​Fiscalitate 2019 De la noi taxe, la ratingul fiscal și obligația ONG-urilor de a se înscrie la ANAF. Principalele noutăți apărute "pe ultima sută de metri" ce vor produce efecte în noul an

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Luni, 31 decembrie 2018, 8:55 Economie | Finanţe & Bănci


Fiscalitate 2019. Schimbarile care vor avea loc
Foto: Pixabay
​​În anul 2019 intră în vigoare o serie noutăți în materie de fiscalitate, precum taxe, plata amenzilor în cont unic, obligații pentru ONG-uri și multe altele. O parte dintre ele au apărut în cunoscuta Ordonanță de Urgență adoptată la finalul acestui an și publicată acum câteva zile în Monitorul Oficial, denumită în mediul online „Ordonanța lăcomiei”. Alte modificări în materie de fiscalitate fac parte dintr-un document trimis la promulgare de către Camera Deputaților. Este vorba despre noutăți aduse la OUG 25/2018, mare parte dintre ele la propunerea Ministerului de Finanțe.


Modificări la OUG 25/2018, realizate împreună cu Ministerul de Finanțe (acum se află la promulgare):

1. ONG-urile trebuie să se înscrie într-un registru la ANAF dacă mai vor să primescă bani din donațiile reprezentând impozitul pe profit sau pe venit.
HotNews.ro a scris despre acest subiect aici.

2. Se introduce impozitarea criptomonedelor la valoarea tranzacției și nu la câștig

Astfel, pentru a nu ieși în pierdere, cei care fac astfel de tranzacții trebuie să realizeze un randament de peste 10%, ca să aibă un câștig. Dacă au vândut în pierdere, vor fi, de asemenea, impozitați tot cu 10%.
Vezi mai multe aici.

3. Una dintre cele mai importante pentru mediul de afaceri este legată de plafonul deductibil în privința împrumuturilor.

Se prevede modificarea regulilor de limitare a costurilor excedentare ale îndatorării ca urmare a solicitărilor mediului de afaceri și a nivelurilor de deducere adoptate de celelalte state membre UE astfel:

a) majorarea plafonului deductibil, de la 200.000 euro la 1.000.000 euro;
b) majorarea limitei de deducere în funcție de EBITDA, de la 10% la 30%;
c) reformularea prevederii referitoare la deducerea costurilor excedentare ale îndatorării în cazul în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, în sensul deducerii în limita plafonului, și în astfel de situații;
d) reglementări legate de dreptul de reportare a costurilor excedentare ale îndatorării în cazul operațiunilor de reorganizare.

4. Se introduce ratingul fiscal

În cazul creanțelor fiscale administrare de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizează în funcţie de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadraţi contribuabilii urmare analizei de risc efectuată de organul fiscal.

Contribuabilii se încadrează în 3 clase principale de risc, după cum urmează:
a) contribuabili cu risc fiscal mic;
b) contribuabili cu risc fiscal mediu;
c) contribuabili cu risc fiscal ridicat.

Criteriile generale în funcţie de care se stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal sunt următoarele:
a) criterii cu privire la înregistrarea fiscală ;
b) criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;
c) criterii cu privire la nivelul de declarare ;
d) criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alţi creditori.

Dezvoltarea claselor principale de risc în subclase de risc și dezvoltarea criteriilor generale în subcriterii, precum și procedurile de stabilire a subclaselor și subcriteriilor se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.
Procedura de soluționare a contestațiilor nu se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc doar în raport de termenul de soluționare a contestației. Analiza de risc se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabileşte şi clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului, pe care o publică pe site-ul propriu. Contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat. Procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinele prevăzute la alin. (8) și (12) se elaborează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial, Partea I.

5. Procedura de mediere

În vederea realizării procedurii de mediere debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenția sa în termen de 15 zile de la primirea somației. La notificare se anexează documente și informații care să susțină situația sa economică și financiară.
În termen de maxim 10 zile de la primirea notificării prevăzute la alin. (1) organul fiscal are obligația să organizeze întâlnirea cu contribuabilul în vederea procedurii de mediere.

