​Salariul minim 2019 Ciudățenii provocate de salariul minim în construcții

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Miercuri, 23 ianuarie 2019, 8:54 Economie | Finanţe & Bănci


Constructii
Foto: Pixabay
Salariul minim de 3.000 lei brut în sectorul construcțiilor produce unele ciudățenii. Nu știm dacă Ordonanța lăcomiei 114 a fost gândită așa în mod intenționat. Pare mai degrabă o eroare de formulare. Pe lângă problemele care apar în practică, trebuie luat în considerare faptul că statul a intervenit în piață stabilind un nivel al salariului minim pe un anumit sector.

Dacă o firmă are activitate, să spunem, în principal în alt domeniu, iar pe locul al doilea se află construcții, ei bine, trebuie să aplice angajaților acest nivel al salariului. Asta nu e nimic, dar nu beneficiază de scutiri la contribuțiile de sănătate și pensii, așa cum au firmele care au cel puțin 80% din activitate în acest domeniu.

Una altă ciudățenie este următoarea. Să spunem că firma X are ca activitate principală construcții (în proporție de 80% din cifra de afaceri), dar mai are și altă activitate: publicitate. Ei bine, va trebui să aplice salariul minim și pentru angajații care lucrează pe partea de publicitate.

De asemenea, tot o firmă de construcții, de data asta Y, are angajați de tipul femeie de serviciu. Va aplica salariul minim și celor care se urcă pe schelă și femeii de serviciu, deși intenția Guvernului pare să fi fost pentru aducerea muncitorilor în construcții.

O altă ciudățenie o reprezintă distorsiunile care pot să apară pe piața muncii. Așa cum reiese din cele spune mai sus, există angajatori care pot să acorde facilitatea de scutire de impozit pe venit, contribuție de sănătate și de reducere a contribuției de pensie și alții care nu pot să acorde pentru că nu au 80% din cifra de afaceri în construcții. Angajatul va spune: “Stai puțin, ce vină am eu că tu, angajator, nu ai procentul de cifră de afaceri. Mă duc la unul are are. Am o facilitate personală eu, angajat, nu tu angajator”.

„Legarea facilității omului de condiția angajatorului va genera probleme în piață pentru mulți angajatori care se vor trezi că le pleacă oamenii. Un om bun care face 10.000 de lei la un angajator care nu are condițiile va spune: Ia stai puțin, la 10.000 de lei brut îmi rămân în buzunar, în plus peste 2.000 de lei, dacă m-aș duce la un angajator care are condițiile îndeplinite (precum cifra de afaceri de 80% în construcții n.r.). De ce să mai stau?”, au explicat pentru HotNews.ro, specialiști în fiscalitate

Aceștia spun că tot apar probleme în practică și speră ca prevederile să fie îndreptate.

“Poate se vor trezi și vor spune că nu asta au vrut de fapt, că a ieșit greșit așa și să meargă pe domenii”, au mai arătat aceștia.

Ei au precizat că un salari minim pe o anumită meserie denaturează domeniul.

“Adică intervenția statului administrativă care creează cumva o anumită direcționare a profesiilor în timp. Ideea salariului minim este legată de ideea că nu poți să muncești fără plată sau nivelul plății trebuie să fie unul rezonabil. Asta e ideea salariului minim”, spun specialiștii.

În rest, spun ei, piața ar trebui să stabilească salariul în sensul că cererea e mare, oferta e mică și atunci salariul trebuie să crească.

“De aceea este economie de piață. Dacă statul vine și spune că la brutari e atât, la frizeri e atât, ne întoarcem de unde am plecat acum 30 de ani. O luăm pe o pantă periculoasă când vine statul și spune cât ar trebui să fie salariul în domeniile astea”, au explicat fiscaliștii.
  • E o măsură cu un intervenționism al statului foarte mare. Nu prea e specifică economiei de piață. De aceea este economie de piață, ca piața să joace rolul principal, nu să vină o măsură administrativă și să spună: vrem să fie salariul atât.

De ce au vrut patronatele salariu minim în construcții

„O firmă de construcții își câștigă contractele participând la licitații publice. Se întâmplă asta și-n lucrările cu statul și în zona privată. Dacă prețul la materiale sunt cam aceleași în piață, nu pot să mă duc eu cu prețul la ciment de 3 lei și altcineva cu 4,5 lei, se cunoaște prețul real, unde se poate acționa în sensul reducerii prețului ofertei: la manoperă”, a declarat Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Ea spune că ofertanții intrau cu salariul minim pe economie ca să poată să câștige licitația, în condițiile în care criteriul de atribuire a unei lucrări este dominant ca fiind prețul cel mai scăzut.

„Dacă eu, de bună intenție, aș fi vrut să-mi plătesc muncitorii mult mai bine, intram în competiție cu dumneavoastră care plăteați salariul minim pe economie, pierdeam licitația garantat”, a spus Iftime.
  • De aceea a trebuit să se ridice sub obligativitatea legii acest salariul minim în construcții, ca să se poată intra la licitații cât mai aproape de realitate. Practic se făcea dumping, vrem să reducem acest dumping.
Vezi mai multe aici:

Sindicatele spun că salariul minim în construcții are un singur scop: venituri mai mari la bugetul de stat care nu se închide

Din lipsă de competențe sau de cunoaștere, autoritățile au generalizat pe un sector care include nu numai construcțiile propriu-zise, un salariu minim de 3.000 lei brut, spune Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa. Potrivit acestuia, anumite fabrici de materie primă în construcții ar putea face disponibilizări.

"Din punct de vedere al legislației, au modificat Codul Muncii ca să poată să-și permită asemenea lucruri (salariu într-un anumit sector de activitate n.r.). Din punct de vedere al funcționalității normale este o aberație. În mod normal, responsabilitatea Guvernului este de a stabili un salariu minim garantat în plată pentru toată piața muncii din țara respectivă și este atributul partenerilor sociali, respectiv a angajatorilor, asociațiilor, a confederațiilor patronale împreună cu corespondentul lor sindical să stabilească chestiunea respectivă de detaliu pentru fiecare sector în parte prin contracte sau acordurile colective din domeniul respectiv", a declarat Hossu, pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, Guvernul de fapt se substituie partenerilor sociali intervenind într-o chestiune de dialog social bipartit, ce este ușor contrar politicilor generale la nivelul dialogului social.

Vezi mai multe aici:



Citeste mai multe despre   








24589 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    va fi prapad (Miercuri, 23 ianuarie 2019, 9:10)

    .G [utilizator]

    in piata, constructii nu inseamna numai zugravi. sunt domenii unde firmele vor ramane fara angajati si o sa inchida portile, si oamenii, care vor pleca dupa salarii mai mari din constructii, se vor trezi ca nu au unde sa se angajeze. Nu poti printr-un OG sa obligi firmele din domeniu sa maresti fondul de salarii cu 20%, nu au de unde sa faca o asemenea majorare.
    • +1 (1 vot)    
      impredictibilitate (Vineri, 25 ianuarie 2019, 9:01)

      marsur [utilizator] i-a raspuns lui .G

      Aceasta este marea problema . Piata se autoregleaza dar cand aduci modificari pe care nici cei ce le-au emis nu stiu sa le aplice este grav . Diferente pentru salariu minim pe meserii si chiar landuri exista si in Germania si nu s-a prapadit nimeni , dar asa cum ai spus si tu nu poti cu 20 zile inainte de un nou an sa schimbi structura bugetului unei firme din pix . Asta spune ca cei din ministerul care a emis ordonanta sunt mai degraba impostori decat profesionisti .


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version