În 30 și 31 ianuarie 2019, reprezentanții Organizației Europene pentru Consumatori (BEUC) sunt prezenți pentru o vizită de lucru în România, cu scopul de a se întâlni și discuta cu factorii de decizie din țara noastră în domeniul protecției drepturilor consumatorilor. Sunt prezenți domnul Örjan Brinkmann (președinte al BEUC și președinte al Organizației suedeze a consumatorilor) și vicepreședintele BEUC, dl Gerjan Huis in't Veld. Împreună cu partenerul din România al BEUC, Asociația Pro Consumatori, membrii BEUC vor discuta în cadrul reuniunilor la care vor lua parte, o selecție a priorităților BEUC pentru primul semestru din 2019.

Calu Monica, Asociația Consumers UnitedFoto: Hotnews

În mod tradițional, Organizația Europeană pentru Consumatori, BEUC, pregătește un memorandum pentru fiecare președinție a Consiliului Uniunii Europene, iar președintele BEUC vizitează întotdeauna capitala țării care deține președinția Consiliului pentru a transmite acest document ministrului responsabil cu protecția consumatorilor sau conducătorului autorității pentru protecția consumatorului sau ambelor. În cazul României, sunt avute în vedere întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Economiei și cu reprezentanți ai Autorității Naționale pentru protecția consumatorilor. Memorandumul stabilește principalele priorități pentru consumatorii europeni în timpul mandatului președinției.

Organizația Europeană a Consumatorilor (denumită în franceză Bureau Européen des Unions de Consommateurs , BEUC, "Biroul European al Uniunilor de Consumatori") este un grup umbrelă pentru consumatori, înființat în 1962. BEUC a fost creată la 6 martie 1962 de către organizațiile de consumatori din Belgia, Luxemburg, Franța, Olanda, Italia și Germania. După ce au colaborat câțiva ani, aceste organizații au decis să creeze o asociație europeană, cu sediul la Bruxelles. În momentul de față, Organizația Europeană pentru Consumatori are sediul în Bruxelles, Belgia și reunește 43 de asociații de consumatori europene, organizații care provin din 32 de țări ( UE , Spațiul Economic European și țările candidate.

Asociația Pro Consumatori (APC) reprezintă consumatorii din România în cadrul acestei organizații. Asociația Pro Consumatori este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, înființată încă din anul 1990, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea și reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor și intereselor consumatorilor în raporturile cu agenții economici și instituțiile statului. La nivel național, Asociația Pro Consumatori a fost recunoscută prin HG nr. 1106/2005 ca fiind de utilitate publică. Prin recunoașterea Asociației Pro Consumatori ca fiind de utilitate publică, decisă de Guvernul României în ședința din 22 septembrie 2005, se consolidează rolul asociației în calitate de partener de dialog constant și puternic din partea societății civile.

Asociația Pro Consumatori se bucură de recunoaștere atât națională, fiind membră în diverse structuri naționale, cum ar fi „Comisia Interministerială pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor si Protecția Consumatorilor”, „Comisia pentru Securitatea Produselor” și „Comisia pentru Clauze Abuzive”, cât și internațională, fiind membră a Organizației Mondiale a Consumatorilor „Consumers International”, cu sediul la Londra, a Organizației Europene pentru Consumatori (BEUC), Bruxelles, Belgia, a Dialogului Trans Oceanic al Consumatorilor – TACD și a International Consumer Research and Testing (UK).

În acest Memorandum al BEUC și Asociației Pro Consumatori pentru Președinția României a Consiliului de Miniștri, BEUC evidențiază cele mai presante așteptări ale consumatorilor de la Uniunea Europeană și face propuneri concrete pentru modul în care Președinția română poate să depună eforturi pentru o politică de succes în domeniul protecției consumatorilor îndemnând, în final, Consiliul de Miniștri și Parlamentul European să legifereze în favoarea consumatorilor.

Context:

În ianuarie 2019, România a preluat pentru prima dată Președinția Consiliului UE – una dintre principalele instituții europene de la Bruxelles, cu competențe legislative și executive importante. Pentru o jumătate de an, România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european. În configurația instituțională unică a Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene este instituția în care guvernele statelor membre își promovează pozițiile naționale în negocierea dosarelor legislative și non-legislative. Consiliul Uniunii Europene este una din cele șapte instituții europene create prin tratatele Uniunii și, alături de Parlamentul European și Comisia Europeană, este responsabilă pentru negocierea legislației europene.

