Financial review Prima pagină a presei străine: Banca Centrală a Chinei întârzie intrarea Visa și Mastercard. Reforma Deutsche Bahn. "Derby" politic regizat, cu divorţ în stil grecesc. Trump nu spune clar dacă a lucrat vreodată pentru Rusia

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 14 ianuarie 2019, 5:10 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Banca Centrală a Chinei întârzie intrarea pe piață a Visa și Mastercard ● May va avertiza luni că parlamentarii ar putea bloca Brexitul. ● Handelsblatt: Din vară, începe reforma Deutsche Bahn ● The Guardian: Trump nu răspunde cu da sau nu la întrebarea dacă a lucrat vreodată pentru Rusia ● To Vima: Tsipras-Kammenos: Un "derby" politic regizat, cu divorţ în stil grecesc. ● Alte știri pe scurt. Lectură plăcută!

  • Financial Times: Banca Centrală a Chinei întârzie intrare pe piață a Visa și Mastercard




Banca centrală a Chinei a refuzat solicitările depuse de Visa și Mastercard pentru a procesa plăți în renminbi, în ciuda eliminării din 2017 a obstacolelor formale în calea intrărilor firmelor străine pe o piață de 124 de trilioane de dolari.
Întârzierea confirmă sugestiile celor două companii dar și pe cele ale reprezentanților Casei Albe că China folosește bariere informale pentru a bloca concurența străină, chiar și atunci când regulile scrise garantează fapta echitabilă.
Deși Visa și Mastercard au depus cereri către Banca Populară Chineză cu mai bine de un an în urmă, Banca Centrală nu dorește să ia în calcul aceste solicitări, potrivit declarațiilor a două persoane familiarizate cu situația.
Refuzul Chinei de a procesa cererile ar putea provoca probleme în negocierile comerciale dintre Washington și Beijing, care se apropie de termenul limită de 2 martie pentru a ajunge la o înțelegere sau a escalada conflictul comercial.

Statele Unite au încercat să asigure un acces sporit pe piața chineză a companiilor americane de servicii financiare. Oficiul Reprezentantului Comerțului din SUA, care conduce discuțiile, nu a răspuns solicitărilor de a face comentarii pe marginea acestui subiect.
Procedura de acordare a unor asemenea permisiuni începe cu acceptarea și recunoașterea formală - shouli în limba chineză - a lor. Acesta este pasul inițial în vederea aprobării. Potrivit procedurilor publicate în 2017, banca centrală trebuie să decidă asupra solicitărilor în termen de 90 de zile.

În noiembrie, American Express a devenit prima companie de carduri care a obținut aprobarea inițială a băncii centrale pentru a înființa o companie de compensare a plăților în renminbi. Dar aprobarea dată Amex a venit în condițiile în care entitatea care operează în China este o societate mixtă de 50-50 cu un partener chinez, chiar dacă normele permit teoretic și întreprinderilor 100% străine obținerea acestor autorizații.

Reuters a scris în noiembrie 2017, că China solicită Visa și Mastercard să funcționeze prin intermediul asociațiilor în participațiune.

"Am fi putut crede că refuzul este din cauza războiului comercial. Dar American Express a obținut acordul Băncii lor Centrale! Cineva spunea că poate că Amex este mai mic, deci are un impact mai mic asupra pieței. Nimeni nu știe cu adevărat ce se întâmplă. Sunt o mulțime de variabile. Comunicăm cu banca centrală, dar nu există motive clare pentru acest refuz", spune o persoană apropiată negocierilor.
Visa, Mastercard și PBoC nu au dorit să facă comentarii.

