Financial Times: Theresa May a stabilit mijlocul lunii ianuarie ca dată pentru votul privind Brexit ● Malaezia intentează dosare penale pentru Goldman Sachs și doi dintre bancherii săi ● Les Echos: Banca Națională a Franței avertizează cu privire la supraîndatorarea populației și firmelor ● Franța va percepe taxa giganții digitali de la 1 ianuarie, anunță Bruno Le Maire ● L`Echo: Banca Națională revizuiește în scădere creșterea belgiană ● Handelsblatt: UE va reduce emisiile de dioxid de carbon provenite de la autoturisme cu 37,5% până în 2030. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Theresa May a stabilit mijlocul lunii ianuarie ca dată pentru votul privind Brexit

Theresa May a încercat să mai cumpere timp luni declarând că va organiza "votul semnificativ" asupra acordului privind Brexit în săptămâna 14-20 ianuarie. Săptămâna trecută, ea a amânat votul după ce a recunoscut că s-ar fi confruntat cu o înfrângere "la o diferență de voturi semnificativă".

Acordul de ieșire din UE este profund nepopular printre parlamentari, iar alte publicații scriu că doi consilieri ai premierului britanic Theresa May elaborează planuri privind organizarea unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană.

David Lidington, secretar de Stat la Cancelaria premierului, a discutat cu deputaţi laburişti în efortul de a forma o coaliţie de susţinere a unui noi referendum.

La rândul său, Gavin Barwell, şeful personalului de la Downing Street 10, a declarat că organizarea unui nou referendum este "singurul drum înainte", în contextul în care Acordul negociat de Londra şi Bruxelles pe tema Brexit probabil va fi respins de Camera Comunelor.

Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (centru-stânga, de opoziţie), a acuzat-o pe Theresa May că a generat o amplă "criză" politică internă. "Este vorba de o criză constituţională al cărei arhitect este premierul (...). Nici măcar Cabinetul guvernamental nu funcţionează. Autoritatea prim-ministrului a fost pierdută (...). Este clar că premierul a eşuat în renegocierea Acordului Brexit, a eşuat în obţinerea garanţiilor", a declarat Jeremy Corbyn.

Jacob Rees-Mogg, a declarat că prim-ministrul a supraviețuit votului de încredere, dar că ar trebui să mearhă la Palatul Buckingham pentru a-și depune demisia.

Primul-ministru a respins ideea unui al doilea referendum, spunând că acesta ar provoca "daune ireparabile integrității politicii noastre",

Alte titluri din FT:

  • Malaezia intentează dosare penale pentru Goldman Sachs și doi dintre bancherii săi

Procurorii din Malaezia au intentat acuzații penale împotriva lui Goldman Sachs și a doi dintre bancherii săi pentru rolul lor în presupusa delapidare a miliardelor de dolari din fondul de investiții 1MDB.

Goldman Sachs International şi două sucursale asiatice ale băncii de pe Wall Street au fost acuzate în baza legilor privind valorile mobiliare pentru omisiunea de informaţii materiale şi publicarea de declaraţii false în documente din 2012 şi 2013 legate de vânzarea de obligaţiuni internaţionale de către fondul de investiţii 1MDB, în totalitate deţinut de stat prin Ministerul de Finanţe.

Autorităţile de stat au declarat că vor solicita amenzi de circa 3 miliarde de dolari, precum şi închisoare pentru vinovaţi.

Fondul de investiţii 1MDP este subiect de investigaţii legate de corupţie şi spălare de bani în cel puţin şase ţări.

Tommy Thomas, procurorul general al Malaeziei, a declarat că depune acuzații împotriva filialelor Goldman și a foștilor bancheri Tim Leissner și Roger Ng Chong Hwa, pe care îi descrie ca fiind personajele-cheie ale cazului.

