”Erau vremuri de criză, era prin 2010. Noul guvern avea nevoie de bani ca să umple găurile din buget. Eram consultant atunci la Deloitte, dar îmi amintesc foarte bine cum a fost. Pentru sistemul bancar a fost dureros. Noi am mai redus între timp această taxă, chiar dacă ea continuă să existe și azi. Pentru sistemul bancar a fost un șoc, fără discuție. Cred că băncile ne urăsc și azi pentru introducerea acestei taxe, dar până la urmă au reușit să gestioneze situația”, a spus marți pentru HotNews Gabor Gion, secretar de stat în Ministerul ungar deFinanțe, într-o discuție cu reporterul HotNews.ro, purtată la Viena.
Gion participă la conferința anuală a Euromoney și a acceptat să discute cu HotNews.ro pe marginea unor subiecte care se dovedesc a fi comune: naționalizarea Pilonului II de pensii, aplicarea taxei pe activele bancare și iritarea unor lideri ai UE prin măsurile luate.
Întrebat direct dacă nu consideră că România ”copiază” Ungaria (prin aplicarea unor măsuri similare de taxare a mediului de afaceri), Gion s-a dovedit diplomat: ”Nu cunosc în amănunt situația din România. Măsurile par, într-adevăr, a fi similare, dar e dificil de comparat situația celor două țări. ”Însă un ministru de finanțe e interesat în primul rând să aibă bani la buget, ca să poată finanța economia!”, atrage atenția Gion.
Oficialul maghiar a fost și protagonistul unui interviu acordat unui ”veteran” al Euromoney, care la final nu s-a sfiit să-l compare pe Viktor Orban cu Donald Trump. Demnitarul maghiar, care a fost numit ca ministru în noiembrie 2018, după o carieră de aproape 15 ani de consultant Deloitte, i-a răspuns râzând, britanicului: ” Să fim serioși: Nu cred că poziția SUA e comparabilă cu poziția Ungariei...”
În discuția cu reporterul HotNews.ro, Gion spune că pe termen scurt, măsurile luate de Ungaria și-au atins scopul. Pe termen lung, e însă greu de cuantificat.
România e văzută din păcate ca o continuatoare a Ungariei în materie de sfidare a regulilor UE. Ministrul român al Finanțelor nu participă la întâlnirile de la Viena, cu toate că luni a fost în Austria la o întâlnire cu importanți investitori români care dețin ponderi semnificative ale titlurilor de stat. Apropiați ai celor care au participat luni la discuții au declarat pentru HotNews.ro că nu au înțeles foarte exact ce anume a dorit Teodorovici să transmită. ”Am pus pe hold (am oprit-n.n.) toate investițiile din România până nu aflăm concret ce vrea de fapt Guvernul. Suntem perplecși, dar rămânem deschiși unor oportunități”, ne-a spus unul dintre cei care au asistat la discuții.
Pe holurile Hilton Viena, unde are loc conferința Euromoney, românii sunt abordați foarte direct de către investitorii străini: ”Ce aveți de gând în viitor? Veți crește TVA? Veți introduce noi taxe? Cum vă veți finanța în acest an nevoile bugetare? Ați înnebunit?”
- Scurt reminder:
Nu va fi o naționalizare fățișă, cum respingea Liviu Dragnea ideea, ci una ”împachetată” modern, o șansă pe care ți-o oferă de fapt socialiștii. Așa de pildă cum a făcut guvernul maghiar, care a frăgezit mai întâi populația, după care a venit cu soluția ”salvatoare”. La noi operațiunea de frăgezire a început în vara trecută, când ministrul Finanțelor (atunci), Ionuț Mișa declara senin: ”Pilonul II de pensii va disparea pana la finalul acestui an”. A urmat Olguța Vasilescu, la o întâlnire cu ușile închise: In 2008 s-a dat posibilitatea sa optezi pentru pilonul I sau II de pensii. Nu este foarte bine ce s-a intamplat! Intotdeauna STATUL va completa pensiile!”. Vezi în text scenariile cu care s-a lucrat în Ungaria și Polonia și tentative anterioare de preluare a banilor din Pilonul II în România.
Reacția administratorilor fondurilor de pensii este mai degrabă una discretă după ce Ralucăi Tintoiu, fosta sefa a NN Pensii,i-a fost retrasă autorizația de director general, iar NN Pensii a fost amendată cu 750.000 de lei pentru simplul motiv că instituția și-a anunțat clienții despre discuțiile publice privind o posibila naționalizare a fondurilor de pensii private. Ea a dat in judecata autoritatea de supraveghere in luna decembrie a anului trecut. De notat că ASF a reacționat de o asemenea manieră după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat căa Autoritatea de Supraveghere Financiară ar trebui să actțoneze foarte dur în cazul NN.
- Cazul ungar
În Ungaria, discuțiile au început aproape la fel. Mai întâi s-a discutat despre o posibilă naționalizare, dar premierul Orbán a ieșit public declarând că respinge o asemenea propunere, DAR angaților li se va oferi posibilitatea de a continua să rămână la Pilonul II sau de a-și transfera fondurile la Pilonul I, cel administrat de Stat. Orban nu a omis să precizeze că cei care vor opta să rămână cu contribuțiile la Pilonul II vor face "un lucru foarte periculos" care îi va costa la pensie. În plus, premierul maghiar a convins oamenii că de fapt administrația pe care o conduce este cea care le oferă oamenilor libertatea de alegere față de guvernele anterioare (care nu permiteau transferuri între fondurile Pilonului I și II). De asemenea, Orban s-a referit la Pilonul II ca la un joc de noroc, spunând că cei care contribuie la fondurile private de pensii își joacă de fapt economiile la ruletă! Aici, sursa.
În final, Guvernul ungar s-a declarat mulțumit- după expirarea termenului de o lună de zile în care să-și manifeste opțiunea, doar 3,3% dintre contributori au preferat să rămână în Pilonul II al sistemului de pensii.
Fondurile acumulate de cei care nu și-au exercitat dreptul de alegere au fost transferate automat în fondul de pensii controlat de stat.
”Oferta generoasă” a Guvernului Orban a fost însoțită de câteva măsuri ”ajutătoare”. Dacă rămâneai la Pilonul II pierdeai dreptul la pensie de stat (estimată la 70% din viitoarea pensie, contributorii primind doar partea furnizată de pilonul privat de pensii.) Deși aceste persoane urmau să fie tăiate de la pensia de Stat, angajatorii lor erau obligați să achite o primă de 24% fondului național de pensii (ulterior denumită taxă de pensie). În același timp, guvernul a lansat o campanie media activă, indicând, printre alte amenințări, posibilitatea prăbușirii sistemului de pensii public-privat. Aici, sursa.
Anterior acestei măsuri, un raport guvernamental difuzat în spațiul public justifica necesitatea reformării sistemului de pensii, pe fondul uneo dezechilibre macroeconomice. Raportul poate fi citit aici.
FMI a avertizat executivul ungar "sa nu se bazeze pe imbunatatirea temporara a a situatiei bugetului public de pensii, obtinuta in urma acestui transfer" si a reiterat ingrijorarea sa "privind utilizarea unor sume din activele returnate in sistemul public pentru acoperirea altor cheltuieli bugetare curente". Degeaba.
Notă: Dintr-o eroare, în varianta inițială a textului a apărut că Gabor Gion este ministrul de Finanțe, în loc de secretar de stat.
3
5
