​​Marți după prânz, cei 9 corifei din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale vor face un anunț privitor la decizia de politică monetară pe care urmează să o ia. Teoretic, o decizie normală ar fi să o mențină la actualul nivel, dar lucrurile sunt mult mai complicate, iar presiunile asupra politicii monetare și a celei care o aplică (BNR) sunt la cele mai înalte cote. Rareori s-au văzut în spațiul public ieșiri ale demnitarilor din Guvern atât de corozive la adresa independenței BNR, astfel că pe masa celor din CA stau practic toate opțiunile.

Mugur IsarescuFoto: Agerpres

HotNews.ro a discutat cu economiști șefi ai unor bănci comerciale, întrebându-i care e opinia lor cu privire la decizia ce ar urma să fie luată.

• Andrei Rădulescu, economist șef BT: Ne așteptăm ca BNR să mențină rata de dobândă de referință la nivelul de 2.50%

“Ne așteptăm ca BNR să mențină rata de dobândă de referință la nivelul de 2.50% la prima ședința de politică monetară din 2019, pe fondul convergenței inflației spre nivelul țintă, maturității ciclului investițional, dar și a semnalelor recente din sfera politicii fiscal-bugetare. În acest context, subliniem faptul că 2018 a fost anul normalizării politicii monetare, iar 2019 va fi anul consolidării fiscal-bugetare. Pe de altă parte, considerăm că banca centrală ar putea semnala o reluare a procesului de convergență a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii către valorile din Zona Euro. Comunicatul ședinței și discursul Guvernatorului ar putea oferi indicii importante privind politică monetară din acest an”, spune pentru HotNews.ro Andrei Rădulescu.

Reamintim că Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, a spus, duminică seara, într-o emisiune tv, că îl va invita pe Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la minister, pentru o discuție privind băncile. Deocamdată, invitația nu a fost formalizată și nu e clar nici dacă la întâlnire va participa Guvernatorul, primul viceguvernator (socialistul Florin Georgescu) sau va fi prezentă o echipa de tehnicieni în frunte cu Isărescu.

• Horia Braun, economistul șef al BCR: Nu ne așteptăm la o creștere de dobândă de politică monetară la ședința de marți

”Nu ne așteptăm la o creștere de dobândă de politică monetară la ședința de mâine. Inflația pentru anul 2018 e de așteptat să rămână sub limita superioară a intervalului țintă, cel mai probabil la 3,4%, în special că urmare a scăderii prețului internațional al petrolului, ceea ce e un rezultat bun pentru BNR. De asemenea, pentru 2019 incertitudinile sunt extrem de mari, mai ales în ce privește creșterea economică, existând riscul unei încetiniri mult sub 3%, mai ales în condițiile în care creditarea populației ar urmă să fie îngrădită de diversele măsuri administrative și fiscale luate la fínele anului trecut și apetitul pentru investiții, mai ales din partea companiilor străine, s-ar putea să piară datorită incertitudinilor privind politicile economice ale guvernului. Dacă avem o creștere mai slabă și mai avem și acele plafonări de prețuri la energie, perspectivele inflației sunt mai echilibrate, în sensul că față de prognoza anterioară a BNR riscurile sunt în ambele sensuri, de aceea e prematur cred că BNR să facă un pas decisiv în sensul întăririi condițiilor monetare. Dimpotrivă, nu m-aș mira dacă ne-am afla în situația ca banca centrală să aibă în vedere pe parcursul anului și eventuale reduceri de rată a dobânzii, asta dacă vom avea o conjunctură externă caracterizată de slăbirea accentuată a elanului ciclic al economiei globale. Scenariul nostru de bază e deocamdată unul de dobândă de polítică monetară neschimbată pe parcursul acestui an, dar, cum spuneam, riscurile sunt la cotele cele mai ridicate de după criză financiară”, explică și Horia Braun pentru HotNews.ro

• Camil Apostol, economist șef al First Bank: BNR are toate motivele să păstreze rata dobânzii de politică monetară constantă în ianuarie

” În opinia noastră BNR are toate motivele să păstreze rată dobânzii de politică monetară constanța în ianuarie”, crede Camil Apostol, economistul șef al First Bank. El aduce și trei argumente în acest sens: .

(1) Rata inflației s-a plasat pe un trend descendent la sfârșitul anului trecut și așteptările băncii centrale sunt pentru o menținere a acesteia în cadrul coridorului țintă (1.5%-3.5%).

(2) Oficialii BNR au subliniat în repetate rânduri necesitatea coordonării între politică fiscală și cea monetară iar în absența unui proiect de buget pentru anul 2019 nu credem că ar fi motive că BNR să facă un pas (într-o direcție sau alta).

(3) Bursa a dat în ultima vreme (în linie cu suratele ei internaționale) semne de slăbiciune; o creștere a ratei cheie nu ar face decât să accentueze această tendință, crede Apostol.