“Frauda lor merge până în inima pieţelor noastre de capital şi dacă nu este instituită nicio procedură penală împotriva acuzatului, subminarea sistemului nostru financiar şi integritatea pieţei vor rămâne nepedepsite”, a declarat luni într-un comunicat Tommy Thomas, Procurorul General al Malaeziei. Goldman a câştigat aproximativ 600 de milioane dolari în taxe pentru majorarea de 6,5 miliarde de dolari a fondului. Autorităţile de stat au declarat luni că 2,7 miliarde de dolari din veniturile a trei obligaţiuni 1MDB au fost deturnate.

Un purtător de cuvânt al Goldman Sachs a răspuns luni într-un email: “Credem că aceste acuzaţii au fost greşit direcţionate, ne vom apăra puternic împotriva lor şi aşteptăm cu nerăbdare oportunitatea de a ne prezenta cazul. Compania continuă să coopereze cu toate autorităţile care investighează aceste probleme”.

Scandalul a dus deja la demisia fostul prim-ministru Najib Razak, fondatorul 1MDB, care a pledat nevinovat în fața acuzațiilor de corupție.

Goldman a mai declarat că banca contestă acuzațiile și se va apăra împotriva acuzațiilor. "Anumiți membri ai fostului guvern malaysian și 1MDB au mințit Goldman Sachs despre utilizarea veniturilor din aceste tranzacții", a afirmat banca într-o declarație.

Malaezia a înaintat, de asemenea, acuzații penale împotriva lui Low Taek Jho, omul de afaceri fugar malajian cunoscut și sub numele de Jho Low (care este căutat de autoritățile din Malaysia, Singapore în legătură cu 1MDB) și împotriva lui Jasmine Loo Ai Swan, fostul consilier general al fondului.

Un purtător de cuvânt al dlui Low a declarat că își menține nevinovăția și că "nu se va supune unei jurisdicții în care vinovăția e mai degrabă politică și unde nu există un proces corect"

Dacă vor fi găsite vinovate, persoanele acuzate riscă o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare și o amendă de cel puțin RM1m (239.000 dolari).

Într-un interviu acordat luna trecută, Anwar Ibrahim, probabil viitor prim-ministru, a descris implicarea Goldman Sachs ca "dezgustătoare" , solicitând ca ancheta să fie dusă cât mai repede la bun sfârșit.

  • Les Echos: Banca Națională a Franței avertizează cu privire la supraîndatorarea populației și firmelor

Deși din 2008, gradul de îndatorare scade în restul zonei euro, în Franța datoria sectorului privat a atins 132,2% din PIB. ”O situație riscantă”, potrivit Banque de France.

Acest grad de îndatorare îl depășește pe cel din Spania, Italia și Germania, notează Banca Franței în Raportul său de stabilitate publicat luni.

Sectorul privat din Franța este însă mai puțin îndatorat decât ​​Regatul Unit (155% din PIB) sau Statele Unite (149%).

Acest nivel de îndatorare este considerat un risc pentru companii. "Dinamica îndatorării corporațiilor nefinanciare (NFC) este o sursă de riscuri de default, care ar putea crește în lunile următoare", notează autorii raportului. Trebuie spus că aproape jumătate din datoriile firmelor franceze sunt la o rată a dobânzii variabilă . În cazul creșterii ratelor dobânzilor - o perspectivă pe care Banca Centrală Europeană (BCE) o prevede spre sfârșitul anului 2019 - multe companii s-ar confrunta cu creșterea ratelor.

În ceea ce privește populația, împrumuturile la bănci sunt făcute la dobânzi pixe cu preponderență, având un mecanism solid al garanțiilor, dar vulnerabilitatea vine din "relaxarea criteriilor de acordare" : băncile acceptă o un grad de îndatorare prea ridicat.

Pentru prima dată în ultimii șase ani, ponderea ratelor în venituri depășește 35% în cazul a 3 credite din patru acordate. O relaxare "care solicită vigilența autorităților", spune banca centrală.

