi aceeași criză, deoarece Parlamentul nu îl va vota. "

May a declarat că are o "nouă misiune- oferindu-le oamenilor Brexitul pentru care au votat, reunind țara și construind un stat care să funcționeze cu adevărat pentru toată lumea".

Ea a afirmat că a ascultat preocupările deputaților care au votat împotriva ei și care ar fi luptat pentru schimbarea acordului său privind Brexitul la summitul UE de joi.

Theresa May este acum imună faţă de orice încercare de schimbare a leadershipului politic timp de cel puţin un an.

Votul de încredere a fost declanșat de 48 de parlamentari, supărați de politica sa legată de Brexit, despre care au spus că trădează rezultatul referendumului din 2016.

Jacob Rees-Mogg, care a cerut votul de încredere, a declarat că este un "rezultat teribil pentru prim-ministru" și a invitat-o să demisioneze.

Andrew Bridgen, care a votat de asemenea împotrivă, a declarat că "a fost o oportunitate imensă pentru a relua negocierile cu Brexit cu un nou prim-ministru" și există riscul de "impas" în Parlament.

Dar fostul ministru de stat Damian Green a declarat că este o victorie "decisivă" pentru May care ar trebui să îi permită "să meargă mai departe și să continue munca"

Alte titluri din FT:

  • Virajul costisitor de 180 de grade al lui Macron pune la încercare fermitatea UE în privința Italiei

Întoarcerea va avea un cost pentru finanțele publice franceze și pentru restul UE

Un conducător recent ales al uneia dintre primele trei economii ale zonei euro promite pomeni fiscale și măriri salariale de miliarde pentru a potoli furia populară contra anilor de austeritate. Nu e vorba de populiștii Italiei, ci de Emmanuel Macron al Franței.

După săptămâni de răzmeriță a Vestelor Galbene protestatare, președintele francez a anunțat o pomană estimată la 10 miliarde de euro - incluzând creșterea salariului minim începând de la anul și scutiri de impozite pentru angajați.

Este o răzgândire bruscă și jenantă din partea unui președinte ajuns în funcție hotărât să repare finanțele publice problematice ale Franței și să reformeze piețele rigide ale muncii ale țării spre a câștiga aplauze de la Bruxelles și Berlin.

Virajul de 180 de grade va avea și un preț - pentru viitorul personal al dlui Macron, pentru finanțele Franței și, potențial, pentru restul UE.

Mai întâi cifrele: deficitul Franței e prognozat a se umfla la anul de la estimatul 2,8% din PIB (oricum neliniștitor de apropiat de plafonul UE) la un 3,4% ca va încălca regulile. Acest lucru înseamnă că va fi cel mai mare deficit din UE în 2019, la egalitate cu al României.

Rămâne deocamdată fără răspuns întrebarea dacă promisiunile președintelui sunt suficiente pentru a risipi mânia publică. Însă poliția bugetară a Bruxelles-ului se află deja sub presiune pentru a replica la dărnicia lui Macron, după ce luna aceasta s-a confruntat și cu guvernul populist al Italiei pe tema creșterii deficitului ei.

Comisia Europeană a declarat marți că nu va comenta nicicum proiectul de buget al Franței, până la primăvară, când va evalua planurile naționale de cheltuieli și va oferi îndrumări în privința politicilor.

Însă Matteo Salvini și aliații lui sunt deja încântați de starea jalnică a „Macronomiei”. Claudio Borghia, un parlamentar al Ligii și totodată economist eurosceptic, publică pe Twitter grafice cu creșterea costurilor împrumuturilor pentru Franța pentru ca Bruxelles-ul să bage la cap că toți cei care încalcă regulile trebuie să fie tratați la fel.

Chiar și înainte de săptămâna aceasta, oficialii italieni și UE sperau că, până la proba contrarie, conflictul Romei pe tema deficitului ei bugetar estimat la 2,9% va putea fi rezolvat. Problemele Franței îi vor încuraja acum, probabil, pe acei membri ai Comisiei care pledează pentru indulgență.

Premierul italian Giuseppe Conte se va întâlni miercuri la Bruxelles cu Jean-Claude Juncker, așteptându-se ca Roma să fie în măsură să propună diminuarea deficitului ei cu câteva puncte procentuale în schimbul „înghețării” procedurii de deficit excesiv împotriva ei, a declarat un oficial italian pentru Brussels Briefing [rubrică FT din care face parte prezentul articol - n.trad.].

În fine, indiferent ce consecințe va avea pentru Roma, vorbim aici și de lovitura pe care a primit-o imaginea de reformist a lui Macron în ochii omologilor săi din UE.