Context:

„Am să îi fac o invitație domnului Guvernator să vină la Ministerul de Finanțe. Dânsul (Guvernatorul - n.red.) nu a mai fost de ani de zile la Ministerul de Finanțe. Am tot fost eu, anul trecut, și în cadrul unor discuții oficiale, dar și în cadrul unor discuții bilaterale. Acum am să-l invit eu la Finanțe, alături de președintele Asociației Române a Băncilor și împreună vor trebui să-mi răspundă unor întrebări, tocmai pentru a evita situațiile care se întâmplă astăzi în zona sistemului bancar. Să le ascult și doleanțe, dar să le pun și eu întrebări la care vreau să am și câteva răspunsuri. Vorbim de provizioane bancare. Este momentul ca domnul Guvernator să vină și la Finanțe și să discutăm deschis”, a afirmat Eugen Teodorovici, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3.

Modelul aplicat de autoritățile fiscale române îl copiază pe cel din Ungaria, chiar dacă situațiile din cele două țări sunt foarte puțin asemănătoare. În Ungaria, în momentul introducerii taxei pe activele bancare, intermedierea financiară era de 80% din PIB, în timp ce la noi abia a atins 26%. O altă diferență ține de modul de plicare- la unguri taxa pe lăcomie se calcula în funcție de active (de creditele acordate), în vreme ce la noi se calculează în funcție de un indicator presupus de autorități a fi manipulat de bănci- ROBOR.

Nu în ultimul rând, diferit este și nivelul acestei taxe, în România fiind cel mai ridicat din Europa: 1.2% pe an (0.3% pe trimestru), deși rentabilitatea activelor pe media ultimilor 10 ani a fost de 0.5% anual.

Ministrul Finanțelor Publice a mai susținut duminică faptul că ar exista presiuni agresive din partea BNR către băncile comerciale, pentru a se nu se scădea ROBOR-ul, cel în funcție de care este stabilită taxa pe activele financiare ale băncilor.

• Florian Libocor, BRD: Cred ca rata dobnazii de politica monetara nu va fi modificata

”Faptul ca rata reala a dobanzii este in teritoriu negativ ar putea sa fie un argument in favoarea unei cresterii a ratei dobanzii de politica monetara, argument care, in actualul context, cred ca nu va avea greutate.

In cel mai probabil caz, din punctul meu de vedere, canalul pe care banca centrala va transmite impulsuri in piata va fi cel al “persuasiunii morale”.

Cred ca in acest an, conduitei politicii monetare ii va fi destul de greu sa acomodeze conduita politicii fiscale ale carei ultime modificari nu doar ca nu sunt in linie cu o intarire a mixului fiscal-monetar, asa cum era firesc, ci provoaca principiile fiscalitatii si mai pot fi intelese si ca o intentie de a substituii politica monetara cu cea fiscala.

Sper totusi ca lucrurile se vor lamuri deoarece, așa cum spunea Dimitrie Cantemir, « unui lucru fara cale, cale dand, alte lucruri fara cale vor urma ».”, spune Libocor.

Două vorbe despre ROBOR:

Cu acest ROBOR lucrurile stau (extrem de mult simplificat) cam așa: Orice bancă comercială face depozite și dă credite. De asemenea, plătește dobânzile la depozitele scadente și restituie banii împrumutați celor care solicită restituirea lor. La sfârșitul zilei, ea poate avea exces de lichiditate (au venit mai mulți deponenți care și-au plasat economiile de exemplu) sau poate avea nevoie de bani (au venit mai mulți deponenți decât estima ca să-și retragă depozitele și trebuie să onoreze respectivele plăți). Această situație se modifică de la oră la oră ( un deponent poate veni oricând, la fel ca și un solicitant de credite). Pe lângă credite și depozite, banca în cauză mai trebuie să depună la BNR și rezervele minime obligatorii, al căror nivel se modifică în timp real.

Evident că atunci când are nevoie urgentă de bani, banca ar fi în stare să plătească aproape oricât, așa cum atunci când are de împrumutat bani ar prefera să-i dea cu dobândă cât mai mare. Numai că aici intervine piața. Presupuneți că banca A are nevoie de 10 milioane de lei, iar dobânda medie din piață e de 3%. Dacă o altă bancă ar veni să-i ofere un împrumut cu dobândă de 10% (care să urce dobânda medie- ROBOR în cazul nostru), orice CEO și mai ales acționar, s-ar sesiza că trezorerierul s-a împrumutat anormal de scump față de cât oferă piața. Mai ales că în asemenea tranzacții, băncile încearcă să se acopere la risc cu alte bănci, licitând atât BID cât și ASK pentru a nu închide pe pierdere tranzacțiile.

E drept, situații de manipulare a unor indici ai pieței (LIBOR) au existat în trecut. ”Discutăm de piețe de zeci de miliarde de dolari sau de euro, unde cei prinși al plătit pe măsură. La noi, unde piața este extrem de mică, nimeni nu riscă așa ceva”, spune un dealer din piață, chestionat de HotNews.ro.

Ministrul Finanțelor a mai susținut că ROBOR ar trebuie să fie stabilit în funcție de tranzacțiile care se fac, nu în funcție de cotații.

„În ianuarie se vor purta discuții cu cei din Asociația Română a Băncilor și cu cei din BNR, pentru a vedea exact în ceea ce privește modul în care se aplică această ordonanță. Discuția este foarte tehnică”, a menționat Teodorovici, referindu-se la OUG nr. 114/2018, care include și taxa pe activele financiare ale băncilor.