Financial report Prima pagină a presei străine: România șochează investitorii. Cazul Ghosn- dezvăluiri din interiorul investigației. Crește numărul de migranți care sosesc în Belgia. Poliţia din Frankfurt acuzată de intrigi neonaziste

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 20 decembrie 2018, 4:48 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: România șochează investitorii cu planurile sale de impozitare a băncilor și firmelor din energie ● Les Echos: Cazul Ghosn- dezvăluiri din interiorul investigației Nissan ● Va putea Europa să supravieţuiască unei slăbiri a poziţiei ”ţărilor mari”? ● L`Echo: În timp ce numărul de migranți care sosesc în Europa scade, în Belgia crește. De ce? ● Handelsblatt: Poliţia din Frankfurt acuzată de intrigi neonaziste. Lectură plăcută!

  • Financial Times: România șochează investitorii cu planurile sale de impozitare a băncilor și firmelor din energie
Piața bursieră se scufundă cu aproape 12% după propunerile vizând reducerea deficitului bugetar






Guvernul României a anunțat o înăsprire a fiscalității ca parte a unui plan de majorare a sumei de 10 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) pentru acoperirea deficitului bugetar, ceea ce a condus la scăderea pieței bursiere.
Eugen Teodorovici, ministrul de finanțe, a declarat că măsurile vor include o taxă aplicată băncilor, precum și impozite aplicate companiilor energetice și de telecomunicații, care ar trebui să plătească 3% din cifra lor de afaceri începând cu anul viitor.
Măsurile sunt introduse pentru a încerca să elibereze din presiunea deficitul bugetar și să mențină România în cadrul normelor fiscale ale UE, care permit un deficit de 3% din produsul intern brut. Nivelul deficitul a fost de 2,2 la sută la sfârșitul lunii noiembrie.

În timp ce economia României este în creștere rapidă, economiștii prevăd o decelerare datorată unor reduceri de taxe dar și a creșterii salariilor și pensiilor, susținută de guvernul condus de social-democrați.

"Guvernul a ajuns în cele din urmă în poziția în care nu mai poate ascunde consecințele politicilor sale populiste", a declarat Bogdan Glavan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană, care a numit noile măsuri un "pachet otrăvit”.

România preia președinția rotativă a UE pe primele șase luni ale anului viitor, urmâns să aibă un rol-cheie în afacerile blocului comunitar, însă țara se află într-o stare de haos politic și acum și economic.

Klaus Iohannis, președintele României, a cerut miercuri guvernul să-și reconsidere propunerile. Aceste măsuri "nu au fost discutate cu liderii de afaceri. . . ele vor arunca economia în haos ", a spus președintele.

"Și mai rău, vor afecta bugetele tuturor românilor. . . pentru că, în cele din urmă, astfel de măsuri vor fi suportate și plătite de oamenii obișnuiți".

Dl Teodorovici a spus că planurile vor genera anul viitor 3,6 miliarde de lei. În total, pachetul se ridică la 1% din produsul intern brut al României.
Indicele Bursei de Valori București s-a diminuat cu 11,9% și a urmat cea mai gravă zi din 2009, potrivit datelor Rafinitiv.

Băncile străine și cele locale au fost afectate, Erste Bank Austria înregistrând o scădere de 10%. Banca Transilvania din România a scăzut cu până la 21%.

Noul plan de impozitare a companiilor energetice aruncă o umbră asupra explorării petroliere și gazelor. Compania americana ExxonMobil si compania austriaca OMV Petrom, urmeaza să decidă anul viitor dacă vor mai face investitii de 1 miliard de euro în exploatarea gazului din Marea Neagra.

Dobânda obligațiunilor guvernamentale românești cu maturitate de 10 ani a avut cea mai mare creștere din martie 2017, potrivit datelor Bloomberg.

Creșterea taxelor vine după ce Liviu Dragnea, care conduce Partidul Social-Democrat, a lansat duminică un atac împotriva băncilor, spunând că "sistemul bancar nu susține economia".

  • Les Echos: Cazul Ghosn- dezvăluiri din interiorul investigației Nissan





Conducerea Alianței Renault-Nissan se află în centrul criticilor.

După citirea a sute de e-mailuri, facturi și contracte ca parte a anchetei lansate în presupusa deturnare de fonduri făcute de Carlos Ghosn, avocații Nissan au identificat în ultimele săptămâni o serie de documente subliniind rolul ambiguu jucat de unul sau mai mulți directori executivi ai producătorului francez.

