​În cadrul unei ședințe programată pentru joi a Consiliului Economic și Social (CES) se va discuta, în vederea unui aviz, de Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Astfel, este foarte posibil ca în ședința de Guvern programată pentru a doua parte a zilei să intre acest proiect. Ar urma să se introducă o "taxă pe lăcomie" pentru bănci calculată în funcție de ROBOR, plafonarea prețului la gaze, posibiltatea ieșirii din Pilonul II de pensii și altele.

Eugen TeodoroviciFoto: Agerpres

Vezi aici: Principalele 11 modificări din Ordonanța de Urgență anunțată de Teodorovici: de la "taxa pe lăcomie", plafonarea prețului la gaze și Pilonul II de pensii, la jocuri de noroc și orele suplimentare ale bugetarilor

Consiliul Economic și Social a dat joi avizu negativl, dar fiecare parte a sa, respectiv, patronate, sidicate și societate civilă au oferit câte un vot propriu, după ce votul pe total Plen nu a avut cvorum.

Doar 36 de minute. Atât a durat discursul ministrului Teodorovici care a dus miercuri la căderea Bursei cu peste 11%, provocând reacții fără precedent din partea tuturor jucătorilor importanți din economie. De la președinte și până la șefi de companii, investitori străini, bancheri, consultanți din Big 4, companii din energie, telecom, toți au reacționat într-o manieră fără precedent. Practic, este prima oară după mulți ani când Guvernul provoacă un asemenea iureș, ridicându-și în cap aproape toți actorii importanți din economie. HotNews sintetizează mai jos principalele 14 reacții la discursul ministrului Finanțelor.

1. Președinția cere Guvernului „să se răzgândească”

Președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului „să se răzgândească” în privința ordonanței privind noile taxe despre care a spus că „aruncă în haos economia” și este „un motiv serios de îngrijorare pentru toți românii”. Șeful statului a comentat că demersul Guvernului este o dovadă că este „o problemă cu bugetul”.

„N-au bani, nu știu cum să facă rost de bani și inventează pe picior noi impozite și taxe”, a spus președintele.

Șeful statului a amintit că PSD și premierul Dăncilă au promis că nu vor mări taxele, însă acest lucru se întâmplă. „Dacă PSD a anunțat acum câteva luni de zile că nu va introduce noi impozite și taxe și acum, la sfârșitul anului, vine cu o OUG intitulată fel de fel, fiindcă se amestecă fel de fel de lucruri pentru a lua bani din economia privată, este clar că nu sunt bani la buget", a spus el.

„Se introduce un nou concept, taxa din lăcomie, din lăcomie a PSD-iștilor”, a mai spus Iohannis.

2. UDMR: Ordonanţa de urgenţă nu este în beneficiul economiei româneşti

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că ordonanţa de urgenţă anunţată de ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, nu este în beneficiul economiei româneşti, pentru că aceste "mişcări neaşteptate" înseamnă lipsă de predictibilitate şi de stabilitate fiscal-financiară.

"Nu am citit ordonanţa, dar am văzut reacţia bursei. Când bursa reacţionează aşa dur, urât, într-o singură zi pierderile sunt uriaşe, de fapt se pierde tot ce s-a acumulat în 2018, acest lucru, cel puţin pentru mine, este extrem de alarmant - înseamnă că nu ai discutat cu principalii actori financiari şi economici şi ai luat prin surprindere pe toată lumea. Nu cred că este în beneficiul economiei româneşti să faci mişcări din astea extrem de neaşteptate, fiindcă acest lucru înseamnă lipsă de predictibilitate, stabilitate fiscală financiară (...). Cel puţin eu nu înţeleg această mişcare în acest moment pentru că nimeni nu ne-a explicat. Dar dacă reacţia bursei e aşa cum am văzut în aceste ore, (...) înseamnă că ceva nu e ok. Nu vreau să intru în amănunte, fiindcă că nu am aşteptat să citesc ordonanţa", a afirmat Kelemen Hunor.

El susţine că a primit multe semnale de la oameni de afaceri şi de la cei ce fac analize financiare şi economice, aceştia susţinând că propunerea "este destul de negândită, fără o analiză foarte serioasă".

"Toată lumea cere o amânare, cere să nu se facă acest pas. Poate va ieşi domnul ministru şi va explica şi toată lumea va înţelege. (...) Explicaţiile sunt necesare pentru oameni, pentru firme, nu pentru UDMR.

3. Coaliția pentru Dezvoltarea României: Stop Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului!

Coaliţia pentru Dezvoltarea României, care reprezintă peste 54 000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă şi peste 50% din PIB, cere oprirea proiectului de OUG până nu e prea târziu.