În mod deosebit, primul semestru al anului 2019 este marcat de finalul de mandat al euro deputaților din actuala legislatură (noul Parlament European va fi ales în mai 2019), precum și al actualei Comisii Europene. Astfel, prima parte a perioadei de exercitare a Președinției române a Consiliului UE va sta sub semnul unei presiuni sporite pentru finalizarea negocierilor interinstituționale în vederea adoptării dosarelor legislative aflate în lucru. În acest context, rolul Consiliului UE și implicit al Președinției Consiliului care acum este deținută de România, va fi unul extrem de important în asigurarea continuității procesului decizional. Următoarele șase luni vor vedea încheierea actualei legislaturi, iar Președinția română va avea sarcina importantă să încheia o serie de dosare care sunt deosebit de relevante pentru drepturile consumatorilor.

Priorități pentru Președinția României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul politicilor privind protecția consumatorilor

Această conjunctură politică ar trebui să fie valorificată pentru rezolvarea în mod favorabil pentru consumatorii din întreaga a Uniune Europeană a unor proiecte legislative europene, aflate acum pe agendele interinstituționale. Din acest motiv, BEUC, împreună cu partenerul său din România, Asociația Pro Consumatori, aduc acum în atenția autorităților române cu competențe în activitatea de protecție a drepturilor consumatorilor, Memorandumul BEUC 2019 privind prioritățile consumatorilor europeni pentru Președinția română la Consiliul Uniunii Europene.

În acest Memorandum, dorim să atragem atenția în special asupra următoarelor inițiative:

• Asupra propunerii de directivă privind o mai bună aplicare și modernizare a UE în ceea ce privește protecția consumatorilor ("Directiva omnibus"), care ar trebui să prevadă că în Uniunea Europeană consumatorii pot beneficia de remedii armonizate împotriva practicilor neloiale și să impună sancțiuni mai mari comercianților din Uniunea Europeană în cazul în care se constată că au încălcat drepturilor consumatorilor. Prin noua legislație ar trebui să se asigure și o aducere la zi a legislației privind protecția consumatorilor astfel încât consumatorii să pot avea încredere atunci când achiziționează bunuri și servicii într-o piață din ce în ce mai digitalizată.

• Ar trebui abordată, de asemenea, și îmbunătățită metodologia pentru o mai eficientă combatere a practicilor înșelătoare legate de dublul standard al produselor oferite consumatorilor din diverse state ale Uniunii.

• Căile de atac colective: propunerea legislativă privind acțiunile colective de reprezentare a consumatorilor ar trebui să permită asociațiilor de consumatori să facă uz de o gamă largă de acțiuni colective de remediu și de compensare a acestora pentru prejudiciile suferite de încălcări ale drepturilor lor, creând, în același timp, condiții de concurență echitabile pe piață pentru toate întreprinderile, prin sancționarea trișorilor.

• Piața unică digitală: propunerea legislativă privind ePrivacy (protejarea dreptului la viață privată în mediul online) ar trebui să conducă la beneficii reale pentru consumatorii din era digitală.

• Serviciile financiare: legislația privind creditele neperformante, revizuirea autorităților europene de supraveghere și revizuirea directivei privind asigurările auto în scopul îmbunătățirii serviciilor financiare pentru consumatori.

• Siguranța produselor și supravegherea pieței: proiectul de regulament propus ar trebui să contribuie la eliminarea produselor nesigure de pe piață, reglementări care sunt urgent necesare.

• De asemenea, ar trebui realizate mai multe evaluări privind siguranța alimentară, iar toate testele de siguranță utilizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pentru a determina dacă un anumit produs sau o substanță sunt sau nu sunt sigure trebuie făcute publice. Acest lucru trebuie să asigure și că evaluările științifice ale EFSA sunt deschise controlului partenerilor.

• Accesul la medicamente inovatoare: propunerea legislativă privind evaluarea tehnologiilor din sănătate are potențialul de a ajuta guvernele să economisească bani și să confere sănătate consumatorilor numai în cazul în care se urmăresc beneficii reale pentru buna stare a pacienților .

Calu Monica, expert Dreptul Consumului, Asociația Pro Consumatori: ”Prin aducerea la cunoștința publicului a Memorandumului BEUC 2019 și prin semnalarea Președinției române a Consiliului Uniunii Europene a priorităților consumatorilor europeni, dorim să ne asigurăm că UE își adaptează politicile la schimbările din societate și la realitatea cotidiană.