Acest nivel al datoriei nu trebuie doar să fie citit ca o relaxare a creditării. "Pot exista motive culturale", spune Sylvie Goulard, guvernator adjunct la Bank of France. Cu toate acestea, în cazul unei recesiuni bruște, atât gospodăriile, cât și întreprinderile ar putea să ramburseze datoriile cu dificultate, iar băncile ar putea fi tentate să le închidă linia de credit.

Alte titluri din Les Echos:

  • Franța va percepe taxa giganții digitali de la 1 ianuarie, anunță Bruno Le Maire

Ministrul Economiei și Finanțelor estimează că bugetul va încasa circa 500 de milioane de euro.

Edouard Philippe a anunțat luni că Franța va impune giganților digitali o taxă de la 1 ianuarie, fără a mai aștepta adoptarea acesteia la nivel european.

"Taxa se va aplica la 1 ianuarie 2019 și va acoperi, prin urmare, întregul an. Veniturile estimate sunt de 500 de milioane de euro", a declarat Bruno Le Maire. Această măsură ar putea fi introdusă în proiectul de modificare al Codului Fiscal aprobat în prima lectură de Adunarea Națională și care ar urma să fie prezentată Senatului la începutul anului viitor. "Este o posibilitate, dar nu este singura", a explicat el.

Ministrul a afirmat că această taxă se va extinde la "veniturile din publicitate, platforme și revânzarea datelor cu caracter personal".

În ceea ce privește impozitarea la nivel european, Bruno Le Maire spune că speră să fie adoptată o decizie până în martie. "Hotărârea noastră de a obține o decizie europeană unanimă privind o directivă până în martie 2019 este completă", a spus el, adăugând că a vorbit recent la telefon cu ministrul german de finanțe Olaf Scholz.

"Vom lua măsuri cu omologul meu german pentru a convinge cele câteva state care încă se mai opun acestui impozit digitale la nivel european", a spus el.

Guvernul francez se bazează pe banii proveniți din această taxă colectată de la giganții digitali pentru a finanța măsurile sociale anunțate acum o săptămână de Emmanuel Macron.

  • L Echo: Banca Națională revizuiește în scădere creșterea belgiană

Banca Națională a revizuit în scădere ușoară prognoza de creștere la 1,4% în 2019 (în loc de 1,5% anterior). Cu toate acestea, economia ar urma să creeze 150.000 de locuri de muncă între 2018 și 2021.

"Economia belgiană va încetini ușor în următorii câțiva ani, datorită încetinirii la nivel internațional, însă creșterea belgiană va genera totuși destule locuri de muncă". Acesta este mesajul cheie oferit de viceguvernatorul Băncii Naționale, Pierre Wunsch, care a prezentat în această dimineață noile previziuni ale Băncii. Wunsch îl va urma în funcție pe actualul guvernator Jan Smets de la 1 ianuarie.

• Creștere. Creșterea produsului intern brut (PIB) scade treptat. De la 1,7% în 2017 la 1,5% în 2018, 1,4% în 2019, 1,3% în 2020 și 1,2% în 2021. Această creștere va fi generată de consumul casnic. Venitul disponibil va fi stimulat în 2019 de mecanismul de indexare a salariilor și de scăderea prețurilor petrolului.

FMI, OECD și Comisia Europeană estimează o creștere de 1,5% pentru economia Belgiei în 2019.

Investițiile, care au atins circa 6% din PIB în 2017, ar putea încetini la 2,5% în următorii 3 ani, iar exporturile ar urma și ele să se contracte. În plus, creșterea costurilor cu forța de muncă ar putea avea ca rezultat pierderi ușoare ale cotei de piață pentru exportatorii belgieni.

