Industria creşte valoric, dar nivelul activităţii raportat de manageri a rămas relativ neschimbat în ultimii 4 ani (2015-2018), potrivit măsurătorilor făcute de IRSOP și de SNSPA, ale căror rezultate au fost anunțate miercuri. În luna decembrie 2018, se mai arată în Barometrul industrial, activitatea s-a contractat puternic la toţi indicatorii măsuraţi. Indicatorul este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.

Dr. Petre Datculescu, directorul IRSOPFoto: BCR

Un barometru similar este realizat și de Institutul Național de Statistică, dar chestionarul acestora are alte întrebări și prin urmare evaluează lucruri diferite.

Cele 8 simptome sunt:

1. • Comenzile pentru export au fluctuat moderat între 59-50 puncte în 2018, dar rata anuală a scăzut de la 59 în 2015 la 54 în 2018.

2. • Importurile de materii prime arată în 2018 o volatilitate mai mare decât comenzile la export (între 65 şi 48) şi o tendinţă de scădere anuală între 2016-2018.

3. • Forţa de muncă fluctuează pe parcursul anului în funcţie de tiparul de volatilitate sezonieră a activităţii, dar media anuală din ultimii 4 ani arată o uşoară contracţie permanentă.

4. • Costurile de producţie au urcat puternic începând din 2016.

5. • Preţurile încasate de firme au crescut şi ele, începând din 2016, dar mult mai modest decât costurile. Creşterea preţurilor este probabil unul dintre factorii care explică creşterea volumului valoric al industriei între 2016-2018.

6. • În ultimele 3 luni din 2018 industria a fost mai slabă decât în ultimele 3 luni din 2017.

7. • În general, aşteptările managerilor despre viitor se prăbuşesc atunci când activitatea scade, dar se înviorează la fiecare sfârşit şi început de an, din motive independente de nivelul activităţii.

8. • În pofida fluctuaţiilor lunare, aşteptările au rămas relativ neschimbate de la un an la altul, ceea ce arată că pe termen lung plafonarea activităţii determină şi plafonarea aşteptărilor.

Cauzele apariției acestor simptome sunt în principal: investiţii slabe, productivitatea modestă, forţa de muncă plafonată numeric, încetinirea economică din zona Euro și posibilităţile limitate de creştere.

Din păcate, toate instituțiile care evaluează tendințele din economie (e vorba de Asociația Analiștilor Financiari Bancari, Institutul Național de Statistică, Irsop și SNSPA) au transmis date care confirmă o posibilă frânare a avansului economic, estimări care ar trebui luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat.