Peste jumătate dintre firmele care au răspuns unui sondaj al Băncii Naționale a României (BNR) susțin că le-ar afecta semnificativ activitatea o majorare cu până la 3 puncte procentuale a ratei dobânzii, aproape tot atâtea ar fi afectate de cursul de schimb, iar fiscalitatea este o problemă presantă, potrivit Mediafax.

Rata dobânzii maximă acceptabilă la creditele în lei pentru 21% dintre companii era de 2,5%, iar pentru 11% din firme era de 4,5%, conform răspunsurilor primite pentru sondajul semestrial privind finanțarea companiilor, realizat de BNR.

„Aceste valori ale cererii potențiale diferă semnificativ de costurile practicate în piață”, se precizează în „Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF)”, ediția din decembrie 2018, care a fost făcut public vineri. Rata medie a dobânzii la creditele în lei aflate în stoc, contractate de către companiile din România, era de 7,6%, conform datelor raportate de bănci în Centrala Riscului de Credit, la finele lunii septembrie 2018.

Pentru creditele în euro situația este relativ asemănătoare. Chiar dacă rata medie a dobânzii la creditele contractate în euro a fost în septembrie 2018 de 3,3%, 4% dintre companii ar fi dispuse să se împrumute cu o rată a dobânzii mai mare de 3%. „Companiile ar prefera, în proporție de 21 la sută, să se împrumute în euro cu o rată a dobânzii de maximum 1,5 la sută, iar 9 la sută dintre companii ar accepta un credit în euro cu o dobândă situată între 1,5 și 3 la sută”, se menționează în sondajul citat.

Potrivit răspunsurilor companiilor care dețin credite în lei, 64% dintre acestea s-au împrumutat la o rată a dobânzii între 3% și 7%, în timp ce 17% dintre firme au contractat credite la o dobândă de sub 3%. „Mai mult de jumătate din companiile chestionate care au credite în lei au răspuns că o majorare cu până la 3 puncte procentuale le-ar afecta semnificativ activitatea și/sau capacitatea de rambursare a creditului”, se mai scrie în sondajul BNR.

Similar rezultatelor exercițiului precedent, cea mai mare parte a companiilor care dețin credite în euro, 45%, afirmă că s-au împrumutat cu o dobândă situată între 2 și 4%, iar 58% dintre ele apreciază că activitatea companiei ar fi semnificativ afectată dacă rata dobânzii ar crește cu până la 3 puncte procentuale. „Analizând în structură, firmele de dimensiuni mari se împrumută atât în lei, cât și în euro în condiții mai avantajoase, comparativ cu IMM.

55 la sută dintre IMM și 51 la sută din corporații ar fi afectate dacă dobânda la creditele contractate în lei s-ar majora cu până la 3 puncte procentuale”, se subliniază în FCNEF decembrie 2018. De asemenea, în cazul creditelor în euro, pentru 59% din IMM și pentru 58% din firmele de mari dimensiuni activitatea economică și/sau capacitatea de rambursare a creditelor deținute ar fi semnificativ afectată dacă rata dobânzii ar înregistra un avans de până la 3 puncte procentuale.

În schimb, intențiile companiilor privind contractarea unui credit s-au menținut neschimbate comparativ cu exercițiul anterior. Astfel, 62% dintre companii nu ar lua un credit în lei, iar 66% nu ar lua un credit în euro, indiferent de costul acestora, deoarece intenționează să își reducă gradul de îndatorare. Doar 1% dintre firme ar contracta un credit indiferent de costul acestuia, atât în lei, cât și în euro.

„În condițiile în care cererea de împrumuturi din partea companiilor a continuat să se majoreze, orientarea instituțiilor de credit către acest sector, inclusiv prin ajustarea produselor existente la momentul actual sau dezvoltarea unor strategii țintite specificului firmelor, poate crea premise pentru creșterea sustenabilă a nivelului intermedierii financiare. Totodată, instituțiile financiare s-ar putea îndrepta într-o mai mare măsură către finanțarea companiilor pentru proiecte de investiții și într-o mai mică măsură pentru nevoile curente ale acestora”, se recomandă în sondajul citat.