Eforturile Visa și Mastercard de a intra în China datează de cel puțin un deceniu. OMC a decis în 2012 că China discriminează furnizorii de plăți străini, după aproape doi ani de la sesizarea guvernului american.
În octombrie 2014, guvernul Chinei a declarat că va deschide piața procesatorilor de plăți și jucătorilor străini. În iunie 2017, la aproape cinci ani după decizia OMC, PBoC a emis procedura de solicitare și aprobare pentru intrarea pe piață. Visa și-a depus cererea în iulie 2017, iar Mastercard i-a urmat exemplul câteva săptămâni mai târziu.
Banca Centrală a Chinei este cel mai mare acționar din China Unionpay, care deține monopolul plăților cu cardul în China. Visa, Mastercard și American Express au parteneriate cu băncile comerciale chineze pentru a emite carduri de credit sub marcă străină, dar sunt utilizate numai pentru plățile în valută. Clienții chinezi folosesc astfel de carduri pentru călătoriile internaționale, dar majoritatea comercianților interni nu le acceptă.
Principala poziție a lui Unionpay în China a ajutat-o ​​să câștige o cotă de piață de 36% la nivel global în plățile prin card bancar, față de 32% pentru Visa și 20% pentru Mastercard, potrivit unui grup de cercetare în domeniul plăților. Unionpay a căutat să-și extindă afacerile internaționale în ultimii ani, mai întâi pe piețele emergente și mai recent în Europa.

Alte articole din FT:
  • May va avertiza luni că parlamentarii ar putea bloca Brexitul
Theresa May va avertiza luni parlamentarii că Brexitul ar putea fi blocat de parlament dacă legislativul nu reușește să o susțină în votul istoric privind acordul de retragere. Premierul britanic va avertiza în privința "răului catastrofal" adus încrederii poporului în procesul democratic, în cazul în care parlamentul nu reușește să aplice rezultatul referendumului din 2016.

"Premierul va adăuga că, pe baza dovezilor aduse săptămâna trecută, ea crede că e mai probabil ca parlamentarii să blocheze Brexitul decât să fie de acord cu un Brexit dur, lipsit de un acord", a declarat purtătorul de cuvânt al premierului.

Stephen Barclay, secretarul de stat britanic pentru Brexit, a avertizat: "Posibilitatea de a pierde premiul pentru care am luptat toți este acum una foarte reală".
Chiar dacă câțiva parlamentari s-au lăsat convinși de d-na May în ultimele zile, diferența dintre cei pro și cei contra d-nei My este de circa 200 de voturi, în favoarea ultimilor.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, ar putea să încerce să dea o mână de ajutor premierului britanic - oferind asigurări printr-un schimb de scrisori cu Regatul Unit - mai ales în privința problemei graniței irlandeze.

Discuțiile cu privire la conținutul scrisorilor au continuat duminică seara, spun diplomați ai UE, cu un punct de dezbatere dacă ar trebui să existe un angajament din partea celorlalte 27 de state membre de a încerca să limiteze la un an posibilitatea prelungirii termenului privind

Secretarul de stat pentru afaceri Greg Clark a spus că este timpul ca parlamentarii să fie deciși și pragmatici: "Cred că este un moment bun pentru ca Parlamentul să se unească".
Dar Jeremy Corbyn ar putea de asemenea lansa un vot de neîncredere în guvern, spunând că nu dorește un al doilea referendum.

Reamintim că UE pregăteşte posibilitatea amânării până în iulie a termenului ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, în contextul în care Acordul Brexit elaborat de Bruxelles cu Guvernul Theresa May riscă să fie respins de Parlamentul britanic.

Marea Britanie ar trebui să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, dar acest termen este considerat acum de Bruxelles foarte improbabil din cauza opoziţiei cu care se confruntă Guvernul britanic în Camera Comunelor. Bruxellesul aşteaptă din partea Londrei o cerere oficială de prelungire a Articolului 50 al Tratatului UE.

După primirea solicitării formale, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, ar urma să convoace un summit european special.

Oficiali UE au declarat că durata prelungirii termenului negocierilor în virtutea Articolului 50 va fi determinată în funcţie de motivul invocat de premierul Theresa May pentru solicitarea de amânare.

O prelungire "tehnică" până în iulie va fi probabil primul pas pentru a oferi Guvernului Theresa May timp suplimentar pentru revizuirea şi ratificarea actualului Acord Brexit imediat după ce Downing Street va avea o idee clară despre ce vrea majoritatea din Camera Comunelor.

Un oficial UE a declarat: "Dacă premierul britanic va rămâne în funcţie şi ne va informa că are nevoie de mai mult timp pentru a obţine aprobarea Acordului Brexit în Parlament, va fi oferită o extindere tehnică până în iulie".

Funcţionari europeni de rang înalt au explicat că ar putea fi oferită o amânare mai mare, printr-o altă decizie, în cazul în care în Marea Britanie vor fi convocate alegeri parlamentare anticipate ori un nou referendum pe tema apartenenţei la UE.