Procedura de mediere constă în:

a) clarificarea întinderii obligației fiscale înscrisă în somație dacă respectivul debitor are obiecții cu privire la aceasta;
b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situației economice și financiare a debitorului în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.
(4) Rezultatul medierii precum și soluțiile optime de stingere a obligațiilor fiscale se consemnează într-un proces-verbal.
(5) În situația în care în termen de 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se solicită înlesnirea la plată organul fiscal continua măsurile de executare silită.
(6) Procedura de executarea silită nu începe de la data la care debitorul notifică organului fiscal intenţia de mediere.
(7) Pe parcursul procedurii de mediere organul fiscal poate dispune măsuri asigurătorii în condițiile art. 213.
(8) Procedura de mediere precum și documentele pe care debitorul trebuie să le prezinte în vederea susținerii situației economice și financiare se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

Aceste modificări și multe altele pot fi găsite aici.


Principalele schimbări din noua OUG adoptată la finalul acestui an se referă în special la taxe:


6. Taxă pe activele bancare, denumită inițial „taxa pe lăcomie”

Instituțiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumită în continuare taxa pe active, în situația în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit art. 87 alin. (2) depășește pragul de 2%, denumit în continuare prag de referință.
(2) Prin instituție bancară se înțelege instituţiile de credit, persoane juridice române, definite, astfel, potrivit legii de organizare și funcționare, si sucursalele din România ale institutiilor de credit ale persoanelor juridice străine.

Taxa pe active se datorează trimestrial. Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.

Cotele taxei pe active se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:
a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%.
(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%.

Vezi mai multe aici.

7. Taxare în domeniul jocurilor de noroc

Începând cu 01.01.2019 organizatorii de jocuri de noroc prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a plăti o taxă anuală reprezentând 2% (anterior era 3%) calculata la totalul taxelor de participare încasate în anul precedent.

De asemenea, a fost eliminată fraza "cu excepția organizatorilor de jocuri de noroc la distanță sau jocuri de noroc on line care au obligația de a plăti o taxă anuală de 5% din totalul taxelor de participare încasate în anul precedent".

Organizatorii de joc prevăzuți la alin.(1), personal sau prin reprezentantul său autorizat definit potrivit OUG nr.77/2009, calculează, declară şi plătesc taxa la bugetul de stat până la data de 25 februarie inclusiv, a anului fiscal pentru care se datoreaza taxa anuala.

Organizatorul de jocuri de noroc care se înființează în cursul anului are obligația de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% calculata la totalul taxelor de participare încasate în luna precedentă. Taxa lunara se calculează, se declară şi se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.

"Se înființează pe langa ONJN o activitate finantata integral din venituri proprii in conformitate cu prevederile Legii nr 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru promovarea respectarii principiilor si masurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea regelmentate de prevederile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2013 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului National pentru Jocuri de Noroc si pentru modificarea si completarea OUG 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cu modificarile si completarile ulterioare. Veniturile proprii se constuituie din contributiile organizatorilor jocurilor de noroc licentiati, cu următoarele contribuţii anuale:

(i) organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I - 5.000 euro anual;
(ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc
tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II - 1.000 euro anual;
(iii) jocurile la distanţă monopol de stat clasa III - 5.000 euro anual;
(iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi - 1.000 euro
anual.

8. Taxare în domeniul energetic

Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru
componenta energia electrica, al gazelor naturale, este egală cu 2% din cifra de afaceri (anterior era vorba de 3%) realizată de aceștia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al presedintelui ANRE cu avizul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza.

9. Plafonarea prețului la gaze

În perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili. In aceasta perioada, producatorul are obligatia sa vanda cu prioritate catre furnizaori, în condiţii reglementate de ANRE, pentru asigurarea intregului necesar de consum al clientilor casnici, din productia curenta si/sau din depozitele de inmagazinare.

Producatorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei nu vor mai incheia contracte de vanzare cu livrare pe teritoriul României, la preturi mai mari de 68 lei/MWh. Diferentele de costuri de achizitie din anii 2018 si 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preturile practicate, se vor recupera pana la data de 30.06.2022, conform reglementarilor ANRE;

Pretul de achizitie plătit de furnizori pentru gazele din producția internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienților finali nu poate depăși valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător.”

10. Angajații din construcții nu vor mai plăti contribuția la Pilonul II.

Ar putea apărea, în ianuarie, o Hotărâre de Guvern prin care se introduce salariul minim de 3.000 de lei în sector.