Pe lângă credite, posibila depreciere a monedei naționale ar avea efecte mixte asupra companiilor. Astfel, 42% dintre companii, în creștere față de exercițiul anterior, au declarat că nivelul cursului de schimb, la momentul completării chestionarului (septembrie 2018), le afectează activitatea. Pe de altă parte, 31% dintre firme consideră că niciun nivel al cursului de schimb nu le-ar afecta activitatea economică.

„Având în vedere ponderea însemnată a companiilor a căror activitate este afectată de variațiile cursului de schimb, o soluție de minimizare a acestui risc ar putea fi orientarea cu precădere către împrumuturi în lei, inclusiv din perspectiva refinanțării creditelor curente. Importatorii, într-o mai mare măsură comparativ cu exportatorii, apreciază că dacă nivelul cursului de schimb ar depăși nivelul de 4,8 lei pentru 1 euro le-ar fi afectată semnificativ activitatea”, susțin reprezentanții BNR.

Într-o pondere mai ridicată decât în exercițiul anterior, o mare parte dintre companiile care dețin credite în lei, precum și dintre cele care au contractat credite în euro consideră că nivelul din septembrie 2018 al cursului de schimb le afectează semnificativ activitatea, 43%, respectiv 42%. Comparativ cu sondajul precedent, s-a menținut relativ stabilă ponderea companiilor care apreciază că niciun nivel al aprecierii monedei naționale nu ar fi de natură a le afecta activitatea - 41% în septembrie 2018, respectiv 42% cu un an în urmă.

Exportatorii consideră că ar fi mai afectați față de importatori în cazul unei eventuale aprecieri a leului - 53% dintre exportatori, respectiv 45% dintre importatori. Nivelul ridicat al fiscalității și impredictibilitatea mediului fiscal continuă să domine clasamentul celor mai presante probleme pentru companii, mai arată sondajul publicat vineri de BNR. Cei doi factori au fost considerați de 60% și, respectiv, de 59% dintre companii ca având o influență semnificativă asupra activității lor.

„Acești factori se prezintă ca fiind cei mai presanți indiferent de dimensiunea companiilor sau de sectorul în care activează acestea. În acest context, se conturează nevoia unei îmbunătățiri a predictibilității factorilor de ordin fiscal care influențează mediul de afaceri din România”, se precizează în sondajul citat. O altă provocare este reprezentată de problemele legate de creșterea costurilor cu forța de muncă și a celor de producție, care se mențin în topul celor mai presante probleme pentru companii, ca urmare a presiunilor generate de creșterile salariale.

În exercițiul curent, procentul companiilor care consideră această problemă ca având un impact foarte mare, respectiv mare se ridică la 43%, relativ constant comparativ cu perioada octombrie 2017 – martie 2018. Creșterea costurilor de producție și a celor cu forța de muncă afectează în cea mai mare măsură companiile din sectorul agricol și pe cele din industrie – 50%, respectiv 49%. „Constrângerile firmelor în a găsi personal adecvat continuării activității au căpătat o amploare mai mare față de exercițiul precedent.

Această constatare este în strânsă corelație cu provocarea menționată anterior privind creșterea costurilor cu salariile”, se arată în sondajul din decembrie privind finanțarea firmelor. Disponibilitatea forței de muncă bine pregătite este considerată o problemă presantă de 42% dintre companii, în creștere de la 38% potrivit rezultatelor sondajului derulat în perioada octombrie 2017 – martie 2018.

„Un potențial impediment în dezvoltarea forței de muncă în România îl constituie nivelul de pregătire educațională, precum și lipsa de corelare între formatori și cerințele de pe piața muncii. În același timp, diminuarea ofertei de muncă are loc și pe fondul unei migrații importante în rândul persoanelor în vârstă de muncă. Pentru a reduce fenomenul migrației este necesară crearea unui mediu de afaceri stabil printr-un cadru legal și de reglementare care să încurajeze cultura antreprenorială, precum și prin îmbunătățirea calității infrastructurii și a capitalului uman”, se detaliază în sondajul citat.

În plus, mai pot fi implementate politici pentru: încadrarea pe piața muncii a unei proporții mai ridicate din populația inactive; integrarea mai eficientă a tinerilor pe piața muncii; încurajarea întoarcerii în țară prin crearea de alternative sustenabile în România. Diferențele din punct de vedere al dimensiunii companiilor arată faptul că lipsa personalului calificat se răsfrânge într-o mai mare măsură asupra companiilor mari, având în vedere că 60% dintre acestea resimt acest obstacol ca fiind unul major în desfășurarea activității, față de 42% în cazul IMM.