Însă scrutinul europarlamentar programat în luna mai în ţările UE va crea complicaţii. "Sesiunea Parlamentului European va începe în iulie. Vor trebui să existe în continuare eurodeputaţi britanici dacă Marea Britanie va fi în continuare stat membru UE. Dar lucrurile nu sunt albe sau negre în Uniunea Europeană", a explicat un diplomat european.

Comisia Europeană urmează să publice luni un document prin care va oferi clarificări suplimentare despre statutul temporar al frontierei dintre Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, în speranţa că unii deputaţi britanici vor decide să susţină Acordul Brexit, dar oficiali UE sunt sceptici în legătură cu perspectivele.

Liderii Uniunii Europene au semnalat în mai multe rânduri că Acordul Brexit - contestat de policieni de la Londra pentru că situaţia frontierei irlandeze ar risca să blocheze permanent Marea Britanie în uniunea vamală comunitară - nu va fi modificat sau reinterpretat.

Votul parlamentar britanic pe tema Acordului Brexit este programat marți, 15 ianuarie.

Theresa May vrea renegocierea situaţiei frontierei nord-irlandeze. Acordul pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. Prevederea este contestată de numeroşi parlamentari britanici. Garanţiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în "serii de negocieri repetate" în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică. Theresa May a amânat deja votul parlamentar pe tema Acordului Brexit, de teama unui eşec.

Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Cinci membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Premierul Theresa May a exprimat regret că unii membri ai Cabinetului de la Londra au demisionat, însă a subliniat că este determinată să obţină aprobarea acordului.

  • Handelsblatt: Din vară, începe reforma Deutsche Bahn




De marți dimineață, lumea nu va mai fi la fel pentru Richard Lutz. Șeful Deutsche Bahn va sosi la ora șapte pentru a-i da raportul ministrului federal al transporturilor Andreas Scheuer (CSU). În biroul său, Lutz îi va prezenta un plan privind modul în care se va călători pe calea ferată în viitor: mai bine organizat, curat și punctual, cu mai mulți oameni și cu mai multe bunuri transportate, un Deutsche Bahn modern și digitalizat, care să câștige cote de piață pe piața transporturilor.

Susținut de noul său director financiar Alexander Doll și de directorul responsabil cu infrastructura, Ronald Pofalla, Lutz dorește ar putea avansa două noi propuneri: prima, potrivit informațiilor Handelsblatt , e legată de extinderea boardului executiv cu două până la opt persoane. A doua propunere este aceea că Lutz vrea să vândă Arriva (divizia europeană de transport a Grupului, care operează în 16 țări, compania fiind preluată de DB în 2010), pentru a scăpa de câteva probleme financiare ale Deutsche Bahn pe termen scurt. Vânzarea ar putea aduce, potrivit estimărilor interne, între patru și 4,5 miliarde de euro.

În ultimele săptămâni, presiunea asupra DB a crescut, concernului cerându-i-se reforme fundamentale. Într-o scrisoare extrem de dură, Lutz a dezvăluit la începutul lunii septembrie că DB era defectuos condusă și că angajați că nu mai pot ignora reformele care vor veni.

La insistența Consiliului de Supraveghere, în noiembrie, Lutz a prezentat o analiză pe 200 de pagini, precum și 50 de măsuri care trebuie luate pe termen scurt, pentru a îmbunătăți punctualitatea și calitatea serviciilor DB. În 2018, un sfert din totalul trnurilor de pasageri au avut întârzieri, iar în cazul celor de marfă s-a ajuns la o treime.
O reformă structurală a Deutsche Bahn AG este iminentă, mai scrie Handelsblatt.

Cel mai important pentru ministru pare să fie faptul că responsabilitățile guvernului federal și ale reprezentanților companiei de căi ferate vor fi mai clar separate. Cât va fi contribuția Statului și cât a DB, va trebui clarificat. Ministerul vorbește despre o "reformă fundamentală a responsabilităților", deși această discuție este mai degrabă politică și ar trebui dezbătutră între CDU, CSU și SPD.