Așteptările consumatorilor europeni se referă, de exemplu, la prevederi legislative europene menite a garanta siguranța produselor pe piața unică și la acțiuni care să elimine dublul standard al produselor. Consumatorii Uniunii doresc garanția că normele privind protecția consumatorilor țin pasul cu era digitală și că oferă soluții la problemele cu care se confruntă consumatorii online, ei doresc să știe că protecția oferită prin lege ține pasul cu schimbările economice și sociale - mai ales în domenii precum energia și serviciile financiare, că nevoile consumatorilor vulnerabili sunt luate în considerare și că alegerile durabile sunt la îndemâna oricărui consumator. Dorim, de asemenea, ca drepturile consumatorilor să fie în mod eficient protejate cu ajutorul legislației, care să faciliteze soluționarea rapidă, corectă și eficace a litigiilor cu comercianții (de exemplu, prin căi alternative de soluționare).”

Demersuri legislative ale Comisiei Europene privind serviciile financiare din perspectiva Memorandumului BEUC- APC 2019

După criza financiară globală, care a început a fi resimțită și în Europa începând cu 2008, băncile, instituțiile financiare non bancare și companiile de asigurări au înțeles că vor traversa cu bine perioadele tensionate din relațiile cu clienții lor doar dacă vor arăta mai multă transparență, deschidere și respon­sabilitate. Totodată, au ieșit la lumină, nenumărate aspecte ale protecției consumatorilor de servicii financiare care nu erau reglementate sau erau insuficient reglementate.

Deși s-au făcut pași importanți în acest domeniu prin adoptarea unor regulamente și directive care să răspundă unor cerințe legitime și raționale de protecție a intereselor acestui tip de consumatori, nevoia de întărire a legislației comunitare încă se simte, ținând cont și de provocările pe care le implică noile tehnologii și dezvoltarea piețelor în era digitală.

Prioritățile BEUC și ale Asociației Pro Consumatori pentru primul semestru din 2019

La 14 martie 2018, Comisia Europeană a publicat propunerile sale de abordare a problemei creditelor neperformante (NPL), și anume Propunerea de directivă privind serviciile de credit, cumpărătorii de credite și recuperarea garanțiilor.

Împrumuturile neperformante sunt acele credite la care debitorii au întârzieri la plata ratelor de mai mult de 90 de zile sau acele împrumuturi pe care firmele financiare le consideră improbabile a fi rambursate, ținând cont de alte criterii decât întârzierea la plată. Criza financiară a făcut ca problema NLP să fie deosebit de acută, deoarece mase întregi de debitori (consumatori și întreprinderi) nu au mai putut să-și mai plătească datoriile. Ca urmare, un număr mare de credite neperformante s-au îngrămădit în bilanțurile instituțiilor financiar-bancare, blocându-le capitalul și periclitând solvabilitatea lor și chiar, în funcție de mărimea și numărul de entități potențial afectate, amenințând stabilitatea întregului sistem financiar.

Conform expunerii de motive a Comisiei Europene din 2018 la lansarea dezbaterilor pentru Directiva creditelor neperformante, deși raportul mediu al creditelor neperformante în UE a scăzut cu mai mult de o treime din 2014, volumul total al creditelor neperformante a rămas ridicat, iar unele țări înregistrează doar un progres lent în reducerea acestora.

Prin urmare, inițiativa de reglementare a acestei probleme a creditelor neperformante a fost pusă sub umbrela finalizării Uniunii Bancare Europene. Propunerea de directivă face parte, de asemenea, din efortul mai larg de a crea o Uniune a Piețelor de Capital.

Măsurile Comisiei Europene:

În martie 2018, Comisia și-a prezentat pachetul de măsuri pentru combaterea ratelor ridicate ale NPL . Măsurile propuse au ca scop accelerarea progreselor înregistrate deja în reducerea ratelor neperformante și prevenirea creșterii acestora. Pachetul include:

• o propunere de regulament de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital și de introducere a nivelurilor comune de acoperire minimă pentru creditele nou-originate care devin neperformante. Această măsură va face ca băncile să aloce fonduri pentru a acoperi riscurile asociate cu viitoarele garanții neperformante;

• o propunere de directivă privind administratorii de credite, cumpărătorii de credite și recuperarea garanțiilor . Această măsură va oferi băncilor un mecanism eficient de recuperare extrajudiciară a valorii din împrumuturile garantate și va încuraja dezvoltarea piețelor secundare în care băncile își pot vinde investițiile neperformante către investitori și pot utiliza serviciile specializate de creditare;

• un document de lucru al serviciilor Comisiei care conține un plan privind înființarea de societăți naționale de gestionare a activelor (Active Management Companies) . Documentul furnizează autorităților naționale îndrumări neobligatorii cu privire la modul în care aceștia pot înființa AMC care se ocupă de creditele neperformante.