Potrivit documentelor, o mână de apropiați ai lui Carlos Ghosn, ar fi organizat plata de compensații suplimentare pentru șeful lor prin intermediul companiei Renault Nissan BV, societatea mixtă deținută în mod egal în Țările de Jos de către cele două companii care formează Alianța.

Ghosn, pe atunci CEO al Renault și Nissan, era preocupat de aplicarea unei noi reglementări japoneze care ar fi obliga producătorul japonez să includă în raportul său către autoritățile de supraveghere toate formele de remunerație- salarii, acțiuni deținute, bonusuricare depășesc 100 de milioane de yeni pe an. Liderul franco-brazilian căuta o soluție pentru a evita această transparență.

Într-un e-mail confidențial trimis la 22 aprilie 2010, inclusiv Mouna Sepehri, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai Carlos Ghosn (care conduce „Biroul președintelui“ de la Renault), Greg Kelly, brațul drept al șefului francez la Nissan, discută despre posibilitatea de a plăti o parte din compensația directorului executiv la VNB, "fără a fi obligat să dezvăluie public aceste sume". "Aceasta este o continuare a discuțiilor pe care le-am avut în această săptămână. Apreciez munca ta pentru a analiza dacă o parte din remunerația CEO poate fi plătită în mod legal de către Renault Nissan BV, fără ca ea să fie făcută public”, a spus acesta în e-mail, menționând că,“ CEO-ul mi-a indicat că dorește să fie sigur că plata unei părți din salariul său de către GVPR se poate face legal, fără ca suma să fie dezvăluită".

Mai multe persoane, la Renault și Nissan, au fost consultate cu privire la acest proiect. Inclusiv Mouna Sepehri, care a răspuns că nu a fost posibilă o asemenea operațiune. Din cunoștințele noastre, proiectul nu a fost implementat".

”Suntem surprinși că" Les Echos se află în posesia unor elemente dintr-un raport al Nissan, în ciuda caracterului său confidențial explicit”, spune procurorul de la Tokyo.

Această "punere în scenă" juridică a justificat arestarea, pe 19 noiembrie, a lui Carlos Ghosn și a lui Greg Kelly, atrăgând și primele lor acuzații. Ei se confruntă acum cu o a doua acuzație pentru aceeași infracțiune, dar vizând o altă perioadă - începutul lui 2016.

Potrivit unor alte documente consultate de „Les Echos“, compania RNBV a fost utilizată în mod regulat pentru probleme sensibile- misiuni și plăți compensatorii, care ar putea fi la limita legii, potrivit unor surse din interiorul Nissan. RNBV a fost folosită pentru a face donații Universității Americane din Beirut, pe care Carlos Ghosn a vrut să o ajute. De asemenea, Ghosn a mobilizat de-a lungul anilor fondurile Nissan pentru a finanța colegiul iezuit Notre-Dame de Jamhour si Universitatea Saint Joseph, care se află tot în capitala libaneză.

Într-un e-mail provenind de la un responsabil Renault și trimis în 7 iunie 2011 către Greg Kelly, cu Mouna Sepehri în CC, se mai precizează că Nissan a programat o donație de 1 milion $ întinsă pe cinci ani (2011-2015), suma urmând să rămână confidențială. Ținta acestei donații ar fi urmat să fie Universitatea Saint Joseph care, în schimb, și-ar fi denumit biblioteca din incintă cu numele CEO-ului , Carlos Ghosn. În plus, Universitatea ar fi redenumit patru dintre amfiteatrele sale: "Nissan", "Renault", "Infiniti" și "Dacia".

"Promovarea educației este o parte importantă a scopului fundațiilor Renault și Nissan. De asemenea, RNBV își înființează propria fundație caritabilă în Elveția. Acesta urma să fie capitalizată în câteva săptămâni, dar proiectul a fost suspendat în lumina noilor evenimente”, mai spune o sursă din cadrul Renault.

Alte articole din Les Echos:
  • Va putea Europa să supravieţuiască unei slăbiri a poziţiei ”ţărilor mari”?

O Franţă desconsiderată pentru incapacitatea sa de a-şi reduce cheltuielile publice, o Germanie slăbită de sfârşitul domniei Merkel: cele două motoare principale ale Europei sunt la ralenti. Alte ţări, cum ar fi Olanda sau Irlanda, ar putea prelua ştafeta.