”Pilonul II de pensii va fi distrus, în câteva trimestre, dacă va fi aplicată noua ordonanţă de urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare, a apreciat, miercuri, Dragoş Neacşu, directorul general al Erste Asset Management, care este membră a Fundaţiei Romanian Business Leaders, citat de Mediafax. „Pilonul II, practic, se va distruge în câteva trimestre. Acesta a produs efecte pozitive pentru 7 milioane de români, în ultimii 11 ani. La momentul în care ne apropiem de preluarea mandatului pentru preşedinţia Consiliului Europei, renunţăm la una dintre foarte puţinele măsuri de bune practici pe care le avem de oferit Europei. Să renunţăm la aceste lucruri, doar pentru a acoperi nişte găuri de final de an, este un preţ mult prea mare şi-l vom plăti cu toţii, şi-l vom plăti foarte mulţi ani de acum încolo. Stop Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului!”, a afirmat Neacşu.

Declarațiile sale au fost făcute într-o conferinţă organizată de Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR).

Directorul general al Erste Asset Management a comparat proiectul de OUG cu o a doua Revoluţie Fiscală a actualei guvernări, prima fiind cea din septembrie 2017, când s-au adoptat mai multe măsuri, printre care split TVA și trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator.

„Ne-am adunat aici, ca să oprim acest proces legislativ, ea ar afecta, în primul rând, companiile locale şi antreprenorii români, pentru că firmele care sunt în sectoarele energie, telecom, în zona sistemului bancar şi non-bancar au posibilitatea, şi au făcut-o în alte împrejurări, să transfere aceste costuri către consumatorul final care este cetăţeanul plătitor de taxe. Cu siguranţă, dacă lucrurile vor merge în scenariul negativ, lucrul acesta se va întâmpla în continuare. Deci, cetăţenii vor fi cei care vor achita, până la urmă, indiferent de natura contractelor pe care le au semnate cu astfel de furnizori de servicii, un cost mărit”, a explicat Neacşu.

Directorul general al Erste Asset Management a mai susținut că cele mai afectate vor fi companiile cu capital românesc.

4. OMV Petrom: Proiectul va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic

Proiectul ordonanţei de urgenţă cu privire la noile măsuri fiscale anunţat de Ministrul Finanţelor pe 18 decembrie va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic din România: asupra securității energetice, asupra locurilor de muncă şi investiţiilor, arată compania OMV Petrom printr-un comunicat de presă.

Este o reacție fără precedent a companiei. Până acum, reacțiile OMV Petrom legate de diferite acțiuni ale statului erau mult mai slabe, chiar dacă era afectată compania, iar uneori lipseau.

Dacă vor fi implementate, măsurile vor arunca piaţa de gaze din România înapoi în timp cu cel puţin 10 ani, la stadiul de piaţă reglementată şi departe de a fi liberalizată, spune OMV Petrom.

Producția de gaze din România ar scădea în următorii ani ca urmare a reducerii investițiilor.

Prețul stabilit artificial la 68 de lei/MWh pune în pericol proiecte importante de investiții din domeniu.

Compania precizează că importurile de gaze ar crește, cu impact puternic asupra securității energetice a României și cu creșterea prețului la gaze în viitor. În lipsa investiţiilor, producţia internă de gaze naturale este de așteptat să scadă în mod abrupt, iar diferenţa ar fi acoperită de importuri suplimentare de gaze, care sunt semnificativ mai scumpe. NOTA Redactiei: Toate importurile se fac din Rusia.

5. Furnizorii de energie: Apariția proiectului de OUG a dus la o creștere a prețului energiei electrice cu 14% într-o singură zi

Apariția proiectului de OUG privind fiscalitatea a determinat într-o singură zi creșterea prețului energiei electrice cu 14%, astfel România devenind cea mai scumpă piață din Uniunea Europeana, anunță Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) printr-un comunicat de presă.

Vezi analiza asociației asupra efectelor pe care le va avea ordonanța în domeniul energiei electrice, precum dispariția unor furnizori, pierderea unor locuri de muncă, pierderea unor venituri la bugetul de stat și scăderea competiției pe piață.

6. Furnizorii de internet, despre taxa anunțată de Eugen Teodorovici: Va duce la creșterea prețurilor și unii operatori alternativi își vor închide porțile

Competiția pe piața serviciilor de telecomunicații este foarte intensă și dacă la acest mediu ultra-competitiv se va adăuga o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porțile, a avertizat miercuri Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) ca reacție la proiectul de ordonanță de urgență prezentat de ministrul Eugen Teodorovici. "Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele și impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizați și un nou exod al personalului calificat către alte țări ale Uniunii Europene.", mai spun furnizorii de internet.