Propunerea de directivă urmărește să abordeze creditele neperformante în două modalități. În primul rând, urmărește să încurajeze dezvoltarea unei piețe secundare la nivelul UE pentru creditele neperformante prin stabilirea unui cadru legal armonizat pentru vânzarea acestor produse. În al doilea rând, urmărește creșterea eficienței procedurilor de recuperare a creanțelor prin intermediul unei proceduri extrajudiciare de executare a garanțiilor comune accelerată la nivelul UE (accelerated extrajudicial collateral enforcement procedure, AECE). Deși directiva propusă nu este un instrument special de protecție a consumatorilor (se aplică atât împrumuturilor de credite neperformante destinate consumatorilor, cât și celor de afaceri), interesele consumatorilor sunt luate în considerare în ambii piloni.

În cadrul primului pilon, propunerea prevede punerea în aplicare a unor măsuri de protecție pentru acei consumatori ale căror împrumuturi sunt clasificate drept neperformante și sunt vândute unor terți. Acești cumpărători, care sunt terți față de contractul de credit, pot fi atât bănci, cât și instituții nebancare și pot avea sediul într-un alt stat membru decât cel în care s-a născut împrumutul. Acest lucru ridică în mod firesc îngrijorări. Instituțiile nebancare, firmele specializate în colectarea datoriilor sunt cunoscute pentru utilizarea unor practici incorecte și dure în recuperarea debitelor de la consumatori.

În spatele datelor de ansamblu asupra creditelor neperformante sunt, însă, milioane de consumatori, care este foarte posibil să fi fost victime ale unor practici agresive, iresponsabile sau incorecte de creditare, acesta fiind în primul rând motivul supra îndatorării lor. Acești debitori au fost și se află încă într-o situație financiară foarte vulnerabilă.

Datoriile unor astfel de debitori pot fi vândute unor terțe părți (eventual fără consimțământul lor sau chiar fără să fi fost notificați), iar acești datornici se pot confrunta cu riscul de a fi victime ale unor practici agresive, incorecte ale unor cumpărători de creanțe și ale colectorilor sau administratorilor de datorii.

În ceea ce privește cel de-al doilea pilon, consumatorii sunt protejați prin contractele de consum care sunt exceptate de la acest regim special de aplicare. Pentru datoriile consumatorilor cu credite neperformante, vor trebui să fie aplicate prin procedurile de executare existente în statele membre.

În funcție de statul în care sunt localizate, aceste firme de cumpărare de credite neperformante ar putea intra sub incidența unui regim de reglementare mai puțin strict decât băncile, inclusiv cu standarde de comportament mai laxe față de debitori. De asemenea, se întrevede pericolul ca datornicii să fie supuși unui regim juridic aparținând unui alt stat decât cel al consumatorului, dacă decid să conteste comportamentul colectorului de datorii sau dacă sunt dați în judecată de colectori.

Pentru a preveni orice prejudiciu care decurge din aceste aspecte, propunerea de directivă trebuie să garanteze faptul că normele de protecție a consumatorilor aplicabile contractului de credit inițial, vor continua să se aplice indiferent de cine cumpără împrumutul și indiferent de regimul juridic în vigoare în statul membru în care împrumutul este vândut.

Comisia nu pare să fi luat însă, în considerare, alternativele la această soluție bazată pe piață pentru lichidarea din bilanțurile băncilor a creditelor neperformante. Considerăm că există modalități mai bune și / sau complementare de realizare a obiectivelor generale ale Comisiei fără a expune debitorii vulnerabili din punct de vedere social și/sau financiar la noile riscuri și practici neloiale. Prioritatea noastră este acum să ne facem cunoscută preocuparea cu privire la modul în care Comisia încearcă să promoveze un volum mai mare de vânzări de credite neperformante, fără a se asigura mai întâi existența unui regim de protecție a consumatorilor și/sau de protecție socială puternic, cuprinzător, echitabil, și coerent și uniform pentru toți consumatorii din Uniunea Europeană. Totodată, Comisia ar trebui să creeze acel cadru care să prevadă, totodată, și că creditorii își păstrează un grad adecvat și propriu de răspundere pentru comportamentul lor anterior de creditare iresponsabilă a consumatorilor.