Este necontestat faptul că guvernul federal răspunde de finanțarea căilor ferate când vine vorba de construcții și reparații. Compania ar putea și ea finanța din banii proprii o parte din aceste cheltuieli. Interesele economice și de afaceri se ciocnesc atunci când politicienii doresc să păstreze de pildă rutele neprofitabile. O altă problemă e legată de digitalizarea trenurilor: proiectul de ridică la circa 30 de miliarde de euro și încă nu e clar cât va achita Statul și cît Deutsche Bahn.

Pșii următori par destul de clari: după întâlnirea de marți, va mai urma una în 30 ianuarie, când planul de acțiune va fi bătut în cuie. În luna martie, reformele vor fi discutate în Parlament iar din iunie se va trece la aplicarea reformelor.


  • The Guardian: Trump nu răspunde cu da sau nu la întrebarea dacă a lucrat vreodată pentru Rusia






Relatări explozive în New York Times şi Washington Post

FBI a lansat o anchetă asupra posibilităţii ca Donald Trump să fi lucrat pentru Rusia, împotriva intereselor americane - iar Trump a făcut eforturi extraordinare pentru a ascunde de propria sa administraţie detaliile conversaţiilor sale cu preşedintele rus Vladimir Putin, după cum arată două rapoarte explozive.
New York Times relata vineri că oficialităţile din structurile de ordine au fost atât de preocupate de comportamentul lui Trump după ce l-a destituit pe James Comey din funcţia de director al FBI, încât au iniţiat o investigaţie de contrainformaţii pentru a stabili dacă el a acţionat ca un agent rus, fie intenţionat fie fără ştiinţă.

Conform unei alte relatări, apărute în Washington Post, Trump a luat măsuri neobişnuite pentru a ascunde conţinutul discuţiilor sale cu Putin. După ce s-a întâlnit cu preşedintele rus în Hamburg în 2017, relatează WP, Trump i-a luat notiţele interpretului său şi i-a dat instrucţiuni să nu dezvăluie cele discutate altor oficialităţi americane.
Sâmbătă seara, Trump a fost întrebat de un jurnalist de la Fox News dacă a lucrat vreodată pentru Rusia.

"Cred că este întrebarea cea mai insultătoare care mi s-a pus vreodată", a spus el.
Nu a dat un răspuns cu da sau nu. În ceea ce priveşte conversaţiile lui cu Putin, el a spus: "Nu păstrez nimic sub ambalaj, nici că mi-ar putea păsa mai puţin".Duminică, democraţii au spus că ultimele dezvăluiri ridică întrebări serioase despre relaţiile lui Trump cu Putin şi cu Rusia.

"De ce este el atât de amical cu Vladimir Putin - acest bărbat care este un fost agent KGB, nu a fost niciodată prieten al SUA, ne-a invadat aliaţii, ne ameninţă în lumea întreagă şi încearcă să facă tot posibilul pentru a ne submina alegerile?", a spus senatorul Dick Durbin, democrat de Illinois, la emisiunea This Week de la ABC.

"De ce este acesta cel mai bun amic al preşedintelui Trump? Nu înţeleg".
Mark Warner din Virginia, democrat de marcă din Comisia senatorială pentru informaţii, a spus că este suspect că Trump a "imitat" politicile lui Putin.
"Eu cred că este curios că pe tot parcursul verii, când au început aceste anchete, politicile lui Vladimir Putin au fost aproape imitate de Donald Trump", a spus el la emisiunea State of the Union de la CNN.

"Trump a spus numai lucruri drăguţe despre Putin - nu a vorbit niciodată de rău despre Rusia. Doctrinele de campanie republicane s-au temperat în privinţa Rusiei şi şi-au redus disponibilitatea de a apăra Ucraina".
Warner a spus că guvernul SUA încă nu ştie ce s-a întâmplat la întâlnirile lui Trump cu Putin, inclusiv la cea desfăşurată vara trecută la Helsinki, unde Trump a părut a prelua afirmaţia lui Putin, respinsă de serviciile de informaţii americane, că ţara sa nu are nimic în comun cu măsurile de influenţare a alegerilor din 2016.

"Guvernul american nu ştie ce s-a discutat între Trump şi Vladimir Putin la acea întâlnire sincer patetică, stânjenitoare", a spus Warner.
Republicanii i-au luat apărarea preşedintelui, spunând că SUA în timpul administraţiei lui a impus sancţiuni drastice împotriva Rusiei, drept răspuns la campania de interferenţă din timpul alegerilor din 2016 şi la agresiunea acesteia din Ucraina.

"Noi am fost foarte drastici cu Rusia", a spus liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, la emisiunea Face the Nation de la CBS. "Uitaţi-vă la sancţiunile pe care le-am adoptat în timpul acestei administraţii. Eu ştiu că această administraţie şi ştiu că acest Congres sunt foarte duri cu Rusia şi vom continua la fel. Dar vreau ca acest preşedinte să fie capabil să construiască o relaţie, chiar la un nivel personal, cu toţi liderii lumii".

Ron Johnson, senator republican de Wisconsin şi preşedintele comisiei pentru securitate internă, a spus că el a auzit doar "innuendo" despre interacţiunile lui Trump cu Rusia, dar nicio dovadă de comportament neadecvat. El a spus că există motive legitime pentru care se doreşte să nu fie dezvăluite conservaţiile preşedintelui cu Putin.

"Acesta nu este un preşedinte tradiţional", a spus el la CNN. "Are mijloace neortodoxe, dar este preşedintele SUA. De el depinde foarte mult cine sunt cei cu care este de acord să-i citească conversaţiile lui cu liderii lumii. El s-a ars cu scurgerile din alte domenii şi a fost destul de frustrat". Secretarul de stat Mike Pompeo a respins ultimele revelaţii, dar nu a răspuns la întrebările concrete dacă el a avut cunoştinţă de verificarea de contrainformaţii a FBI, pe când a condus CIA. "Ideea că preşedintele Trump ar fi o ameninţare pentru securitatea naţională americană este absolut ridicolă", a spus el la CBS. (RADOR)

  • TO VIMA: Tsipras-Kammenos: Un "derby" politic regizat, cu divorţ în stil grecesc





Premierul grec îşi asigură majoritatea atât pentru a supravieţui moţiunii de cenzură, cât şi pentru a obţine ratificarea Acordului de la Prespa

Cu o săptămână înainte de împlinirea a patru ani de la victoria SYRIZA (Stânga Radicală) şi formarea guvernului cu ANEL (Grecii Independenţi - dreapta naţionalistă), guvernul-operetă ia sfârşit. Formatul straniu al unei coaliţii stânga-dreapta se termină printr-o nouă reprezentaţie de teatru, avându-i în rolurile principale pe premierul Alexis Tsipras şi pe ministrul apărării Panos Kammenos.

A fost o "ieşire eroică" de dinainte convenită a preşedinteului ANEL pentru ca acesta să poate pretinde intrarea în parlament la viitoarele alegeri. De altfel nici nu ar fi putut face altfel. Rămânerea lui în guvern ar fi fost o autoînjosire peste măsură (Kammenos, oponent vocal al Acordului de la Prespa cu privire la denumirea FRI Macedonia a promis că-şi dă demisia din guvern dacă se va ajunge la votarea acestui acord în Parlamentul elen n.trad.). Acum a ales pur şi simplu să se înjosească ... luptând pe frontul macedonean.

Panos Kammenos a încercat să facă ceea ce face de atâţia ani cu succes: să creeze un amestec de fals patriotism, teorii ale conspiraţiei cu privire la şantaje, mituiri şi ameninţări şi o dispoziţie acuzatoare împotriva tuturor pentru a crea aparenţa că ANEL sunt singurii patrioţi, cinstiţi şi luptători. Populismul cu care Kammenos a făcut carieră politică a fost confirmat de spectacolul de duminică.

Ce se va întâmpla în continuare şi de ce este teatru politic tot ceea ce trăim?
Panos Kammenos a recunoscut că nu deţine controlul asupra propriului grup parlamentar şi că patru parlamentari ai săi se pare că vor sprijini guvernul la moţiunea de cenzură, indiferent de poziţia pe care o vor adopta la momentul ratificării Acordului de la Prespa.

Această aşa-zisă rupere a guvernului şi plecarea lui Kammenos se întâmplă însă post factum. Este evident că Acordul de la Prespa va trece prin parlament, iar Kammenos ştie acest lucru. Aşa cum s-a mai spus ar fi putut da jos guvernul mult mai devreme sau ar fi putut susţine moţiunea de cenzură a principalului partid de opoziţie, Noua Democraţie.

Cu pretexte neconvingătoare, Kammenos doreşte pur şi simplu să facă impresie şi să joace mediatic, deşi ştie că acum nu mai poate controla evoluţiile. Interviul său de duminică a avut caracter de început de campanie electorală. Kammenos va ieşi din nou în stradă împotriva unui acord care va fi votat de un guvern pe care l-a sprijinit timp de patru ani. De aceea este vorba de un spectacol de teatru ridicol.

Alexis Tsipras merge spre soluţii clare pentru că se pare că şi-a făcut aranjamentele, şi-a numărat voturile şi a constatat că are are suficiente pentru a obţine majoritatea atât pentru a trece de moţiunea de cenzură, cât şi pentru a obţine ratificarea Acordului de la Prespa.
Dramatizarea ieşirii din guvern a lui Panos Kammenos se înscrie în efortul de a-şi salva capitalul politic atât cât i-a mai rămas. Istoria va reţine că prin atitudinea lui nu a făcut decât să-l ajute pe Alexis Tsipras să treacă acordul de la Prespa (pe care ministrul demisionar îl consideră trădător) în schimbul rămânerii lui în scaun cât mai mult posibil. (RADOR)

Alte titluri, foarte pe scurt:

Presa internaţională rămâne preocupată de câteva mari teme europene presante.
  • Un grup de parlamentari din Camera Comunelor intenţionează „să preia controlul asupra negocierilor pe tema ieşirii Marii Britanii din UE, marginalizându-l pe primul ministru”, după cum scrie The Sunday Times. În acelaşi ziar, fostul premier John Major „cere guvernului să revoce Articolul 50, sistând ieşirea Marii Britanii din UE, şi să predea controlul parlamentului”. Un alt jurnal londonez, The Telegraph ne informează că, la rândul său, liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, semnalează că partidul său „va declanşa un vot de neîncredere săptămâna aceasta, în cazul în care acordul de Brexit va fi respins” de legislatori.
  • Pentru presa franceză, principala temă rămâne protestul „vestelor galbene”. „Mai mulţi jurnalişti au fost agresaţi sâmbătă în actul 9 al mobilizării acestora, act care a reunit 84.000 de manifestanţi pe tot cuprinsul Franţei”, face socoteala Le Monde. Le Figaro observă că „de câteva săptămâni, ”vestele galbene” îi iau în vizor pe jurnalişti, considerându-i ”colaboraţionişti” şi bănuindu-i că nu relatează decât poziţia guvernului, disimulează violenţele poliţieneşti sau mint în privinţa numărului participanţilor la manifestaţii”. Dar la modul general, după cum constată cotidianul belgian Le Vif, a 9-a ediţie a manifestaţiilor împotriva politicilor lui Emmanuel Macron, cu o participare sporită, s-a desfăşurat „într-un climat mult mai puţin încordat decât în săptămânile precedente”. Iar creşterea mobilizării se produce „înainte ca preşedintele şi guvernul său să lanseze, marţi, ”marea dezbatere naţională” cu ambiţia de a calma furia vestelor galbene, punctează aceeaşi publicaţie belgiană.
  • Într-o altă notă, atentă la agenda Papei, presa italiană dar şi cea catolică informează că suveranul pontif va vizita România între 31 mai şi 2 iunie. „Papa va merge în sfârşit în România”, titrează cotidianul catolic La Croix. Iar La Stampa subliniază amprenta „puternic ecumenică” a vizitei, precum şi „amprenta mariană”, după cum se vede clar şi din logo-ul vizitei, care „înfăţişează o imagine stilizată a Fecioarei Maria sub a cărei mantie sunt reuniţi diverşi tineri”. Şi în plus, „România este adesea numită ‘Grădina Maicii Domnului’, formulă dragă tuturor credincioşilor”, aminteşte La Stampa (RADOR)


Citeste mai multe despre   








5853 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    brexit (Luni, 14 ianuarie 2019, 11:47)

    Ilidia [utilizator]

    Cum s-a ajuns la "brexit"este un exemplu de "un prost arunca o piatra in apa si 10 destepti se chinuie s-o scoata". Ce a facut altceva N.F.? Dupa ce a aruncat-o a fugit...S-a dovedit si ca a mintit...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version