Daniel Dăianu: Suprataxa si politica monetară: ce nu este în regulă

de DP     HotNews.ro
Duminică, 6 ianuarie 2019, 17:58 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Daianu
Foto: Agerpres
Suprataxa privind băncile a provocat discuții aprinse. Chiar dacă ar putea fi interpretată în registrul unei reglementări a ratelor la împrumuturi acordate clienților non-bancari, lucrurile merg adânc; raportarea Robor-ului la o rată de referință (RR), anunțată la 1,5% și apoi ajustată la 2%, privește politică monetară a BNR.

Rata de referinta este sub rata actuala de politica monetara (RPM) a BNR de 2,5% si deasupra facilitatii de depozit de 1,5% (unde se plaseaza excesul de lichiditate al bancilor). Ce semnificatie ar avea rata de referinta (RR) de 2%? Este de remarcat:

- Un asemenea reper, fie si cu temei fiscal, este nefiresc;

- Sugereaza RR un reper pentru conditiile monetare interne? Daca da, aceasta ar pune in discutie conduita de politica monetara, nivelul RPM de 2,5% si ratele pe piata monetara (Robor) --ce sunt cu zeci de puncte de baza peste RPM in functie de scadenta;

- Conditiile monetare sunt determinate de rata de politica monetara a BNR si gestionarea lichiditatii, care tin cont de mediul extern si gradul de euroizare a economiei; un rol in dinamica lichidatii il joaca operatiunile trezoreriei statului. Ratele ROBOR nu sunt deci simple aranjamente de piata ale bancilor comerciale;

- Se sugereaza bancii centrale sa coboare RPM, sa aduca ratele pe piata monetara in preajma RR? Dar inflatia afisata (CPI) va fi in probabil in preajma pragului superior al intervalului din jurul tintei la finele lui 2018, “deficitele gemene” sunt relevante, deficitele externe sunt in crestere si nu cu finantare exclusiv fara indatorare;

- Poate rata de referinta (RR) varia si daca da, in functie de ce conditii?

Merita sa ne imaginam cum ar fi daca ar avea loc o acomodare a conditiilor monetare la ce sugereaza rata de referinta. Astfel:

- Rate ale ROBOR ce merg spre/la nivelul RR ar reduce impactul suprataxei asupra bancilor comerciale, dar cu riscuri mari, cu un “cost” macroeconomic considerabil;

- O asemenea operatiune ar putea avea loc prin injectii de lichiditate (ex: prin achizitii ale titlurilor de stat, cumparari de valuta), dar, in conditiile macroeconomice de acum, ar pune presiune pe moneda nationala, ar destabiliza economia.

- Este de prezumat ca simpla perceptie ca BNR s-ar plia la sensul indicat de rata de referinta RR ar provoca instabilitate.

BNR are de controlat conditiile monetare astfel incat inflatia sa nu scape de sub control avand totodata in vedere cerinte de stabilitate financiara. De notat ca daca inflatia ar creste si BNR ar inaspri conditiile monetare (ar creste ratele ROBOR), cresterea taxei pe active ar afecta starea unor banci, cu impact asupra stabilitatii financiare . Apare aici o dilema generata de rata de referinta.

Se poate gandi ca banci ar fi dispuse sa tranzactioneze lichiditate pe piata monetara (pe segmentul ON, overnight) sub nivelul RPM, dar deasupra facilitatii de deposit. Dar conditiile monetare sunt definite esentialmente de ratele ROBOR; aceste rate sunt peste RPM exprimand intarirea politicii monetare, care a inceput in ultima parte a anului 2017 (in octombrie 2017 a inceput aceasta cand rata la facilitatea de depozit a crescut de la 0,25% la 0,50% ajungand in mai 2018 la 1,50%). Ca se poate discuta modul de stabilire a ratelor ROBOR (daca facem o analogie cu demersal de reforma a EURIBOR-ului) nu schimba fondul problemei.

Cei ce fac referire la situatia din anii 2016-2017, cand ratele ROBOR erau substantial sub RPM, evocand o “adictie” in economie la rate foarte scazute par sa ignore aspecte cheie: a existat atunci “inflatia negativa” indusa de schimbarea de regim fiscal; BNR a putut sa scada RPM si a tolerat ROBOR-uri foarte joase (sub nivelul RPM) cand deficitul extern (de cont curent) se redusese mult (la cca 0,7% din PIB in 2014, 1,2% in 2015), iar deficitul bugetar ajunsese la sub 1% din PIB in termeni structurali in 2015. A fost o oportunitate pentru BNR de a incuraja de-euroizarea economiei. Dar cand inflatia a revenit (nu numai din cauza efectelor de baza) in teritoriu pozitiv si era crestere afectand asteptarile inflationiste, intarirea “directa” a politicii monetare a fost necesara. S-a pornit prin ingustarea coridorului in ultima parte a lui 2017, dupa care BNR a ridicat si rata de politica monetara in pasi succesivi. Gestionarea lichiditatii (de care depind ratele ROBOR) a avut rolul ei in intarirea politicii monetare.