Extinderile succesive ale Uniunii Europene au confirmat dificultatea de a găsi o linie directoare. Mult timp a fost teoretizat motorul franco-german, înlocuit de ceea ce am putea numi un «G4 european» - în care Regatul Unit, opozant sistematic, obliga Franţa şi Germania să îşi ajusteze propunerile, în timp ce Italia asigura un rol de conciliere. Pe 11 noiembrie a.c., cu ocazia centenarului Marelui Război, Emmanuel Macron credea încă în aceste cuvinte: «Europa, iar în sânul ei cuplul franco-german, este investită cu obligaţia de a nu lăsa lumea să alunece în haos».

Guvernanţă evanescentă

Astăzi, G4 european este evanescent. Preşedintele francez şi-a construit politica externă pe dubla afirmaţie a luptei împotriva încălzirii climatice şi a necesarei reamenajări a regulilor bugetare europene. Incapacitatea sa de a reduce cheltuielile publice pentru a reveni în limitele Pactului de Stabilitate a dus la prelungirea măcelului fiscal al predecesorului său, legitimat prin «înverzire». Rezultatul a fost o criză inedită, care l-a obligat pe Macron să arunce peste bord o parte din ambiţiile sale ecologiste şi care a făcut din Franţa cel mai prost elev al zonei euro în materie de deficit. Din această cauză, capacitatea Franţei de a face propuneri în Europa şi mai larg la nivel mondial este pe cale să se anihileze, sub ploaia de sarcasme ale anumitor parteneri.
Dar şi slăbirea Germaniei este tot mai manifestă. Având o aparentă poziţie de forţă în măsura în care ţara respectă deja toate aspectele tratatelor privind zona euro, inclusiv acel maximum de 60 % datorie publică, guvernul de la Berlin trăieşte un final delicta de regim, care îl privează de orice posibilitate de iniţiativă.
Nu e nevoie să mai amintim de problemele Italiei, al cărei guvern nu îşi ascunde euroscepticismul şi a cărei economie înregistrează de ani de zile o scădere regulată a productivităţii globale. Cât despre Regatul Unit, grija sa nu mai este viitorul Europei, ci viitorul său în afara Europei.

Reluare

Într-un astfel de context, sunt posibile două soluţii: haosul de care se teme Emmanuel Macron; preluarea frâielor proiectului european, pe noi baze, de către alte ţări. Această a doua opţiune pare să se contureze şi în ea trebuie să sperăm. Într-adevăr, în marja structurilor tradiţionale creşte în importanţă ceea ce numim acum «noua Ligă hanseatică».
Regrupând membre ale zonei euro, cum ar fi Irlanda, ţările baltice sau Olanda, dar şi non-membre, cum ar fi Suedia sau Danemarca, această Ligă afirmă că aprofundarea Europei nu înseamnă noi decizii, mai mult sau mai puţin ceţoase, a căror transpunere concretă ar însemna mai multe cheltuieli publice şi deci mai multe datorii sau mai multe impozite, ci respectarea tratatelor existente.

Pentru această «Ligă», cei 130 % de datorie a Italiei şi cei 45 de ani de deficit public ai Franţei nu autorizează aceste ţări să ţină discursuri de sus. Dacă în presa germană se poate citi «Franţa, care avea totuşi potenţialul de a contesta Germaniei locul său de lider economic al Europei, este acum ameninţată să ajungă pe locul al treilea, alături de Italia», premierul olandez Mark Rutte traduce acest diagnostic în plan politic. Pentru el, «dacă cei 19 membri ai zonei euro îşi vor pune bugetul şi datoriile publice în ordine, acest lucru va fi suficient pentru stabilizarea situaţiei».

Cu aceste declaraţii, Mark Rutte se alătură declaraţiilor recente ale lui Ewald Nowotny. Guvernatorul Băncii Centrale Austriece - să reamintim că Austria exercită în acest moment preşedinţia rotativă a Uniunii şi, deci, Nowotny devine şi conducător al BCE - a subliniat recent limitele politicii monetare a BCE. Banca Centrală, prin menţinerea ratelor negative ale dobânzilor, perturbă funcţionarea normală a economiei cu unicul scop de a uşura consecinţele supraîndatorării unor ţări mari, cum ar fi Franţa şi Italia, şi pentru a le permite astfel să amâne punerea în ordine a finanţelor lor publice. Încă din 2011 a declarat, apropo de Grecia, că «agenţiile de rating sunt, în acest caz, mult mai stricte şi mai agresive decât în cazurile similare din America de Sud», invitând Bruxelles-ul şi Frankfurtul să aibă mai multă consideraţie faţă de aceste ţări «intermediare».