La nivel de sector de activitate, companiile din industrie sunt afectate în cea mai mare măsură de deficitul de forță de muncă calificată, 51% dintre acestea, în timp ce firmele din agricultură și comerț sunt afectate într-o proporție mai mică de lipsa de personal, câte 40%. „În cazul exportatorilor, problemele de recrutare a personalului calificat reprezintă principalul obstacol în desfășurarea activității”, se explică în FCNEF decembrie 2018.

Problemele legate de lipsa cererii au scăzut în importanță, cererea fiind susținută de creșterea înregistrată de consumul populației. Comparativ cu exercițiul din perioada octombrie 2017 – martie 2018, 29% dintre companii au considerat lipsa cererii un impediment în activitatea lor, față de 34% în sondajul anterior. Acest factor are un impact cu atât mai scăzut cu cât dimensiunea companiei este mai mare – 16% în cazul corporațiilor, respectiv 29% în cazul IMM.

Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, lipsa cererii afectează mai mult companiile din industrie și comerț – 32%, respectiv, 34%. „Disciplina la plată s-a diminuat ca importanță în clasamentul obstacolelor întâmpinate de companii. Procentul companiilor care consideră disciplina la plată o problemă presantă cu care s-au confruntat în ultimele 6 luni este în scădere față de sondajul precedent (24 la sută față de 28 la sută).

Disciplina financiară laxă continuă să reprezinte o vulnerabilitate structurală importantă în ceea ce privește sectorul companiilor”, se mai scrie în sondajul citat. Accesul la finanțare reprezintă una dintre cele mai puțin presante probleme cu care se confruntă companiile, după procesul de insolvență, propriu sau al partenerilor comerciali. „Acest lucru se explică, pe de-o parte, prin prisma costurilor de finanțare reduse, iar pe de altă parte, ca urmare a reluării la un nivel redus a activității investiționale după perioada de criză financiară”, se arată în sondajul semestrial al BNR.

Astfel, doar 14% dintre firme consideră accesul la finanțare ca fiind un impediment, acest nivel fiind relativ constant față de sondajul din perioada octombrie 2017 – martie 2018. De asemenea, nu sunt variații considerabile nici în funcție de dimensiune sau de sectorul de activitate al firmelor. În schimb, companiile care au credite neperformante sunt afectate într-o măsură mult mai mare de acest obstacol, asemănător nivelului din sondajul anterior.

„Rezultatele sondajului sunt în conformitate cu cel mai recent raport Doing Business realizat de Banca Mondială, care arată că, la nivel regional, România se situează pe cel mai bun loc privind accesul la finanțare, măsurat prin ușurința de a obține un credit”, se precizează în sondajul FCNEF decembrie 2018. În ceea ce privește procesul de insolvență, deși numărul firmelor aflate în această stare la finalul lunii septembrie 2018 a rămas relativ constant față de aceeași perioadă a anului anterior, există totuși spațiu de îmbunătățire a cadrului legislativ existent.

Revizuirea mecanismelor de intrare și ieșire de pe piață a firmelor poate fi, de asemenea, de natură să contribuie la sprijinirea spiritului antreprenorial și la utilizare mai bună a resurselor din economie. Sondajul FCNEF este efectuat semestrial de BNR, în lunile martie și septembrie, având la bază un chestionar care este transmis unui eșantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, dintre care circa 86% sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv, astfel că este reprezentativ la nivel național și regional.

Structura eșantionului după criteriile de extragere a acestuia se prezintă astfel: după mărime – 34% microîntreprinderi, 24% companii mici, 26% companii mijlocii, 14% corporații și 2% IMM atipice; după principalele sectoare de activitate – 3% în agricultură, 24% în industrie, 27% în servicii și utilități, 10% în construcții și imobiliare și 36% în comerț; după regiunile de dezvoltare: 10% Nord-Est, 9% Sud-Est, 11% Sud-Muntenia, 5% Sud-Vest, 9% Vest, 14% Nord-Vest, 13% Centru, 4% Ilfov și 24% București.(preluare Mediafax)