Președintele căutase să-i intre în grații cancelarului german Angela Merkel (și să câștige concesii de la ea) prin aceea că s-a recomandat drept unicul om capabil să vindece Franța. Dar cum concesiile Germaniei privind reforma zonei euro par modeste, în cel mai bun caz, iar poziția sa internă pare periclitată, Macron a optat să schimbe cursul și să arunce pe apa sâmbetei prudența bugetară.(RADOR)

  • Les Echos. Joseph Stiglitz: Trebuie să măsurăm mai bine economia pentru a putea evita viitoarele crize

În pagina 11 a ziarului de joi, economistul Joseph Stiglitz publică un editorial pe care îl redăm mai jos.

”Cu doar zece ani în urmă, Comisia pentru măsurarea performanței economice și a progresului social a publicat raportul "„Mismeasuring Our Lives. Why GDP Doesn’t Add Up”", al cărui titlu rezumă conținutul: PIB-ul nu este o bună măsură a bunăstării. Ceea ce măsurăm are influență asupra măsurilor pe care urmează să le luăm, iar dacă nu măsurăm bine, nu vom lua măsuri bune. Atunci când ne concentrăm numai pe bunăstarea materială - de exemplu, pe producția de bunuri mai degrabă decât pe sănătate, educație și mediu - devenim mai materialiști.

Am fost mai mult decât mulțumiți de modul în care a fost primit raportul nostru, care a declanșat o mișcare internațională în rândul cadrelor universitare, actorilor societății civile și funcționarilor guvernamentali care doreau să dezvolte mai multe instrumente de măsurare. Prin urmare, OCDE a creat indicatorul ”Better Life Index”, care integrează un set de indicatori mai relevanți cu privire la bunăstare.

De asemenea, organizația a lucrat pentru crearea unei entități succesorale a Comisiei: Grupul de experți la nivel înalt privind măsurarea performanței economice și a progresului social. Recent, cu ocazia celui de-al șaselea Forum mondial al OCDE , care a avut loc la Incheon, Coreea de Sud, grupul a publicat raportul "Dincolo de PIB: măsurând ceea ce contează pentru performanța economică și socială".

Acest nou raport se concentrează pe mai multe subiecte, cum ar fi încrederea și incertitudinea, care au fost abordate doar pe scurt în raportul nostru, continuând de asemenea să exploreze alte probleme cum ar fi inegalitatea și durabilitatea. Raportul explică, de asemenea, măsura în care măsurătorile necorespunzătoare au dus la politicile eșuate în multe domenii. Indicatorii mai buni ar fi evidențiat efectele extrem de negative și potențial prelungite ale încetinirii semnificative a creșterii economice și a productivității după anul 2008, caz în care liderii politici ar fi putut să nu fi fost atrași de austeritate.E drept că această austeritate a contribuit la reducerea deficitelor bugetare, dar cu prețul unui declin și mai pronunțat al bogăției naționale.

Problemele electorale observate în ultimii ani în Statele Unite și în alte țări ilustrează nivelul de incertitudine cu care se confruntă atât de mulți cetățeni și la care PIB-ul acordă atât de puțină atenție. O serie de politici axate doar pe creșterea PIB și pe prudența fiscală au alimentat această nesiguranță.

Uitați-vă la efectele "reformelor" sistemelor de pensii care pun indivizii într-un pericol și mai mare sau la "reformele" pieței muncii care, în numele unei mai mari "flexibilități", slăbesc de fapt puterea de negociere a lucrătorilor, permițând angajatorilor să-i concedieze mai ușor, lucru care duce la salarii mai mici și chiar și la o mai mare incertitudine.

Un mic grup de state, în frunte cu Scoția, a creat Alianța Economiilor pentru Bunăstare. Speranța lor este ca guvernele să pună bunăstarea și fericirea indivizilor în centrul programelor și politicilor publice, iar bugetele să fie construite în consecință. Indicatori mai bine aleși ar oferi, de asemenea, un instrument de diagnosticare important, care să permită statelor să identifice dificultățile înainte ca acestea să scape de sub control și să identifice măsurile adecvate pentru a le aborda.

Dacă, de exemplu, Statele Unite ar fi făcut mai mult pentru sănătate și nu numai pentru PIB, scăderea speranței de viață a americanilor cu grad redus de instruire , mai ales ai celor din regiunile dezindustrializate ale țării, să fi fost detectată cu mulți ani în urmă. În mod similar, măsurile privind egalitatea de șanse au arătat până acum doar ipocrizia care caracterizează America: da, oricine poate reuși, cu condiția să se nască din părinți bogați și albi. Datele arată că în Statele Unite există un număr semnificativ de așa-numite "capcane de inegalitate": cei născuți la baza scării sociale au cele mai mari riscuri să rămână acolo. Dacă vrem să punem capăt acestor capcane de inegalitate, trebuie să ne dăm seama mai întâi de existența lor, apoi să determinăm de ce anume se formează și ce anume le perpetuează.

Dacă vrem să punem oamenii pe primul loc, trebuie să știm ce este important pentru ei și ce anume le îmbunătățește gradul de bunăstare. Efortul de trece cu măsurătorile dincolo de PIB va continua să joace un rol major în a ne ajuta să atingem acest obiectiv critic.

  • L Echo: Puterea de cumpărare a crescut în ultimii 20 de ani

Economistul Philippe Defeyt a umărit evoluția pterii de cumpărare din ultimii 20 de ani. Potrivit măsurătorilor acestuia, puterea de cumpărare a crescut, deși sentimentul resimțit de oameni poate fi contrar. E drept, trebuie să ne uităm și la schimbarea obiceiurilor de consum.

Puterea de cumpărare. Cu asta se ocupă economistul Philippe Defeyt de la Institutul pentru Dezvoltare Durabilă. El subliniază că venitul mediu disponibil, care reprezintă suma tuturor încasărilor nete, fie că este vorba despre salarii, indemnizații sau venituri din chirii a dus la creșterea puterii de cumpărare cu 6%.

Atenție, totuși. "Evoluția venitului mediu a fost penalizată de scăderea veniturilor din chirii, a declarat Philippe Defeyt, dar în cele din urmă acestea afectează doar un număr limitat de persoane"

Dar de ce se plâng atunci oamenii? Statisticile lucrează cu medii. E drept că în ultimii 20 de ani au existat produse care s-au scumpit: apa (+ 120,3%), energia (+ 97%), combustibilii (+ 232,1%), tutunul (+ 147,9%) sau costurile cu învățământul superior . Alte produse s-au scumpit mai puțin sau chiar s-au ieftinit: îmbrăcămintea (+ 10,8%), aparatele electrocasnice (-7%) sau cele audiovizuale, fotografice și informatice (-60%).

"Putem înțelege că oamenii sunt influențați de creșterea prețurilor", spune Philippe Defeyt, "deoarece ceea ce s-a scumpit face parte din consumul curent, în timp ce bunurile al căror preț a stagnat sau a scăzut sunt semnificativ mai rar cumpărate - cu excepția segmentului telecom. Cine își amintește cât costa acum 8 ani o mașină de spălat?, se întreabă economistul.

"Cu cât diminuăm veniturile luate în calcul, dăm peste persoane care stau de regulă în chirie și ale căror obiceiuri de consum nu corespunde cu media", avertizează Philippe Defeyt. Chiriile, alimentele și energia apasă cel mai greu în consumul familiilor.

De multe ori, celor care se plâng că nu își permit anumite cheltuieli, le sugerez să se întoarcă în timp în urmă cu 20 de ani. Aveați atunci Internet, GPS, microunde, telefoane mobile, zboruri low-cost s.a.m.d??, mai spune economistul.

Cu alte cuvinte, obiceiurile de consum au evoluat. Pretul masinilor noi a crescut, iar mașinile devin tot mai sofisticate. Tendința este trecerea la modele mai computerizate. Iar costul utilizării vehiculelor a crescut și el. Prețul textilelor aproape că a stagnat (+ 10,8%). "Dar oamenii s-au obișnuit să își cumpere tot mai multe haine." Tendința de a fi în pas cu moda duce la creșterea afacerilor cu textile. "Consumul pe segmentul de îmbracaminte este ca lasagna. Adăugăm noi straturi deasupra și nu mai știm ce e sub straturile vechi", mai spune economistul.

  • Handelsblatt: Marile firme nemțești se pregătesc pentru următoarea criză adoptând deja programe de austeritate

Piața internă puternică, boom-ul economic din SUA și cererea robustă din China au ajutat industria de export din Germania în ultimii ani. Primele 30 de companii ar putea obține în acest an profituri nete de aproape 90 de miliarde de euro, cu doar cinci miliarde de euro mai puțin decât în ​​anul 2017, care a fost un an foarte bun pentru exportatori.