Există, de asemenea, o oarecare subutilizare a marjei salariale. Banca Națională consideră că un factor explicativ este acela că firmele folosesc în mod regulat alte mijloace înafara salariilor pentru a-și recompensa lucrătorii (mașini, tichete de masă, pachete de mobilitate etc.). De asemenea, trebuie remarcat faptul că această creștere a costurilor salariale se face pe seama marjelor de profit ale întreprinderilor.

• Angajarea. Ocuparea forței de muncă continuă să crească, dar într-un ritm mai lent decât în ​​ultimii ani. Pentru perioada 2018-2021, BNB se bazează pe crearea netă de 150.000 de locuri de muncă. Această încetinire poate fi explicată de tensiunile semnificative de pe piața muncii din Belgia. Companiilor le este greu să găsească lucrătorii de care au nevoie. Această frână structurală din partea ofertei explică, în opinia lui Pierre Wunsch, cel puțin parțial, motivul pentru care creșterea economiei belgiene este mai modestă decât media zonei euro. Un fenomen care persistă deja de mai mulți ani.

• Buget. În ceea ce privește finanțele publice, deficitul va începe să crească din nou. De la 0,8% în acest an, deficitul va reveni treptat la 2%, în timp ce Europa recomandă un echilibru bugetar (deficit de 0%). Acest lucru se datorează unei scăderi a veniturilor parafiscale ca urmare a transferurilor fiscale.

În total, nivelul îndatorării ar trebui redus pentru a ajunge la 100% din PIB până în 2021. "Reducerea datoriilor este importantă pentru a se oferi marja necesară pentru ca stabilizatorii automați să poată acționa în cazul unei conjuncturi nefavoravile", mai spune Pierre Wunsch.

  • Handelsblatt: UE va reduce emisiile de dioxid de carbon provenite de la autoturisme cu 37,5% până în 2030

Negociatorii din Parlamentul European și Comisia Europeană au convenit asupra unor noi obiective privind protecția climatică, urmând să reducă emisiile de CO2 ale noii flote de autovehicule cu 15% până în 2025 și cu 37,5% până în 2030. Pentru vehiculele utilitare ușoare, negocierile prevăd o reducere de 31% a emisiilor față de anul 2021.

Acordul trebuie validat oficial de Consiliu și de Parlamentul European. Industriașii auto sunt nemulțumiți , aceștia solicitând o reducere mai mică și un interval de timp mai mare pentru a avea timp să se conformeze. Proiectul de directivă urmărește să contribuie la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene în ansamblu și la reducerea emisiilor generate de transportul rutier.

Industria auto germană a criticat noul proiect. "Acest regulament ne cere prea mult și ne oferă prea puțin", a declarat președintele asociației industriale VDA, Bernhard Mattes. Nimeni nu poate spune astăzi cum pot fi atinse limitele convenite în timpul rămas. În nici o altă parte a lumii nu există ținte de emisii de CO2. "Aceasta va împovăra grav industria auto europeană în competiția internațională și ar putea duce la închiderea unor fabrici".

Pe de altă parte, comisarul UE pentru energie Miguel Arias Cañete, a lăudat acordul. ”Am ajuns la un compromis privind reducerea emisiilor autoturismelor (cu 37,5%), și vehiculelor utilitare (cu 31%) până în 2030", a anunțat el pe Twitter.

"Cu aceste obiective ambițioase, Europa arată din nou cum se pot transforma în fapte #ParisAgremeent (pactul global privind schimbările climatice) și #COP24 (summitul privind schimbările climatice de la Katowice din 2018)", adăugat oficialul european.

Acordul la nivelul UE reprezintă un compromis la care s-a ajuns după mai mult luni de negocieri, cu Germania dorind o reducere cu 30% a emisiilor, în timp ce Parlamentul European a propus o țintă de 40%.

Anunțul privind compromisul a fost făcut luni de Austria, care deține Președenția prin rotație a Consiliului UE, la doar două zile după încheierea summitului COP24, în cadrul căruia subiectul reducerii emisiilor auto a iscat discuții aprinse între țările participante.