”Nu avem încă un impact al acestor măsuri (cele prevăzute în proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului și cele prevăzute în pachetul de legi promovat de dl senator Daniel Zamfir și recent votat de plenul Camerei-n.red), pentru că BNR a aflat de aceste propuneri atunci când aflat toată lumea. Iar impactul poate fi semnificativ în cazul în care se vor aproba în forma propusă. E însă nevoie de o cercetare atentă. Vedem însă că dl senator Zamfir și, mai nou, dl consilier Vâlcov susțin pentru a argumenta această decizie că BNR ar fi acuzat direct opt bănci că subminează economia națională”, a răspuns purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, solicitat de HotNews.ro.
”Unde, în ce pagină, în ce paragraf din Raportul de stabilitate financiară recent lansat susține BNR așa ceva? Și dacă asta este concluzia dânșilor, după consultarea raportului, atunci este pur și simplu o concluzie greșită. BNR nu susține o asemenea idee”, a mai spus Suciu.
Reamintim că atât Banca Centrală cât și băncile comerciale sunt de o bucată de vreme sub o puternică presiune politică și a unui curent populist.
Proiectul de Ordonanță prezentat marți de ministrul Finanțelor, prevede instituirea taxei ”pe lăcomia băncilor”, în funcție de nivelul ROBOR. Potrivit proiectului, care ar putea fi aprobat joi în ședința de Guvern, băncile vor calcula, declara și plăti taxa pe lăcomie, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează.
Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.
Cotele taxei pe lăcomie se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă (de 1.5%), astfel:
a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,6%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,9%. N.red: aici ne aflăm în momentul de față.
(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe lăcomie de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale.
Băncile mai au de făcut față și pachetului de legi promovate de senatorul ALDE Daniel Zamfir care a trecut prin Legislativ trei proiecte toxice pentru sistemul financiar.
Detalii, aici.
Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a criticat băncile, pe care le-a acuzat de cartelizare. "O bancă A, de exemplu eu, mă împrumut la o bancă la 3%, că atât este ROBOR astăzi. Întrebarea mea este: de ce m-aş împrumuta eu la 3% la dvs, dacă Banca Naţională îmi dă cu 2,5%? Astăzi, şi de peste 6 luni, Banca Naţională, prin această dobândă de politică monetară, de 2,5%, de fapt acordă împrumut băncilor. De ce aţi lua cu 3% de la altă bancă, dacă Banca Naţională vă dă cu 2,5%? Pun o întrebare. Nu vreau să formulez o acuzație, pentru că nu am fost în cameră cu ei, când au stabilit că "mă, dacă tot am crescut salariile românilor, hai să luăm şi noi o halcă mare", a declarat Darius Vâlcov, în emisiunea Sinteza Zilei, de la Antena 3. ”A fost şi ieşirea domnului guvernator, din această săptămână, care a acuzat direct opt bănci că subminează economia naţională, că despre asta este vorba, până la urmă. Nu am văzut reacţii, după această acuzație gravă a lui Mugur Isărescu”, a mai afirmat Vâlcov.
Manole nu zice nimic, ca poate ise la pensie inainte de termen. Prietenii stiu.
Nu pot sa nu ma intreb totusi de ce pana si in Suedia se discuta despre o astfel de lege de txare a bancilor. Evident, dupa Germania, Franta si alti ilustrii notorii.
P.S.
Mai usor cu pianul pe scari la capitolul catalogari.
Poate revolutiona finantele scriind carti in care sa puna aceasta genialitate la dispozitia posteritatii
In Ungaria s-a introdus recent o lege împotriva lăcomiei băncilor.
Regret că nu au fost inițiate de un liberal adevărat !
Asemenea măsuri sunt promovate de mai mult timp în țările democrate, Guvernul nostru doar copiază ce fac alții !?
Mai bine mai târziu decțât niciodată !
In doar 2 sau 3 din Europa taxele merg la buget, in alte 2 sau 3 - merg la un fond specific destinat actiunii in caz de dificultati bancare.
Spun mereu "2 sau 3" pentru ca sunt sunt conditii diferite, comparatia merge doar pana la un punct.
Nu sunt masuri liberale, ci masuri:
a) populiste (Ungaria)
b) administrative (Austria)
In majoritatea cazurilor, taxele sunt transferate ceor imprumutati. Dar si aici difera, in functie de capitalul fiecarei banci in parte.
Efectul asupra clientilor si asupra economiei este insa intotdeuana negativ, Se pune problema daca de fapt accepti sa faci rau popriilor cetateni prin asemnea taxe, si daca da, pana la ce nivel.
Sinfura situatie de impact pozitiv este in cazul sectorului bancar in dificultate.
////////////
Asta in ce priveste bancile.
Celelalte masuri sunt pur si simplu interventie etatista (socialista = comunism ascuns).
Reducerea concurentei este efectul pe termen mediu iar pe termen lung - scaderea dezvoltarii.