Comisia nu face suficient pentru a reduce apariția riscului de neplată a obligațiilor, în primul rând prin garantarea faptului că creditorii trebuie să acorde sprijin debitorilor care prezintă semne de dificultate financiară. În plus, Comisia trebuie să fie preocupată nu doar de debitorii ale căror credite au devenit neperformante și ale căror împrumuturi urmează să fie vândute unor terți, ci este important să protejăm, de asemenea, și debitorii ale căror credite au fost deja vândute.

Cu privire la stadiul legislativ, munca la propunerea de directivă privind o piață secundară a creditelor neperformante a fost lentă și nici Consiliul și nici Parlamentul European nu și-au prezentat încă pozițiile.

Recomandări pentru Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene

Asociația Pro Consumatori și Organizația Europeană pentru Consumatori (BEUC) îndeamnă:

  • Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene să se asigure că sunt protejate interesele debitorilor individuali
  • Directiva NPL în Europa reprezintă o moștenire a recentei crize financiare, a creditării iresponsabile și a practicilor incorecte ale unor instituții financiare. Prin urmare, soluția la problema creditelor neperformante nu trebuie să fie suportate numai de debitorii în dificultate. Expunerea acestor debitori la investitorii pe piața secundară a creditelor neperformante (vulture funds) nu reprezintă o modalitate adecvată și durabilă de abordare a creditelor neperformante.
  • VultureFunds sunt diverse forme de fonduri de investiții închise cu capital de risc, și fonduri de pensii care investesc într-o serie de clase de active, dintre care unul este deținerea de creanțe (datorii).

Ce trebuie prevăzut în directiva pieței creditelor neperformante pentru a putea asigura o protecție adecvată a debitorilor?

• Domeniul de aplicare al directivei ar trebui să se limiteze la împrumuturi neperformante, și, totodată să se interzică instituțiilor de credit vânzarea către terți de credite performante.

• În cazul în care împrumutatul se află în dificultate financiară, creditorul trebuie să ia măsuri de sprijin al debitorului în concordanță cu articolul 28 din Directiva privind creditul ipotecar și cu Orientările Autorității Bancare Europene privind arieratele și executările silite.

• Serviciile de credit care se ocupă de debitorii aflați în dificultate ar trebui să fie obligați să obțină o autorizație din partea statului în care activează și să își înființeze o sucursală sau o filială în statul membru în care intenționează să opereze. Mai mult, ei ar trebui supravegheați de autoritatea de supraveghere din acea țară.

• Atunci când o instituție de credit intenționează să transfere un contract de credit către un cumpărător de credite la un preț specificat, instituția de credit trebuie, în același timp, să permită debitorilor (gospodăriilor individuale) să-și cumpere datoria la același preț sau cu adăugarea unei mici marje.

• Împrumutații aflați în situație de risc trebuie protejați cu fermitate de comportamentele neloiale ale creditorilor și ale cumpărătorilor de credite. Astfel, administratorii de credite și cumpărătorii de credite ar trebui să respecte reguli stricte de conduită.

• Împrumutații aflați în dificultate ar trebui să aibă dreptul de a beneficia de asistență juridică în instanță, pentru a asigura egalitatea în reprezentarea împrumutatului și a creditorului sau a unei terțe părți.

• Statele membre ar trebui să poată menține măsurile naționale existente menite să protejeze persoanele în dificultate de plată, precum și să poată adopte măsuri mai stricte de protecție.

2. Reformarea autorităților europene de supraveghere financiară

De ce contează pentru consumatori?

Consumatorii se așteaptă ca produsele financiare de pe piață să răspundă nevoilor lor și să respecte standardele legale. În consecință, autoritățile de supraveghere financiară trebuie să se ocupe de protecția consumatorilor în mod eficient și independent. În ultimii ani, au fost adoptate mai multe texte legislative ale UE în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul. Cu toate acestea, în multe state membre, calitatea supravegherii, a aplicării și a respectării reglementărilor este slabă.

Aplicarea eficientă a regulilor și un nivel la fel de ridicat de protecție a consumatorilor și de despăgubire în întreaga Europă sunt precondiții pentru o piață financiară unică și unică a piețelor de capital. AES (Autoritățile europene de supraveghere - EBA, ESMA și EIOPA) joacă un rol important în crearea unei culturi europene comune a supravegherii și a unei convergențe a practicilor de supraveghere. Astfel, reforma în curs din aceste autorități de Supraveghere reprezintă o oportunitate excelentă de a aduce o schimbare reală consumatorilor UE în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul.