Cu toate acestea, conflictul comercial lansat de președintele american Trump, scăderea produsului intern brut în Germania din al treilea trimestru și datele economice tot mai slabe din regiunile importante ale lumii lasă urme tot mai profunde. Douăsprezece dintre cele 30 de companii incluse în indicele bursier Dax au publicat prognoze prudente pentru 2019. Inclusiv BASF , Bayer , Henkel , Fresenius și producătorii de automobile BMW și Daimler.

Aceste firme au deja în vedere programe de austeritate : BASF își propune să economisească două miliarde de euro anual, Bayer intenționează să reducă 12.000 de locuri de muncă, VW și-a propus economii de trei miliarde de euro până în 2020, iar în 2022 încă trei miliarde de euro.

"Companiile reacționează la mediul economic tot mai dificil", spune Kai Bender, șeful departamentului de consultanță al firmei Oliver Wyman.

Miercuri, două institute de cercetare au continuat să reducă estimările de creștere economică a Germaniei. Institutul German pentru Cercetare Economică (DIW) se așteaptă la o creștere de numai 1,6% în 2019, iar Institutul Kiel pentru Economia Mondială (IfW) nu vede un avans mai mare de 1,8%. "Vremurile de boom s-au terminat”, spun oficialii DIW.

Să luăm exemplul firmei Bayer: Au lansat un program de pensionare voluntară, deea ce pare tentant pentru angajați. Dar programul are ceva amar în el: grupul farmaceutic (dar cu afaceri și în agro-chimie) dorește să-și reducă costurile anuale cu 2,6 miliarde de euro. Asta înseamnă că 12.000 de locuri de muncă vor fi eliminate în întreaga lume, adică în jur de 10% din forța de muncă de care dispune astăzi.

BASF are în vedere un program similar de tăiere de costuri care să aducă în bugetul companiei aproximativ două miliarde de euro. Câte locuri de muncă vor fi sacrificate entru atingerea acestui obiectiv este încă neclar. "Aceasta va depinde foarte mult de modul în care ne dezvoltăm", spune Martin Brudermöller, CEO al BASF, care lasă toate opțiunile deschise.

Cele două companii de produse chimice rivale nu sunt singurele companii germane care au lansat în ultimele zile noi programe de conversie. Având în vedere perspectivele economice sumbre, companiile se pregătesc și caută măsuri de austeritate care să le securizeze poziția în piață.

Anunțurile similare ale Volkswagen , Covestro și Heidelberg Cement sugerează faptul că firmele vor să își îmbunătățească eficiența, lucru care va avea consecințe importante pentru sistemele de management și pe piața forței de muncă.

"Multe companii se concentrează din ce în ce mai mult pe creșterea eficienței", spune Kai Bender de la firma de consultanță Oliver Wyman. Companiile doresc să reziste la viitoarele intemperii, adaugă el.

Perspectivele de creștere a economiei germane se agravează, previziunile prezentate de institutele de cercetare fiind mult mai sceptice față de cele de la începutul anului. "Creșterea în Germania este din ce în ce mai slabă", spun economiștii Institutului Kiel pentru economia mondială (IfW). Iar pe măsură ce economia globală încetinește, vor încetini și exporturile.

Creșterea pesimismului are multe motive. În America, Asia și în Europa, economia încetinește după anii de boom. Câtă vreme cererea creștea, companiile și-au extins capacitatea. Acum, cererea este în scădere, iar prețurile pe piața mondială pentru multe dintre produsele lor sunt în scădere. În plus, conflictul comercial afectează tot mai multe companii germane orientate spre export. De exemplu, taxele tot mai mari scumpesc automobilele BMW și Daimler produse în SUA și apoi exportate în China. Ambii producători de automobile și-au avertizat deja acționarii că urmează momente dificile.

Mai mult de două treimi din veniturile Germaniei sunt generate de cele mai mari 100 de societăți cotate la bursă, în timp ce ponderea companiilor mijlocii este de aproximativ 50%. Piața internă încă puternică din Germania nu poate însă compensa scăderea pieței mondiale.

Ultimul val major de austeritate a lovit economia germană în 2012/13, când multe companii au înregistrat o scădere a vânzărilor. La acea vreme, 22 din cele 30 de companii DAX au început programe de creștere a eficienței, tăind în general așa-numitele cheltuieli generale )costuri administrative, achiziții șamd). Asta se întâmplă și acum.

Programele de austeritate nu sunt doar o reacție la provocările macroeconomice. Digitalizarea și tehnologizarea joacă, de asemenea, un rol important. Compania Dax Covestro, de exemplu, dorește să accelereze "utilizarea sporită a soluțiilor digitale".