Noua Ordonanță de Urgență prin care se introduc noi taxe are prevederi speciale privind sectorul construcțiilor. S-a vehiculat introducerea în acest document a salariului minim de 3.000 de lei în sector. De fapt, prin această OUG s-a creat doar cadrul prin care se dă posibilitatea Guvernului de a veni cu o Hotărâre de Guvern prin care să se introducă acest salariu. Probabil aceasta va fi adoptată în ianuarie.

HotNews.ro a discutat cu specialiști în fiscalitate și se pare că scutirea de 3,75% la asigurări sociale în sectorul construcțiilor se referă la contribuția aferentă Pilonului II. Cu alte cuvinte, angajații din construcții nu vor mai contribui la pensia administrată privat.

Vezi mai multe în partea a doua a acestui text.

11. Acciza specifică la țigarete

Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 martie 2019 acciza specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.”

12. Schimbări importante la Pilonul II de pensii

Acționarii celor 7 administratori de fonduri de pensii de Pilon II sunt obligați de OUG să aducă majorări de capital de cca. 3,7 miliarde de EUR (800 de milioane de euro), adică de 10 ori mai mult decât capitalul social existent în industrie și care a asigurat funcționarea impecabilă a sistemului timp de 11 ani. Mai sunt și alte măsuri prevăzute de OUG - reducerea comisioanelor și opționalizarea Pilonului II.

Vezi mai multe aici:

13. Taxare în domeniul Telecom

Acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio prin intermediul unor proceduri de selecţie competitivă sau comparativă se realizează dupa cum urmeaza:

a) În cazul licenţelor pentru benzile de frecventa radio 703-733 MHz/758-788 MHz (2x30MHz), 738-753 MHz (1x15MHz), 880-915 MHz/925-960 MHz (2x35 MHz) se stabileste o valoarea minimală in cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.
b) În cazul licenţelor pentru benzile de frecventa radio 791-821 MHz/ 832-862 MHz (2x30 MHz), 1920-1980/2110-2170 MHz (2x60 MHz), 3400-3800 MHz (400 MHz) se stabileste o valoarea minimală in cuantum de 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.”

Prelungirea perioadei de valabilitate a licenţei de utilizare a frecvenţelor radio acordate prin procedură de selecţie este conditionata de plata catre bugetul de stat a unei taxe de licenta in cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.


sau aici



Alte lucruri care vor intra în vigoare de luni - 1 ianuarie 2019:

14. Toate amenzile se vor achita în contul unic

Începând cu 1 ianuarie 2019 intră in vigoare prevederile Legii nr. 203/2018 privind plata amenzilor într-un cont unic, potrivit OMFP nr. 3893/2018, publicat în Monitorul oficial de joi seara. Pentru amenzile privind regimul circulației pe drumuri publice sistemul este în faza de pilot - în sistem de testare.


15. Salariul minim diferențiat

În Monitorul oficial, în prima parte a lunii decembrie, a fost publicată HG nr. 937/2018, prin care a fost adoptat salariul minim garantat în plată valabil începând cu 01 ianuarie 2019.

Salariul se stabilește diferențiat, astfel:
a) Suma de 2.080 lei pentru persoanele ce nu au studii superioare;
b) Suma de 2.350 lei pentru persoanele încadrate în funcții ce impun nivel de studii superioare, iar aceste persoane înregistrează o vechime în câmpul muncii în domeniul respectiv de minim 1 an.



Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






7317 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    nu mah - la crypto e retiners la sursa (Luni, 31 decembrie 2018, 23:13)

    Nahgfa [utilizator]

    Unde mama voastra ati vazut voi in versiunea aprobata pct. 2 ala cu cryptomonedele?
    Nu e mah acolo. Nu a fost publicat asa ca daca incadeeaza crypto la venituri din alte surse e retinere la sursa mah - adica aia de iti dau fiat (bani reli mah) pe crypto tre sa plateasca ei pt. tine mah impozit. Adica orice firma exchange sau ce o fi care iti schimba tie ca roman crypto pe fiat tre sa plateasca ea impozit pt. tine mah ca asa e legea mah, e cu retinere la sursa mah, si e impozit final mah ca asa zice legea mah. Daca accepti tomani mah tre sa le platesti mah impozit mah daca le schimbi crypto pe fiat mah, asa e legea mah. Si asa se aplica pe ultimii 5 ani mah.
  • 0 (0 voturi)    
    de multi ani (Marţi, 1 ianuarie 2019, 16:58)

    alex562 [utilizator]

    fiscalitatea aduce la sfarsitul de an ceva x-mas spirit


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version