Faptul ca firme si gospodarii s-au obisnuit cu rate scazute (nu numai in Romania) este adevarat, dar a conchide ca BNR nu ar fi trebuit sa diminueze RPM si sa tolereze niveluri ale ROBOR sub RPM in anii trecuti, este o judecata mai mult decat contestabila. BNR nu poate face abstractie de ce fac celelalte banci centrale (BCE, alte banci centrale europene), de mersul inflatiei in Europa. In ultima instanta, ce conteaza pentru miscarea de capital sunt diferentiale de dobanzi (ca randamente) si deficite externe. In plus, politica monetara nu poate contracara deplin efectele unui policy-mix suboptim.

Scaderea RPM si a ratelor ROBOR ar putea avea loc daca inflatia s-ar inscrie pe o traiectorie descendenta sustenabila in perioada ce vine (nu numai pentru cateva luni), deficitele externe s-ar reduce in mod semnificativ, iar o reducere semnificativa a deficitului bugetar structural ar avea loc. Dar sunt de contemplat asemenea evolutii in perioada ce vine?

Rata de referinta poate pune presiuni mai mari pe unele banci avand in vedere ca profitabilitatea este inegala. Treaba se poate complica mai mult daca activitatea economica ar incetini si s-ar produce socuri externe adverse. Si intermedierea financiara va avea de suferit.

Rata de referinta anuntata de MFP este foarte problematica in relatie cu politica monetara, cu stabilitatea financiara. “Inovatii” in politica economica se pot face, dar cu atentie. Iar practicile mai putin bune ale bancilor, inclusiv “optimizari fiscale”, pot fi combatute altfel. Rata de referinta si suprataxa sunt de reexaminat si cai pentru a remedia situatia exista.

N.Red: Textul a apărut simultan și pe blodul Băncii Naționale.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






4066 vizualizari

  • +6 (14 voturi)    
    Admin Hotnews (Duminică, 6 ianuarie 2019, 18:57)

    un domn [utilizator]

    In Respect pentru Istoria Frumoasa a Acestui Site
    NU mai publicatii filozofiile lui

    https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1023263-cazul-daianu-unicat-sau-farsa-dan-tapalaga.htm

    NU aduce solutii, nu are solutii , NU reprezinta ceva util Romaniei !
    • -3 (9 voturi)    
      ...nici (Duminică, 6 ianuarie 2019, 20:18)

      Jar [utilizator] i-a raspuns lui un domn

      macar o mica indoiala in cugetul tau?
      Al dr... roman cum le stie el pe toate!
      • +5 (7 voturi)    
        Contabilul Securitatii este Singura Persoana (Duminică, 6 ianuarie 2019, 22:44)

        un domn [utilizator] i-a raspuns lui Jar

        Voacala in Romania ? Aici am ajuns ? Sa publicam “opiniile” lui ? Nu exista alti Oameni ? Numai el ?
        • -2 (2 voturi)    
          de unde pana unde contabilul Securitatii? (Luni, 7 ianuarie 2019, 14:34)

          AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui un domn

          Asta ai inteles din linkul ala?
          Il preferi pe Teodorovici? sau pe Socol?sau pe Valcov?
          • +3 (3 voturi)    
            Doamne Fereste (Luni, 7 ianuarie 2019, 15:02)

            un domn [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

            Pleiada de insiruiri "tehnice" ale Domnului Daianu au aceeasi toxicitate cu "trinomul" mentionat de tine
            Inteleg ca multi romani au plecat din Romania ( cliseul : o viata mai bune, etc...) dar chiar NU mai gasim alt Om care sa Exolice ceea ce P$D face si NU desface ? musai ne raportam la acest personaj controversat ? atat mai poate si atat mai are Romania ?
    • +5 (5 voturi)    
      Romania (Duminică, 6 ianuarie 2019, 20:27)

      Jar [utilizator] i-a raspuns lui un domn

      sta in picioare de 30 de ani prin Isarescu-BNR.
      Valcov felicita MF pentru 2.92% deficit bugetar.
      Numai ca ,farmaciile sunt neplatite din iulie-cateva zeci de mld. RON
      Sunt curios daca Isarescu-BNR,cu un defict dus pe culmi de bunastare si cu taxele alea in carca mai are vreo solutie.
      Sa traiti bine!
  • +2 (4 voturi)    
    Mai pe scurt (Duminică, 6 ianuarie 2019, 19:08)

    ipolitic [utilizator]

    Atentie, se trage apa!
  • +4 (10 voturi)    
    Tehnic, dar clar (Duminică, 6 ianuarie 2019, 19:12)

    anonim3 [utilizator]

    Masurile scornicite de Valcov & Teodorovici si aprobate prin OUG de Dancila & Dragnea (dintre care prima sigur nu a inteles mare lucru, si cred ca nici cel de-al doilea) sunt retete sigure de destabilizare financiara a Romaniei. Marea problema este ca majoritatea cetatenilor nu au fost invatati sa inteleaga aceste relatii de finete din economie si societate si sa respinga imediat pe toti habarnistii care ofera pseudo-solutii simple si in cel mai bun caz ne-eficiente (din pacate, uneori si profund toxice).
    • +6 (12 voturi)    
      Geniul pustiu al PSD-ului e Socol (Duminică, 6 ianuarie 2019, 19:49)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui anonim3

      Valcov e prea prost sa gandeasca asa ceva.
      Numai ca Socol e un economist care ar fi fost angajat cu brio de raposatul Chavez. Iar directia in care duc ideile lui e exact aceasi.
      • +3 (3 voturi)    
        Romania - piata integrata in piata comuna (Duminică, 6 ianuarie 2019, 20:49)

        Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

        Exact.