Anul ce începe în curând va fi marcat, în Europa, de plecarea Regatului Unit, simbol al slăbirii relative a «ţărilor mari», şi de o preşedinţie rotativă asigurată de două ţări «intermediare» - România şi Finlanda. Trebuie să profităm de acest fapt, mai ales că alegerile pentru Parlamentul European vor fi marcate de dezlănţuiri eurosceptice, pentru ca Europa să îşi asume faptul că o consolidare a proiectului său trece prin a ţine cont de cererile «austro-hanseatice».
Acest lucru înseamnă că Europa nu are nevoie de noi cheltuieli numite în mod pompos cheltuieli pentru viitor. Ea are nevoie de claritate, adică de respectarea angajamentelor de echilibru structural al finanţelor publice, de utilizarea raţională a fondurilor structurale şi de mecanismul european de stabilitate, precum şi de o politică a BCE care să îşi joace pe deplin rolul său de creditor de ultimă instanţă în răscumpărarea datoriei publice a ţărilor care se angajează pe calea respectării la literă a tratatelor europene.(RADOR)

  • L`Echo: În timp ce numărul de migranți care sosesc în Europa scade, în Belgia crește. De ce?



Procesul de migrare a intrat într-o nouă fază. Explicații.
Belgia a înregistrat, pentru primele 10 luni din anul 2018 circa 20 000 de cereri de azil, mai multe decât în fiecare din anii ​​2016 și 2017. O creștere care surprinde, pe măsură ce valul de migrație către Europa este mai degrabă în scădere.

Astfel, Uniunea Europeană a înregistrat 138 000 de intrări ilegale pe teritoriul său în intervalul ianuarie-noiembrie 2018, față de cele două milioane câte erau în 2015.

→ Cum explici faptul că Belgia nu urmează tendința generală?
De fapt, se pare că există un număr mare de solicitanți de azil în Belgia, care nu sunt nou-veniți pe continent. Ei au sosit în Europa de ceva timp, dar abia acum au solicitat azil în Belgia. Cifrele biroului de imigrări o dovedesc.

Procesul migrațional pare să fi intrat într-o nouă fază : există din ce în ce mai puțini migranți care vin direct la noi imediat după trecerea Mediteranei. Dar sunt tot mai mulți dintre cei care vin să ceară azil la noi dintr-o altă țară europeană în care au solicitat deja azil, dar nu au primit un răspuns favorabil. Așa că aceștia merg să-și încerce norocul în altă parte.
De exemplu, cifrele din baza de date Eurodac (în care se află toate amprentele solicitanților de azil sau ale migranților, înregistrate după intrarea lor în UE) arată că una din trei cereri de azil înregistrate în luna octombrie a mai solicitat azil și anterior.

Germania, care a acumulat întârzieri serioase în procesarea dosarelor migranților ca urmare a valului uriaș din 2015, abia acum reușește să resoarbă aceste întârzieri. E drept, unii imigranți primesc un sec anunț privind refuzul solicitării. Așa că ei își încearcă norocul în altă parte: Belgia, Olanda, Franța ...

Mai trebuie spus că țările scandinave, odată foarte apreciate de solicitanții de azil, au înăsprit condițiile de recunoaștere a statutului de refugiat și și-au intensificat supravegherea frontierelor.

Belgia constată o creștere accentuată a cererilor venite din partea palestinienilor. Aceștia sosesc de regulă după o perioadă de ședere prin Spania. Dar serviciile de imigrări pun uneori la îndoială că solicitanții care se pretind palestinieni nu folosesc această pârghie pentru a obține mai ușor dreptul de azil. Pentru ei, Bruxellesul rămâne o opțiune foarte bună: primesc rapid statut de refugiat, își pot aduce rapid familiile iar comunitatea arabă este importantă aici.

Fedasil va deschide săptămâna aceasta un adăpost temporar pentru solicitanții de azil la Lommel. Centrul va fi deschis pentru o perioadă de trei luni și poate găzdui până la 500 de persoane. Acesta va servi în principal ca un "tampon" în timpul sărbătorilor de Crăciun, potrivit unui comunicat de presă al Fedasil.

  • Handelsblatt: Poliţia din Frankfurt acuzată de intrigi neonaziste





Investigarea unui caz de ameninţare cu moartea trimisă unui avocat al apărării a scos la iveală cinci ofiţeri de poliţie participanţi la un grup xenofob de discuţii, ceea ce reanimă îngrijorările cu privire la influenţa extremei drepte în Poliţia Federală.

