Pentru a lămuri cum poate fi manipulat ROBOR de către BNR sau de către băncile comercale, HotNews.ro a stat de vorbă cu un trader internațional- până acum câteva luni- care ne-a explicat care ar putea fi beneficiile și riscurile unei asemenea operațiuni. Omul a lucrat pentru bănci mari străine, dar nu dorește să fie citat. Explicațiile sale sunt mai degrabă tehnice. ”Legat de indicatorul Dvs, ROBOR, treaba este destul de simplă. În măsura în care orice sistem financiar modern are nevoie de un indicator agregat al dobânzii din piață, ROBOR este esențial, la fel cum este LIBOR, Fed Funds Rate etc. De alfel ROBOR nu a fost inventat de Banca României ca să submineze politicile partidului la guvernare- PSD, ci a fost introdus după modelul altor țări dezvoltate. Argumentul că tranzacțiile interbancare sunt multe sau puține nu are relevanță, tot trebuie un metric general, un benchmark de referință a nivelului dobânzii din piață”, spune el.
Redăm mai jos răspunsul lui, la întrebarea: Cum poate fi manipulat indicele ROBOR de către Banca Națională a României sau de către băncile comerciale românești?
N. Red: Mai independent decât traderul respectiv nu am găsit. Nu joacă pe România, e inactiv pe piață din toamna trecută, nu e implicat în procese de manipulare a unor indici ai pieței monetare. Fragment.
”E normal că băncile să coteze dobânda la credite raportat la o dobândă de piață medie, altfel consumatorul nu știe dacă dobânda oferită de bancă este mică sau mare.
După cum desigur știți, Banca Națională a României nu face decât să calculeze acest indice- ROBOR- pe baza fixing-ului zilnic venit din partea a 10 bănci. BNR nu are cum să manipuleze ROBOR-ul în sine, îl poate doar influența prin dobânda politicii monetare, dar asta este cu totul altceva, este politică monetară, nu calculul unui indicator statistic. Deci BNR nu intră în ecuație.
Cine poate cosmetiza ROBOR-ul sunt băncile. Dar, ca asta să se întâmple, trebuie să fie complicitate între toate băncile care fac fixing, sau cel puțin cele mai mari. Cum ar fi un cartel. S-a întâmplat asta în trecut? Desigur, chiar acum 10 ani când băncile mari din Londra au fost prinse oferind fixing-uri umflate pe LIBOR, ca să obțină mai mulți bani din credite. Practic acele bănci au măsluit rata LIBOR. De fapt, șeful băncii la care am lucrat (pasaj editat de mine- DP), a demisionat în urma scandalului. Asta după ce membrii Parlamentului britanic l-au “prăjit” (grilled, in textul original) ore și ore într-o comisie de investigație. Toate băncile implicate -și nu erau puține- au plătit niște amenzi de le-a ajuns. Deci de putut se poate, dar cu condiția că băncile să lucreze la unison întru măsluirea dobânzii din piață.
Personal mi-e greu să cred că băncile Dvs mari- BRD, BCR, Transilvania etc, la cât de pestrițe sunt că acționariat și cultură - ar avea curajul să manipuleze ROBOR-ul, mai ales știind ce au pățit cei care au măsluit LIBOR.
Dar putem analiza treaba și numeric, că să fim mai obiectivi. În primul rând, luând date de la BNR, putem vedea că ROBOR la 3 luni este corelat cu dobânda de bază BNR în proporție de 97%, din ianuarie 2003 și până în decembrie 2018. Asta este normal. Dacă corelația ar fi fost mică, atunci clar băncile ar fi cotat dobânzi care nu reflectă politica monetară și ar fi fost suspect.
Mai important, cel mai corect mod de evaluare a corectitudinii ROBOR este analiza evoluției diferenței dintre ROBOR la 3 luni și dobânda BNR. Dacă ROBOR ar fi considerabil peste dobânda BNR, ar însemna doar 2 lucruri. Anume: (1) ori nu e lichiditate în piață interbancară, (2) ori băncile umflă artifical ROBOR (ceea ce și sunt acuzate că fac). Ei bine uitând-ne la această diferență de dobândă, ROBOR-BNR, la nivel de serii lunare, vedem că maximul a fost de 11.9% în octombrie 2008. Nici nu e de mirare – atunci dobânda BNR era 10.25% pe când media zilnică ROBOR 3 luni a fost de 22.15%.
De ce? Pentru că sistemul financiar era în colaps și nici o bancă nu dădea bani cu împrumut altei bănci decât la acel nivel de ROBOR cu mult peste dobânda politicii montare. Dar cu excepția acelui episod, și mai ales din 2011, când lucrurile au început să reintre în normal după criză, ROBOR a fost mai degrabă mai mic decât dobânda BNR! Mai precis, media diferenței lunare dintre ROBOR și dobânda BNR în perioada ianuarie 2011-decembrie 2018 a fost de -0.43%. Din iunie anul trecut, ROBOR a fost peste dobânda BNR, dar cu un procent total în normele trecutului (+0.68%), reflectând condițiile pieței. Aș fi înțeles dacă, nefiind criză și BNR oferind lichiditate amplă în piață, și ROBOR ar fi cu 3-5% peste dobândă BNR, să afirmăm că băncile umflă artificial dobânda. Dar nu este cazul.
O deviație de nici un procent este acceptabilă, mai ales că, după cum spuneam, per total ROBOR a fost mai mic decât dobândă BNR.
Finalmente, mai este și argumentul tranzacțiilor interbancare. Volumul mediu zilnic de tranzacții interbancare e mic în România- circa 1200 milioane lei. Dar acest volum de fapt a crescut în ultimii ani. El era doar 500 milioane în medie, în 2016. Corect ar fi să comparam acest volum cu PIB-ul, și să vedem cum se compară cu alte țări, dar intuitiv aș spune că în țara Dvs volumul e mic, ceea ce reflectă nivelul redus de dezvoltare a sistemului bancar, nu o anomalie. Însă cum spuneam, dacă ne uităm la istoria lui, în ultimii 2 ani el a crescut și este aproape de media din anii 2007-2015, minus episoadele de lipsă de lichiditate de după criză. Ce vreau să spun este că (1) dacă volumul de tranzacții interbancare tot scădea în timp, la o pantă de -45 de grade să zicem și (2) ROBOR era persistent peste dobânda BNR și poate tot mai mare față de BNR, atunci aș fi înțeles argumentul Ministerului Dvs de Finante, dar așa nu.
Realitatea este că volumul tranzacțiilor, și așa neimportant în logica necesității unui idicator general de dobândă a pieței, este, istoric vorbind, la medie, dar, și mai important, ROBOR nu este semnificativ peste dobânda BNR. Așadar, nu văd evidența unui abuz al ROBOR-ului.”
8
23