        Teoria pomparii banilor in salarii pentru a stimula consumul si astfel sa fie accelerat dezvoltarea nu tine cont de faptul ca ROmania are piata integrata in cea a UE.

        Din acest motiv, chiar daca ar fi corecta economic, teoria pomparii banilor in salarii se loveste de fluxurile prilejuite de integrarea ROmaniei in cea a UE.
  • +3 (5 voturi)    
    Si daca RR (Duminică, 6 ianuarie 2019, 20:18)

    Anonym [utilizator]

    era 2.59% atunc iera ok?
    Problema e ca ROBOR nu ar trebui sa depinda de altceva decat de politica monetara pt ca asta e si definitia: rata pe termen scurt o controleaza banca centrala.
    Legarea unei taxe de ROBOR e imbecil si efectele se vor vedea in max 6 luni,
    Cel mai probabil vor reduce taxa sau vor scoate conexiunea cu ROBOR
  • -4 (4 voturi)    
    sau (Luni, 7 ianuarie 2019, 0:21)

    laurentiucat [utilizator]

    de ce bnr nu oblige bancile sa lege si dobanda la depozite de robor si lasa bancile sa o faca doar la ctr de credit?
    de ce bnr care cica e a romaniei nu stabileste robor pe volumul de credite angajate de catre banci in timp ce lasa bancile sa aplice aceeasi robor la toate creditele acordate?
    • +3 (3 voturi)    
      Subventii agricole much (Luni, 7 ianuarie 2019, 7:09)

      transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui laurentiucat

      Ce nataflet esti catrina, lacheule pesedeu
      Nu ai nici macar notiuni elementare, de clasa a doua, despre dobanzi. Vai de capultau, catrina.
      • -3 (3 voturi)    
        serios!? (Luni, 7 ianuarie 2019, 12:22)

        laurentiucat [utilizator] i-a raspuns lui transpenibilus

        pai ia explica tu de ce avem dubla masura si nu pricep ce pricepi tu?
        adica daca eu pun bani la banca, de ce sa nu primesc o dobanda egala cu robor+x si cand iau credit de la banca sa platesc o dobanda egala cu robor+y iar banca sa castige din diferenta dintre x si y ?
        • +3 (3 voturi)    
          Cati ani ai tu, pui de dac? (Luni, 7 ianuarie 2019, 13:04)

          ipolitic [utilizator] i-a raspuns lui laurentiucat

          Las'ca vei creste mai mare si vei invata cum functioneaza economia. Pe baza de x-y.
        • +3 (3 voturi)    
          Hehe (Luni, 7 ianuarie 2019, 14:14)

          transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui laurentiucat

          de pesedel smecher o sa-ti mearga mult?

          Oricum, aia cu pretentia analfabeta de dobanda la depozite de robor+x e o masura clara a ceea ce esti sice poti.

          Bre, cracadil, robor e dobanda medie la care se finanteaza bancile. De ce sa-ti ia o banca banii si sa-ti plateasca mai mult (+x) decat ar plati luand banii de pe piata, adica robor.

          Tu si Fernando Teodorovici credeti ca bancile au obligatia sa ia banii daca tu te prezinti ca sa-i depui?

          Esti pur si simplu analfabet economic. Ca toti fanii psd.
        • +2 (2 voturi)    
          fiindca esti un ciuri-buri (Luni, 7 ianuarie 2019, 14:45)

          AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui laurentiucat

          Mai pe intelesul ROBOR-ul este pretul de en-gross iar dobanda la credite sau depozite e pretul de retail.
          Tu propui sa te duci la Carrf si sa le ceri sa iti vanda kilu de cartori la pretul la care il iau de la producator/importator. Nu conteaza ca tu iei un kil iar Carrf ia cu sutele de tone, tu vrei acelasi pret, eventual doar cu 2% mai mult.
          PS Atunci cand vei credita o banca(vei avea depozite) de peste 1 milion de euro fii sigur ca vei avea alte conditii dar eu unul daca asa avea banii aia as prefera Elvetia cu dobanda negativa decat sa ma trezesc ca ajung pe mana lui Valcov si Dragnea peste noapte.
          • 0 (0 voturi)    
            pai atunci (Marţi, 8 ianuarie 2019, 13:35)

            laurentiucat [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

            sa faca robor +x1, robor +x2, robor+x3 in functie de un plafon.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by