Situația actuală în procedura legislativă

În septembrie 2017, Comisia Europeană a propus o reformă a Autorităților Europene de Supraveghere (AES). Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare (ECON) a propus un număr de îmbunătățiri legate de mandatul AES de protecție a consumatorilor (convergența practicilor de supraveghere a comportamentului și o compoziție mai echilibrată a grupurilor AES ale părților interesate din cadrul autorităților). Pe de altă parte, progresele înregistrate în Consiliu au fost până acum foarte lent.

Recomandări pentru Președinția Română la Consiliul Uniunii Europene

Îndemnăm Președinția română să prioritizeze acest dosar și să promoveze mandate mai puternice pentru protecția consumatorilor de servicii financiare în cadrul AES, în contextul revizuirii în curs. Guvernanța, finanțarea și părțile interesate ale AES trebuie, de asemenea, să fie revizuite în consecință.

De ce avem nevoie pentru a reuși

• în cadrul consiliului de supraveghere al fiecărei Autorități Europene de Supraveghere ar trebui formată o comise din autoritățile naționale competente, responsabilă cu protecția consumatorilor de servicii financiare.

• Autoritățile Europene de Supraveghere ar trebui să dispună de suficiente resurse financiare pentru a-și îndeplini în mod adecvat sarcinile legate de protecția consumatorilor, cu cel puțin 20% din bugete alocate în acest scop.

• Este esențială convergența în materie de supraveghere: Autoritățile Europene de Supraveghere ar trebui să fie împuternicite să asigure elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea standardelor comune de supraveghere a comportamentului între întreprinderi la nivel de stat. Aceasta ar implica faptul că autoritățile naționale de supraveghere financiară ar trebui să beneficieze de mandate puternice în materia protecției consumatorilor, resurse suficiente și competența de a îndeplini aceste mandate în toate statele membre.

• Componența grupurilor de părți interesate ale Autoritățile Europene de Supraveghere ar trebui să fie echilibrată între industrie, utilizatorii de servicii financiare cu amănuntul și membrii non-profit ai grupurilor de părți interesate.

  • 3.Crowdfund-ing și finanțarea peer-to-peer

Crowdfunding-ul (numit și finanțare participativă sau finanțarea de către mulțime) este o metodă de finanțare a proiectelor prin utilizarea internetului drept canal de comunicare între inițiatorii de proiecte și persoanele care doresc să investească în respectivele proiecte. Se realizează prin această practică finanțarea de proiecte și a unor companii tinere prin apeluri lansate pe internet pentru strângere de fonduri ("crowdfunding").

Având în vedere scăderea randamentelor nominale ale produselor tradiționale de economisire, consumatorii sunt din ce în ce mai atrași de posibilitatea de a apela la vehiculele de investiții alternative, cum ar fi cele oferite de platformele crowdfunding. Cu toate ca serviciile de tip crowdfunding oferă avantaje potențiale pentru investitori, simplii consumatori se pot afla în ipostaza de a suporta un nivel ridicat de risc atunci când investesc în proiectele oferite de aceste platforme.

În plus, fiind o formă de finanțare relativ nouă, platformele de crowdfunding nu s-au confruntat încă cu testul recesiuni. Este esențial, de aceea, ca aceste platforme să fie reglementate în mod adecvat și trebuie luate măsuri astfel încât consumatorii să înțeleagă riscurile semnificative implicate atunci când investesc în acestea.

În martie 2018, Comisia Europeană a adoptat propunerea de Regulament privind Furnizorii Europeni de Servicii de Crowdfunding (ECSP) pentru afaceri. Din păcate, propunerea nu stabilește un nivel minim unitar în întreaga UE pentru platformele de finanțare prin crowdfunding. În schimb, introduce o licență europeană opțională careo va face să permită platformelor de crowdfunding să aleagă dacă trebuie să respecte regimul național sau pe cel al Uniunii Europene. Dacă o platformă alege conformarea la normele UE, nu va mai trebui să se supună normelor stabilite prin legi naționale cu privire la crowdfunding. Crearea unei licențe pur opționale pentru platformele acestea nu va stabili, practic, un standard minim pentru protecția investitorilor în UE. De asemenea,se oferă un traseu pentru a evita normele mai puternice existente în prezent în unele state membre.

Parlamentul European și-a adoptat poziția în noiembrie cu privire la această inițiativă, iar Consiliul lucrează încă la abordarea generală a proiectului.