Asociația Naționala a Internet Service Providerilor din România (ANISP) a avertizat miercuri asupra efectelor negative pe care le-ar avea o suprataxare a industriei cu un procent de 3% din cifra de afaceri, conform proiectului de ordonanță prezentat de Ministerul Finanțelor în 18 decembrie 2018. Vezi aici principalele efecte negative pe care le văd furnizorii de internet.

7. Fondul Proprietatea: Independența energetică a României va fi pusă în pericol

Fondul Proprietatea consideră că măsurile propuse prin Ordonanța de Urgență privind fiscalitatea vor avea mai multe consecințe severe. Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus, iar sustenabilitatea pensiilor viitoare devine incertă, se arată într-un comunicat al Fondului. De asemenea, independența energetică a României va fi pusă în pericol, iar țara s-ar putea afla în situația de a se baza pe surse externe de gaze naturale, la prețuri mai mari, asupra cărora Guvernul nu va avea niciun control. Vezi și alte consecințe.

Potrivit Fondului Proprietatea, Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus, iar sustenabilitatea pensiilor viitoare devine incertă. Această măsura specifică va avea un impact foarte grav asupra pieței de capital locale, a cărei creștere a fost constant susținută de către fondurile private de pensii în ultimii ani. Dacă va fi adoptată, măsura va întârzia pe o perioadă nedefinită promovarea României la statutul de piață emergentă.

Plafonarea prețului la gaze la 68 RON /MWh încalcă în mod flagrant legislația națională în vigoare, cât și obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene de a respecta principiile pieței libere și de a liberaliza piața gazelor naturale. Independența energetică a României va fi pusă în pericol, iar țara s-ar putea afla în situația de a se baza pe surse externe de gaze naturale, la prețuri mai mari, asupra cărora Guvernul nu va avea niciun control, mai arată Fondul Proprietatea.

8. Industria financiară: Păstrați stabilitatea! Suntem profund îngrijorați

Industria financiară din România este profund îngrijorată de măsurile anunțate de Guvernul României precum și de inițiativele legislative aprobate de Camera Deputaților în condițiile în care introducerea unei astfel de taxe financiare și aprobarea pachetului de trei legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit cu caracterul lor retroactiv conduc la riscuri mari asupra stabilității sectorului bancar cu impact direct asupra capacității de creditare a populației, companiilor și a statului român. Efectele sunt deja resimțite.

Prin deprecierile de pe piața de capital (peste 1,5 miliarde euro pe bursele interne și internaționale în acest moment) care sancționează măsurile asupra industriei financiare.

Provocarea acestui dezechilibru afectează semnificativ dezvoltarea economiei României și perspectivele acesteia.

9. Camera de Comerț: Noile măsuri de supraimpozitare, o lovitură gravă la adresa stabilității economice a României

Modul intempestiv în care măsurile de supraimpozitare au fost anunțate, fără o dezbatere publică și fără consultarea mediului de afaceri, reprezintă în sine un factor generator de instabilitate economică, susține Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

"Camera de Comerț și Industrie a României consideră că noile măsuri de supraimpozitare anunțate de Guvernul României se constituie într-o lovitură gravă la adresa stabilității economice a României, cu efecte puternic negative asupra companiilor, atât de stat cât și private, cu capital românesc sau străin. Comunitatea de afaceri din România se aștepta ca Guvernul României să sprijine dezvoltarea companiilor și crearea de locuri de muncă și nu să impună măsuri de supraimpozitare", spune Daraban.

Potrivit acestuia, măsurile de supraimpozitare intră în contradicție flagrantă cu angajamente asumate de însuși prim-ministrul Guvernului României, Viorica Dăncilă.

10. Analiștii financiar-bancari: Efectele sunt negative atât pentru populație, cât și pentru companii

Măsurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar în functie de amplitudinea deviației mediei trimestriale a indicelui ROBOR față de pragul de referință (1,5%), va genera o serie de efecte puternic negative în economie, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Aceste efecte vor apărea deoarece lipsește motivația rațională – în condițiile în care motivația acestei taxe face referire la lăcomia sectorului bancar, în contextul profitului înregistrat la nivelul întregului sector bancar de 1,3 miliarde euro în primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflectă un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, și reflectă performanță sectorului bancar că urmare a proceselor îndelungate de restructurare și reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu).

De asemenea, se desconsideră total randamentul capitalului reinvestit la nivelul întregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus având în vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lăcomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul român nu a ajutat băncile (așa cum s-a întâmplat în alte țări) pentru a depăși problemele din recesiune.

11. Vodafone, despre ordonanța de la Finanțe: Clienții vor fi nevoiți să suporte prin preț, atât noile taxe, cât și creșterea celor existente

Măsurile propuse prin Ordonanța de Urgența care vizează modificarea cadrului de reglementare a comunicațiilor electronice afectează iremediabil nu doar dezvoltarea economiei digitale, dar și interesele utilizatorilor finali, spun reprezentanții companiei Vodafone. Potrivit acestora, clienții vor fi nevoiți să suporte în prețul serviciilor achiziționate, atât noile taxe introduse, cat și creșterea celor existente.

