Trăsnaie, bombă greu de înțeles, ”inovație” (între ghilimele) - acestea au fost calificativele acordate Ordonanței 114 referitoare la taxa pe activele bancare de către numărul unu al Băncii Centrale, Mugur Isărescu, după ce Guvernul pare să intenționeze a limita instrumentele de politică monetară ale uneia dintre ultimele instituții independente. Legarea de ROBOR a taxei pe active este anormală și va trebui discutată în celebrul Comitet Național pentru Supraveghere Macroprudențială, consideră Isărescu, care a ținut să precizeze că scăderea ROBOR la 3 luni din ultima perioadă nu are nicio legătură cu presiunea Guvernului. Cât despre posibila presiune pe care BNR ar pune-o pe bănci pentru a nu scădea ROBOR, Isărescu spune doar: E o aiureală!
Guvernatorul, al cărui mandat îi expiră în vara acestui an, ca și celorlalți membri ai Consiliului de Administrație, a părut să fi lăsat deoparte tonul diplomatic pe care îl folosește de obicei când vine vorba de politicile Guvernului, spunând răspicat că nu se face să vii cu o asemenea bombă cum e Ordonanța privind taxarea băncilor, în prag de Crăciun. ”Taxa pe activele bancare este aplicată în unele state, dar nu legat de ROBOR. ”Este o inovație între ghilimele, nu vii la sfârșit de an, în prag de Crăciun cu o bombă din asta greu de înțeles.”, spune Isărescu.
Sunt părți din lege pe care cu greu le înțelege, admite Guvernatorul, care amintește faptul că în mod normal, o asemenea Ordonanță trebuia prezentată întâi în Comitetul Național de Stabilitate Macroeconomică. ”Probabil vom cere să facem o ședința extraordinară a Comitetului. Flexibilitatea politicii monetare va fi afectată, ceea ce nu va ajută Guvernul", a mai explicat Mugur Isărescu.
Totodată, guvernatorul BNR a precizat că o echipă a Băncii Centrale a efectuat un studiu de impact în urmă căruia au rezultat pierderi de miliarde de euro generate de această taxa.
Guvernatorul a mai amintit o altă anomalie: "Teoretic impactul trebuia solicitat înaintea legii, nouă ni s-a cerut după. Domnul Dăianu a încercat să facă o evaluare asupra politicii monetare. Este vorba despre un impact de miliarde de euro, sunt lucruri serioase. Avem dreptul să facem propuneri, sugestii, chiar dacă nu putem să modificăm noi OUG. Dar să spunem care e impactul putem, iar legiuitorul, Ministerul de Finanțe, să ne răspundă", a completat Isărescu.
Întrebat cum va afecta, concret, această ordonanța băncile și cetățenii, guvernatorul BNR a spus că trebuie evaluate toate aceste măsuri, pentru că și reprezentanții Băncii Centrale au fost luați prin surprindere de această "trăsnaie".
"Dați-ne puțin timp să evaluăm. Ne-a luat și pe noi prin surprindere trăsnaia. E o ordonanța pe care nu știi de unde să o apuci. Sunt foarte multe nelămuriri", a adăugat Isărescu.
Bancherul central mai spune că a citit ”și pe față și pe dos” Ordonanța, și că înțelege că e an electoral și că ” nu vrem să tulburăm mai mult decât trebuie o atmosferă care e oricum tulbure”.
- Va mai candida Isărescu la un alt mandat, dat fiind noul context economic?
Încă nu e clar dacă Isărescu va mai candida pentru un nou mandat, dar la cum arată atmosfra politică, e puțin probabil ca actuala coaliție de guvernare să îi facă o ofertă, după atacurile repetate la care a fost supusă Banca Națională. Cel mai probabil un viitor mandat de Guvernator îi va fi oferit unui apropiat al președintelui PSD Liviu Dragnea, cu puternice ambiții economice, dar care să care să încerce să ”lipească” politica monetară de cea fiscală. De asemenea, nu ar fi exclus ca printre portofoliile de non-executivi să întâlnim, începând din vară, strategi economici ai PSD, ușor rodați în spațiul public.
Deocamdată însă nici Mugur Isărescu nu a exprimat o opțiune fermă privind dorința de a continua sau nu a responsabilităților de Guvernator. Isărescu este cel mai longeviv șef de bancă centrală, fiind numit Guvernator în septembrie 1990, funcție pe care a întrerupt-o doar pentru o scurtă perioadă în care a fost premier. La 1 august, Isărescu va împlini 70 de ani.
Vezi aici LIVE TEXT-ul făcut marți de HotNews.ro de la briefingul de presă al Guvernatorului.
Cât despre situația economică actuală, economiștii (indiferent de orientare, dar și membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale) operează aproape legați la ochi. Puține sunt certitudinile cu care jonglează: deficitul fiscal pentru 2018 se aude că ar fi în jurul a 4%, datele oficiale nefiind publice. De asemenea, nu e clar cum se va calcula taxa pe lăcomie (trimestrial sau anual), nuse cunosc intențiile pe 2019 ale acestui Guvern extrem de imprevizibil, așa încât deciziile lor au la bază mai degrabă prezumții decât certitudini economice. În aceste condiții, era și dificil pentru cei 9 membri ai CA al BNR să ”mute” dobânda de referință în sus, fie și cu 25 de puncte de bază.