De aceea, cerem Președinției Române a UE să orienteze Consiliul spre introducerea unei legislații obligatorii a Uniunii Europene pentru platformele de crowdfunding. Această abordare este mai bine orientată către consumatori/ utilizatori decât sistemul pur opțional al UE propus de Comisia Europeană, deoarece astfel se va garanta că investitorii sunt eficient informați și protejați.

Care sunt reglementările de care au nevoie consumatorii?

Un cadru favorabil consumatorilor pentru finanțarea prin crowdfunding și pentru finanțarea peer-to-peer constă cel puțin din următoarele elemente:

• obligativitatea existenței unor avertismente cu privire la riscurile vizibile, subliniind riscurile inerente asociate cu crowdfunding și finanțarea peer-to-peer.

• Cerințe de informare și de organizare, cum ar fi due diligence pentru propunerile de investiții și măsuri de evitare a conflictelor de interese.

• Limite stricte privind sumele care pot fi investite în proiectele finanțate, limitând astfel expunerea consumatorilor la investiții riscante.

• O cerință pentru platformele de crowdfunding care să dezvăluie rata generală de nerambursare a proiectelor pe care le listează.

• Aranjamente de continuitate a afacerii pentru a se asigura că investitorii nu pierd bani în cazul în care platformele intră în faliment.

  • 4. Revizuirea Directivei privind asigurarea auto

De ce contează pentru consumatori această revizuire?

Consumatorii trebuie să aibă acces la politici de asigurare auto accesibile, corecte și transparente. Actuala revizuire a directivei privind asigurările auto ar trebui să producă reforme pozitive pentru consumatori, sporind transparența politicilor de asigurare și sporind capacitatea consumatorilor de a schimba asigurătorii. Consumatorii din întreaga UE ar trebui să beneficieze de prime de asigurare mai accesibile pe baza istoricului lor de șoferi.

În mai 2018, Comisia Europeană a anunțat noi norme de modificare a Directivei privind asigurarea auto. Modificările propuse de Comisia Europeană vor spori protecția asiguraților prin polițe de asigurare auto și a potențialelor victime ale incidentelor de autovehicule. De asemenea, noile măsuri vor impune asigurătorilor să țină seama de istoricul declarațiilor și a cererilor de despăgubire din alte țări ale UE. În conformitate cu regulile anterioare, asigurătorii nu au fost obligați prin lege să ia în considerare declarațiile privind istoricul cererilor de despăgubire emise în alte state membre ale UE. Această nouă cerință ar trebui să garanteze că cetățenii care achiziționează o asigurare atunci când se deplasează în străinătate pot beneficia de prime de asigurare mai avantajoase pe baza istoricului precedent al conducerii într-o altă țară membră UE.

Noile reguli, de asemenea, vor oferi o protecție sporită pentru victimele incidentelor în care sunt implicate autovehicule în cazul in care asigurătorii lor sunt insolvabili. Cetățenii europeni vor beneficia, de asemenea, de niveluri mai armonizate de protecție între statele membre ale UE în caz de vătămare corporală sau pagube materiale. Consiliul și Parlamentul lucrează la pozițiile lor respective.

Recomandări pentru Președinția română la Consiliul Uniunii Europene

Îndemnăm Președinția română să depună eforturi pentru un regim favorabil consumatorilor pentru asigurarea auto.

  • De ce avem nevoie pentru a reuși?

• În timp ce salutăm "portabilitatea" istoricului cererilor de despăgubire în statele membre ale UE, Comisia nu a introdus o obligație explicită pentru asigurători de a pretinde declarații de istoric al creanțelor atunci când se calculează primele pentru consumatori. Asociația Pro Consumatori și BEUC consideră că în toate statele membre ale UE ar trebui să fie realizată punerea în aplicare a sistemelor obligatorii "bonus-malus", care impun acordarea de către companiile de asigurare auto de reduceri automate de prime bazate pe istoricul de augurat al conducătorilor auto. În conformitate cu astfel de reguli, asigurătorii ar fi obligat să acorde în mod automat reduceri de prime pentru consumatori, dacă aceștia nu au fost implicați în orice fel de accidente recente. În Franța, există deja un sistem obligatoriu de bonus-malus: 95% din șoferi primesc un bonus pe baza istoricului lor de conducere.

• Pentru a ajuta consumatorii să compare ofertele între diferite firme de asigurare, un șablon standardizat pentru bonus-malus ar trebui elaborat în polițele companiilor de asigurări. În prezent, tabelele bonus-malus furnizate de asigurători pot diferi în mod semnificativ ca format, împiedicând o comparație semnificativă, împiedicând, la rândul său, schimbarea furnizorilor de servicii de asigurare de către consumatori.