Amintim că societățile din domeniul comunicațiilor vor fi obligate să plătească o taxă de 3% din cifra de afaceri, potrivit proiectului de la Finanțe.

Potrivit reprezentanților Vodafone, măsurile impuse în sarcina industriei sunt excesive, creșterile de taxe fiind fără precedent în istoria industriei de telecom din România. Necesitatea impunerii acestor măsuri este cu atât mai contestabilă, în condițiile în care industria va fi nevoită să aloce investiții masive pentru îndeplinirea obiectivelor de țară pe care Guvernul României este pe cale de a și le asuma în cadrul Strategiei Naţionale 5G.

12. Investitorii americani: Opriți asaltul asupra economiei!

Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) solicită retragerea imediată a proiectului de Ordonanța de Urgență privind noile măsuri fiscale anuntațe de către Ministrul de Finanțe în data de 18 decembrie cu intenția de a fi implementate începând cu 1 ianuarie 2019, conform unui comunicat de presă al organizației.

"Considerăm că măsurile propuse, precum și maniera de adoptare a acestora sunt lipsite de responsabilitate și chibzuință, și induc un haos generalizat în economia românească, fapt confirmat de primele reacții pe piața de capital, care indică o erodare rapidă a încrederii investitorilor în numai câteva ore de la anunțarea acestui OUG. Facem din nou apel la respectarea cadrului legal privind transparența decizională și consultările publice", se arată în document. În prezent, în comunitatea AmCham sunt peste 430 de companii.

13. Bursa, îngrijorată de schimbările legislative planificate de Guvern

Bursa de Valori Bucureşti (BVB), instituție fundamentală a pieței de capital, a luat notă de efectele negative reflectate în scăderi importante ale indicilor bursieri ca urmare a proiectului de OUG anunțat recent de către Guvern, se arată într-un comunicat de presă.

"Piața de capital locală, în care activează companii românești ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici și o eventuală promovare a bursei la statutul de piață emergentă. Investitorii urmăresc cu deosebită atenție acțiunile decidenților politici ce influențează mediul economic și evoluția companiilor listate, un aspect major în cadrul procesului investițional fiind dat de predictibilitatea și stabilitatea legislativă", spune BVB.

La prânz, indicele principal al Bursei, BET, afișa o scădere de 8,66. Nu a mai fost o scădere de asemenea magnitudine din 8 august 2011, când scăderea a fost de 8,39% pentru indicele BET la finalul zilei, potrivit reprezentanților Bursei.

14. Dan Bădin, Deloitte: Proiectul de ordonanță de urgență a luat complet prin surprindere mediul de afaceri. Discuțiile despre stabilitate și predictibilitate rămân fără fundament

”Proiectul de ordonanță de urgență care cuprinde și măsuri fiscale a luat complet prin surprindere mediul de afaceri care se aștepta ca, din 2019, să intre în vigoare doar prevederile aflate în dezbatere publică, mai ales având în vedere că reprezentanții guvernului au dat asigurări că nu se pune problema creșterii taxelor sau introducerii unor noi taxe. În contextul creat începând de marți seară, toate discuțiile despre stabilitate și predictibilitate în domeniul fiscal, atât de mult solicitate de mediul de afaceri, rămân fără fundament.

Cu toate acestea încă sperăm că, după ce va fi evaluat potențialul negativ al acestor măsuri – pe care îl vedem deja, spre exemplu, la bursă - va avea loc o reevaluare a poziției oficiale.

Chiar dacă măsurile vor fi îndulcite sau – in extremis - ar fi retrase, efectele negative rămân, în primul rând, prin slăbirea încrederii investitorilor în economia românească.

Măsura cu un impact imediat pe bursă și care a produs totodată uimire este taxa instituită pe activele instituțiilor financiar-bancare, supranumită nu doar în discursuri, ci chiar în textul de lege, “taxă pe lăcomie”, deși lăcomia în sine nu este o bază de calcul ca atare definită în lege. Taxele specifice sectorului bancar aplicate în alte țări au fost motivate de necesitatea de a diminua acumularea unor riscuri care pot genera crize financiare, ceea ce nu este în cazul cu nou propusa taxă.”, scrie Dan Bădin.

Concluzie:

Când un anunț provoacă asemenea reacții, iar piața de capital scade cu peste 11% într-o singură zi, poate că ar fi bine ca dl Vâlcov să-și recalibreze intențiile și strategiile pe care dl Eugen Teodorovici e obligat să le prezinte publicului.