BNR a confirmat așteptările pieței, menținând dobânda-cheie la 2.5%

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 8 ianuarie 2019, 12:46 Economie | Finanţe & Bănci


Mugur Isarescu, guvernatorul BNR
Foto: Hotnews
Așa cum era de așteptat, BNR a menținut marți dobânda cheie la 2.5%, într-o primă ședință pe probleme de politică monetară din acest an a Consiliului de administraţie. Decizia va fi urmată ca de obicei de un briefing de presă susținut de Guvernatorul Băncii Naționale la sediul instituției în jurul orei 15. Analiștii economici cu care HotNews.ro a stat luni de vorbă au anticipat decizia BNR, deși contextul economic în care s-a luat decizia este extrem de complicat. Ordonanța 114, cea care leagă taxa pe lăcomie de ROBOR, pachetul de legi al lui Daniel Zamfir (ALDE), dar și normele BNR privind limitarea îndatorării, toate acestea vor presa asupra creditării și sistemului financiar, dar ar putea menține inflația și ROBOR la cote scăzute.


Tot marți, CA al BNR a mai decis
  • Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
  • Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Economiștii, dar și membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, operează aproape legați la ochi. Puține sunt certitudinile cu care jonglează: deficitul fiscal pentru 2018 se aude că ar fi în jurul a 4%, nu e clar cum se va calcula taxa pe lăcomie (treimestrial sau anual), nu cunosc care sunt intențiile pentru 2019 ale acestui Guvern extrem de imprevizibil, așa încât deciziile au la bază mai degrabă prezumții și nu certitudini economice. În aceste condiții, era și dificil pentru cei 9 membri ai CA al BNR să ”mute” dobânda de referință în sus, fie și cu 25 de puncte de bază.

În plus, BNR ar trebui să vină cu clarificări legate de atacurile la adresa independenței sale, venite (tot mai apăsat) dinspre Guvern. ”Sunt necesare clarificări din partea Băncii Națională a României, care prin stabilirea ratei dobânzii de politică monetară și prin operațiunile sale de piață exercită un impact major asupra ratelor ROBOR. Având în vedere legătura dintre ROBOR și impozitul bancar, banca centrală va acționa ca agent fiscal al statului sau va fi ghidată exclusiv din considerente de politică monetară atunci când va stabili dobânda cheie și va decide în privința operațiunilor sale de piață? De asemenea, ce va face BNR atunci când va apărea un conflict între obiectivele politicii monetare și stabilitatea financiară, cum ar fi situația în care creșterea presiunilor inflaționiste va necesita o rată a dobânzii mai mare, dar o rată mai mare va duce la o rată de impozitare mult mai mare pentru bănci , care le va afecta solvabilitatea și rezistența în fața șocurilor?”, se întreabă economistul lef al BCR, Horia Braun într-un raport destinat investitorilor.

Există însă și alte incertitudini majore, nu doar cele legate de taxe, deficite sau ROBOR. De exemplu cele vizând plafonarea prețurilor la energie. În sectoarele energiei și în telecom operatorii au nevoie de clarificări cu privire la atitudinea autorităților române față de investiții; dacă aceștia stau permanent deasupra capului cu pericolul unor noi impozite și plafoane de preț introduse peste noapte, de ce ar trebui să se mai deranjeze să investească?, se mai arată în raportul citat.

O parte dintre bănci și-au revizuit în scădere datele privind creșterea economiei românești în acest an. BCR vede o creștere de cel mult 3% (în scenariul de bază avanul PIB ar fi de doar 2.5%) ”În plus, dacă banca centrală va aplica o politică care să mențină leul stabil, rezervele internaționale ale țării ar putea intra pe o pantă descrescătoare care, combinată cu celelalte elemente ale economiei, ar putea aprinde beculețele agențiilor de rating. Iar dacă aceste agenții ar plasa România în categoria țărilor cu rating speculativ, spirala negativă a consecințelor economice va deveni foarte dificil de inversat”, mai spune Raportul BCR.

În ceea ce privește creșterea PIB, BCR vede slabe argumente care să susțină o creștere economică de peste 3%. ” Înainte de modificările recente, ne așteptam la o creștere a PIB de 3,4%, dar în lumina noilor măsuri (dacă acestea rămân neschimbate), cu greu am putea spune că creșterea va depăși 3%. Acordarea de credite se va contracta, având în vedere multiplele șocuri atât pe partea ofertei cât și pe partea cererii, existând de asemenea un anume impact și ca urmare a noului regulament privind limitarea îndatorării”.

Dacă se ia în calcul și perspectivele de încetinire a creșterii la nivel mondial și european, PIB-ul României ar putea crește cu maximum 2,5%, cu excepția cazului în care efectele menționate mai sus ar fi parțial compensate de o redresare puternică a investițiilor publice. Acestea din urmă rămân vagi de câțiva ani și vor continua să fie limitate de spațiul fiscal limitat din buget dar și de lipsa de coordonare dintre diferitele ramuri ale autorităților publice în direcția avansării proiectelor de investiții.

În ceea ce privește inflația, va exista un anumit impact favorabil din cauza limitării prețurilor la energie și a unei cote de TVA mai redusă pentru anumite servicii reglementate, dar acesta va fi parțial compensat de presiuni ascendente, venind din accizele în creștere (pe tutun, alcool, combustibili și energie), precum și dinspre posibila materializare a riscurilor privind prețul cărnii (pesta porcină), a impozitului pe cifra de afaceri în domeniul telecomunicațiilor și a cursului de schimb. Pe fond, BCR se așteaptă ca inflația să se încheie anul la aproximativ 3%.

La acest nivel și având în vedere încetinirea ritmului probabil de creștere a PIB, este puțin probabil ca banca centrală să schimbe rata dobânzii de politică monetară în acest an, chiar dacă modificările fiscale recente ar putea diminua potențialul de creștere a PIB-ului. Prin urmare, este foarte probabil ca ratele ROBOR 3M și 6M să rămână stabile sau chiar să scadă până la o scară cuprinsă între 2,5% și 3%.

Așa cum se întâmplă totuși, de fiecare dată când statul face o intervenție brutală în economie, când pune presiune pe o piață, aceasta mută presiunea printr-un alt canal. Un asemenea nou canal ar putea fi cursul de schimb, care reflect și dezechilibrele externe în creștere. Dacă BNR ar bloca acest canal prin intervenții valutare, presiunea s-ar muta pe dobânzi.
Având în vedere aceste considerente, precum și necesitatea evidentă de ajustare a dezechilibrelor externe, considerăm că o depreciere a leului de 2% -3% ar fi una rațională în 2019.



Citeste mai multe despre   








1046 vizualizari

  • -3 (5 voturi)    
    da bre. mai vrea conu inca un mandat (Marţi, 8 ianuarie 2019, 12:59)

    axiopolis [utilizator]

    .
  • -3 (5 voturi)    
    There will be blood (Marţi, 8 ianuarie 2019, 13:08)

    Fides [utilizator]

    Isarescu la brutarie! Ne asteapta un an excelent.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version