• Directiva privind asigurarea auto trebuie să fie ancorată în viitor pentru a face față schimbărilor tehnologiilor anticipate în industria automobilelor (conducerea conectată și conducerea autonomă). Comisia Europeană ar trebui să fie obligată să reevalueze în viitorul apropiat adecvarea Directivei privind asigurarea auto să stabilească dacă sistemul de răspundere pe care îl prevede va satisface sau nu nevoile viitoare.

  • 5. Planul Pan-European de Pensii: De ce are importanță pentru consumatori?

Pensionarii europeni se luptă din ce în ce mai mult pentru a-și satisface nevoile financiare de zi cu zi. Cu pensiile publice aflate în declin și cu cele ocupaționale care acoperă doar o minoritate din cetățeni, consumatorii se străduiesc din ce în ce mai mult să-și asigure suplimentarea veniturilor prin produse personale de pensii. Totuși, această tendința de creștere a asigurărilor private de pensii nu a fost compensată de o furnizare adecvată și sigură de produse care să aducă o valoare adăugată pentru cei ce au investit în astfel de produse.

Prin urmare, consumatorii Uniunii au nevoie de un acces mai bun la produse de pensii personale transparente și standardizate, care să genereze o rentabilitate reală netă pozitivă (după scăderea inflației).

Situația actuală în procedura legislativă europeană

În iunie 2017, Comisia a adoptat o propunere de regulament privind un produs de pensie personală paneuropeană (PEPP). PEPP este o schemă voluntară de pensionare care va fi disponibilă pentru cei care economisesc, ca o completare la sistemele de pensii publice și pensii ocupaționale și va exista alături de sistemele naționale de pensii private.

Propunerea este însoțită de o recomandare privind tratamentul fiscal al produselor de pensie personale, inclusiv PEPP. În septembrie, Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a adoptat un raport privind propunerea Comisiei Europene. Deoarece taxele pot avea un impact semnificativ asupra randamentului un fond de pensii, Parlamentul a recomandat ca taxele anuale și costurile de bază pentru PEPP să nu depășească 1% din contribuțiile anuale ale consumatorului. O astfel de plafonare ar asigura pentru consumatori un randament mai bun pentru banii investiți și i-ar proteja de taxe excesive atunci când economisesc pentru viitoarea pensionare.

Consiliul a adoptat deja abordarea generală în cadrul Președinției bulgare la Consiliul Uniunii Europene.

Recomandări pentru Președinția română la Consiliul UE:

Îndemnăm Președinția română la Consiliul UE să depună eforturi pentru a se asigura că PEPP încorporează standardele foarte mari de protecție pentru consumatori, pentru a oferi un bun raport "valoare pentru bani" pentru toți consumatorii europeni și pentru viitorii pensionari.

De ce avem nevoie pentru a reuși în protecția adecvată a consumatorilor?

• Taxa globală de management a oricărei opțiuni implicite din PEPP nu trebuie să depășească 1% pe an: taxele au un impact enorm asupra randamentului pentru consumatori a produselor de pensii personale pe termen lung.

• Mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor ar trebui să fie obligatorii pentru furnizorii PEPP și sistemul de despăgubire colectivă ar trebui inclus în cadrul PEPP.

• Durata minimă a contractului înainte ca consumatorii să poată schimba furnizorii trebuie să fie cât mai scurtă posibil. Perioada minimă prevăzută pentru contractul de cinci ani este prea lungă. Mai mult decât atât, costul procesului de schimbare a furnizorilor de planuri de pensii ar trebui să fie redus.

• Documentul cheie al investitorului PEPP, un formular de informare standard, trebuie furnizat întotdeauna în limba consumatorului.

• PEPP-urile standard nu trebuie să includă "garanții obligatorii". Clauzele de returnare garantate cresc a complexitatea produsului și implică costuri ridicate.

• Un comitet independent de supraveghere în cadrul asigurărilor europene și al pensiilor ocupaționale. Ar trebui înființată o autoritatea care să acționează în interesul exclusiv al titularilor PEPP. Acest comitet ar monitoriza politicile de investiții ale furnizorilor PEPP și evaluarea valorii lor pentru bani.

Sperăm că vor fi făcute progrese în legătură cu aceste inițiative enumerate mai sus, dar și în celelalte inițiative menționate în cele 55 de pagini ale Memorandumului BEUC 2019 pentru Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, cu scopul de a aduce beneficii clare consumatorilor europeni. Memorandumul este făcut public și poate fi consultat aici.

Dorim României o Președinție de succes!