În plus, BNR ar trebui să vină cu clarificări legate de atacurile la adresa independenței sale, venite (tot mai apăsat) dinspre Guvern. ”Sunt necesare clarificări din partea Băncii Naționale a României, care (prin stabilirea ratei dobânzii de politică monetară și prin operațiunile sale de piață) exercită un impact major asupra ratelor ROBOR. Având în vedere legătura dintre ROBOR și impozitul bancar, banca centrală va acționa ca agent fiscal al statului sau va fi ghidată exclusiv din considerente de politică monetară atunci când va stabili dobânda cheie și va decide în privința operațiunilor sale de piață? De asemenea, ce va face BNR atunci când va apărea un conflict între obiectivele politicii monetare și stabilitatea financiară, cum ar fi situația în care creșterea presiunilor inflaționiste va necesita o rată a dobânzii mai mare, dar o rată mai mare va duce la o rată de impozitare mult mai mare pentru bănci , care le va afecta solvabilitatea și rezistența în fața șocurilor?”, se întreabă economistul lef al BCR, Horia Braun într-un raport destinat investitorilor.
Există însă și alte incertitudini majore, nu doar cele legate de taxe, deficite sau ROBOR. De exemplu cele vizând plafonarea prețurilor la energie. În sectoarele energiei și în telecom operatorii au nevoie de clarificări cu privire la atitudinea autorităților române față de investiții; dacă aceștia stau permanent deasupra capului cu pericolul unor noi impozite și plafoane de preț introduse peste noapte, de ce ar trebui să se mai deranjeze să investească?, se mai arată în raportul citat.
O parte dintre bănci și-au revizuit în scădere datele privind creșterea economiei românești în acest an. BCR vede o creștere de cel mult 3% (în scenariul de bază avanul PIB ar fi de doar 2.5%) ”În plus, dacă banca centrală va aplica o politică care să mențină leul stabil, rezervele internaționale ale țării ar putea intra pe o pantă descrescătoare care, combinată cu celelalte elemente ale economiei, ar putea aprinde beculețele agențiilor de rating. Iar dacă aceste agenții ar plasa România în categoria țărilor cu rating speculativ, spirala negativă a consecințelor economice va deveni foarte dificil de inversat”, mai spune Raportul BCR.
În ceea ce privește creșterea PIB, BCR vede slabe argumente care să susțină o creștere economică de peste 3%. ” Înainte de modificările recente, ne așteptam la o creștere a PIB de 3,4%, dar în lumina noilor măsuri (dacă acestea rămân neschimbate), cu greu am putea spune că creșterea va depăși 3%. Acordarea de credite se va contracta, având în vedere multiplele șocuri atât pe partea ofertei cât și pe partea cererii, existând de asemenea un anume impact și ca urmare a noului regulament privind limitarea îndatorării”.
Dacă se ia în calcul și perspectivele de încetinire a creșterii la nivel mondial și european, PIB-ul României ar putea crește cu maximum 2,5%, cu excepția cazului în care efectele menționate mai sus ar fi parțial compensate de o redresare puternică a investițiilor publice. Acestea din urmă rămân vagi de câțiva ani și vor continua să fie limitate de spațiul fiscal limitat din buget dar și de lipsa de coordonare dintre diferitele ramuri ale autorităților publice în direcția avansării proiectelor de investiții.
În ceea ce privește inflația, va exista un anumit impact favorabil din cauza limitării prețurilor la energie și a unei cote de TVA mai redusă pentru anumite servicii reglementate, dar acesta va fi parțial compensat de presiuni ascendente, venind din accizele în creștere (pe tutun, alcool, combustibili și energie), precum și dinspre posibila materializare a riscurilor privind prețul cărnii (pesta porcină), a impozitului pe cifra de afaceri în domeniul telecomunicațiilor și a cursului de schimb. Pe fond, BCR se așteaptă ca inflația să se încheie anul la aproximativ 3%.
La acest nivel și având în vedere încetinirea ritmului probabil de creștere a PIB, este puțin probabil ca banca centrală să schimbe rata dobânzii de politică monetară în acest an, chiar dacă modificările fiscale recente ar putea diminua potențialul de creștere a PIB-ului. Prin urmare, este foarte probabil ca ratele ROBOR 3M și 6M să rămână stabile sau chiar să scadă până la o scară cuprinsă între 2,5% și 3%.
Așa cum se întâmplă totuși, de fiecare dată când statul face o intervenție brutală în economie, când pune presiune pe o piață, aceasta mută presiunea printr-un alt canal. Un asemenea nou canal ar putea fi cursul de schimb, care reflect și dezechilibrele externe în creștere. Dacă BNR ar bloca acest canal prin intervenții valutare, presiunea s-ar muta pe dobânzi.
Având în vedere aceste considerente, precum și necesitatea evidentă de ajustare a dezechilibrelor externe, considerăm că o depreciere a leului de 2% -3% ar fi una rațională în 2019.
16
5