Poliția de stat din Hesse investighează un grup de cinci ofițeri de poliție din Frankfurt, acuzați că fac parte dintr-o rețea de extremă dreaptă care a trimis o scrisoare de amenințare cu omorârea fiicei de doi ani a unui avocat care a reprezentat extremiști islamici, după cum relatează "Frankfurter Allgemeine Zeitung".
Scrisoarea, trimisă prin fax în luna august la Frankfurt avocatului apărării Seda Basay-Yildiz, a numit-o pe această "târfă turcoaică nenorocită", spunându-i: "Nu vei distruge Germania".
"Ca răzbunare ... îţi vom măcelări fiica", se spunea, menționând numele fiicei și adresa de domiciliu a lui Basay-Yildiz, care nu au fost făcute publice. Faxul a fost semnat "NSU 2.0", referindu-se la National Socialist Underground, o grupare teroristă neo-nazistă, care a ucis 10 persoane, în majoritate imigranți turci, între 2000 și 2007.
Basay-Yildiz a fost în centrul atenției vara aceasta pentru că l-a apărat pe Sami A., care a fost cândva gardă de corp a lui Osama bin Laden, după ce Germania l-a deportat ilegal. Dar ea a reprezentat, de asemenea, rude ale uneia dintre victime în procesul membrului NSU Beate Zschäpe. Ea a declarat sâmbătă pentru Frankfurter Neue Presse că era obișnuită cu abuzuri în slujba ei, dar că amenințarea împotriva fiicei sale a mers prea departe.
Grup de chat de extremă dreaptă

Basay-Yildiz a mers la poliție în august, declanșând o investigație de o lună care a dus la descoperirea unei rețele de cel puțin cinci ofițeri de poliție - patru bărbați și o femeie - care au distribuit mesaje rasiste, imagini cu Hitler și svastici într-un grup de chat WhatsApp. Cei cinci ofiţeri de poliţie au fost suspendați.
Frankfurter Allgemeine a relatat că atunci când anchetatorii au început să investigheze originea faxului trimis lui Basay-Yildiz, au descoperit că adresa ei privată a fost accesată recent în sistemul informatic al poliției fără un motiv oficial. Au ajuns cu ancheta până la computerul unei polițiste dintr-o secție de poliție din Frankfurt. Când au confiscat calculatorul ofițerului și telefonul mobil, au descoperit grupul de chat. Anchetatorii spun că aceasta ar fi putut trimite faxul amenințător sau că ar fi dat informația cuiva care a făcut-o.
Cazul este o problemă stânjenitoare majoră pentru poliția din Frankfurt, reanimând temerile că simpatizanți de extremă dreaptă compromit Poliţia Federală.
Aceste îngrijorări au apărut după revoltele de la Chemnitz din luna august, când a reieşit că un gardian a arătat unor membri ai unor grupări de extremă dreaptă un mandat de arestare care conținea date personale despre doi imigranți acuzați că au înjunghiat mortal un om în oraș.
Revoltele de la Chemnitz au dus, de asemenea, la înlăturarea șefului serviciilor de informații interne, Hans-Georg Maassen, care a afirmat că nu există "dovezi credibile" cu privire la atacuri ale extremei drepte asupra migranților în timpul revoltelor, în ciuda dovezilor video și a depoziţiilor contrare ale martorilor.

Miniştrii germani intervin

Oficialii de la poliția din Hesse au declarat pentru Frankfurter Allgemeine că amenințarea împotriva lui Basay-Yildiz este "un caz extrem de sensibil", cu o posibilă arie largă de acţiune pentru că nu e clar cât de mulți oameni sunt implicați.
Ministrul german de interne, Horst Seehofer, a declarat: "Fără îndoială, ofițerii de poliție trebuie să sprijine ordinea noastră liberală democratică și nu trebuie să avem nici cea mai mică îndoială cu privire la polițiștii care reprezintă această poziție".
Ministrul Justiției, Katarina Barley, a cerut o anchetă amănunţită. "Suspiciunea că ar putea exista structuri de extremă dreaptă aici este înfricoșătoare", a spus ea.
Parlamentarul Martin Rabanus de la Partidul Social Democrat a declarat că cele raportate sunt alarmante, dar a adăugat: "Sistemul de securitate de stat pare să-și facă bine treaba. Nu am nici un motiv să cred că aici există o problemă structurală serioasă". (RADOR)








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3299 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by