Financial report Prima pagină a presei străine: Juncker avertizează asupra riscului unui Brexit dezordonat. Carlos Ghosn denunță ”trădarea” și ”complotul”. Greva la fabrica Audi Hungaria

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 31 ianuarie 2019, 4:31 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Juncker avertizează asupra riscului unui Brexit dezordonat. Șeful UE le transmite liderilor europeni să se "pregătească pentru ce e mai rău" ● Les Echos: Carlos Ghosn denunță ”trădarea” și ”complotul” ● The Guardian: Ce urmează în Venezuela? Cele mai probabile patru scenarii ●The Times: Europa nu va abandona Irlanda sau "backstop"-ul, insistă Jean-Claude Juncker ●Infostart: Greva la fabrica Audi Hungaria din Győr are un impact negativ asupra producţiei uzinei Volkswagen din Bratislava. Lectură plăcută!

  • Financial Times: Juncker avertizează asupra riscului unui Brexit dezordonat. Șeful UE le transmite liderilor europeni să se "pregătească pentru ce e mai rău"




Jean-Claude Juncker a avertizat că încercarea britanicilor de a redeschide acordul cu privire la Brexit a sporit șansele unui Brexit dezordonat și a transmis liderilor europeni că ar trebui să se "pregătească pentru ce e mai rău" cu mai puțin de două luni înainte ca Marea Britanie să părăsească UE.
Comentariile președintelui Comisiei Europen vin imediat după ce Theresa May le-a transmis celorlalţi membri ai Guvernului de la Londra că vrea să ceară redeschiderea negocierilor cu UE.

Deși gambitul d-nei May a fost sprijinit marți de majoritatea parlamentară din Marea Britanie, dl Juncker a declarat că "acordul nu va fi renegociat", argumentând că "dezbaterea din Camera Comunelor nu schimbă acest lucru. “

Jean-Claude Juncker a exprimat speranţa că Theresa May va respecta "angajamentul personal" în sensul evitării "alunecării spre perioadele întunecate din trecut", explicând că prevederile privind frontiera irlandeză sunt "o plasă de salvare".

"În mod calm şi clar, spun aici şi acum - cu referire la Acordul Brexit propus spre ratificare - că avem nevoie de clauza de garantare a statutului frontierei irlandeze. Respingerea clauzei ar înseamna respingerea soluţiei găsite cu britanicii, astfel că problema ar rămâne", a declarat Michel Barnier, negociatorul-şef al Uniunii Europene.

"Cerem în continuare Guvernului britanic să clarifice cât mai rapid intenţiile privind viitorii paşi", a afirmat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Acordul pe tema Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles nu este negociabil, a transmis marţi seară Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: "Acesta este cel mai bun acord posibil şi nu este negociabil".

Miercuri, Donald Tusk, președintele Consiliului European, a scris pe Twitter: "Mesajul meu adresat premierului @theresa_may: Poziția UE este clară și consecventă. Acordul de retragere nu este deschis pentru renegociere. Ieri, am aflat ce nu vrea Marea Britanie. Dar încă nu știm ce vrea Marea Britanie. "

În ciuda corului european care neagă o eventuală renegociere a Brexit, doamna May a sfidat acest lucru, spunând miercuri că liderii UE "doresc o înțelegere". Ea refuzat să excludă posibilitatea de a scoate Marea Britanie din blocul comunitar fără un acord și susține că ar putea câștiga o "majoritate substanțială și durabilă" în rândul deputaților în cazul renegocierilor.

  • Les Echos: Carlos Ghosn denunță ”trădarea” și ”complotul”




Fostul CEO al Renault și președinte al Nissan a dat asigurări că directorii grupului japonez au vrut să-l răstoarne, deoarece pregătea o integrare a celor trei mari producători auto. Carlos Ghosn a denunțat pentru prima dată miercuri - într-un interviu acordat "Nikkei" - "complotul și trădarea" care i-ar fi cauzat căderea. Într-un interviu acordat din centrul de detenție Kosuge, în nordul capitalei Tokyo, fostul CEO Renault și președinte Nissan susține că liderii grupului japonez au încercat să-l înlăture pentru a preveni integrarea celor trei producători Renault, Nissan și Mitsubishi.

"Nu am nici o îndoială", a spus el. Carlos Ghosn spune că Hiroto Saikawa, directorul general al Nissan, știa despre planurile de integrare a celor trei companii într-o companie de tip holding, fiind anunțat chiar de Ghosn încă din septembrie trecut. Într-un interviu acordat "Les Echos", șeful producătorului japonez a explicat că nu a fost informat de un proiect concret în acest sens. "Saikawa a vrut să mai purtăm câteva discuții între noi", spune Ghosn. Denunțând conspirația dusă împotriva sa, Carlos Ghosn reamintește că nu a comis nimic din ceea ce îl acuză autoritățile nipone. El neagă abuzul de încredere și aranjamentele financiare care i-au fost puse în seamă și dă asigurări că toate plățile care au fost făcute în acel moment în conturile prietenului său miliardar Khaled Al -Juffali fusese aprobate de executivul Nissan responsabil de această zonă geografică.

Pentru prima dată, Ghosn neagă și acuzațiile Nissan privind încălcări ale codurilor etice ale grupului. Potrivit franco-brazilianului, Nissan "mistifică realitatea" când vorbește despre plăți ”necorespunzătoare”.

În mod similar, Carlos Ghosn susține că achizițiile de lux pe care le-a făcut în Rio de Janeiro și Beirut au fost aprobate de departamentul juridic al Nissan. El menționează chiar și numele unui director al acestui departament, care, potrivit lui, a organizat operațiunile. "Hari Nada s-a ocupat de toate astea", spune el. Dar știau toți, nu doar el. De ce nu mi-a spus nimeni, nimic?, se întreabă Ghosn. Reacționând imediat la aceste declarații privind pretinsa conspirație, reprezentanții Nissan au reafirmat că "singura cauză a acestui lanț de evenimente au fost greșelile grave ale lui Ghosn și Kelly". "În paralel cu problemele legale, ancheta Nissan a descoperit dovezi substanțiale și convingătoare care au condus la votul unanim al consiliului de administrație. Ghosn și Kelly au fost eliminați din funcțiile de președinte și director ", spune constructorul auto japonez. El susține, de asemenea, că alte infracțiuni au mai fost descoperite începând cu luna noiembrie.

  • The Guardian: Ce urmează în Venezuela? Cele mai probabile patru scenarii




Se va agăţa Maduro de putere? Înfruntarea va sfârşi într-un război? Ţara asediată se află la o răscruce

Venezuela este în impas. Atât Nicolás Maduro, cât şi Juan Guaidó revendică preşedinţia - ultimul până la organizarea unor noi alegeri - şi niciunul nu simte impulsul de a ceda.
Maduro, care cu două săptămâni în urmă a fost învestit în al doilea mandat, după alegerile controversate de anul trecut, beneficiază de un sprijin popular redus dar păstrează sprijinul armatei.
Pe de altă parte, Guaidó poate mobiliza demonstraţii de masă cu susţinere populară şi are sprijinul unui cor de democraţii occidentale - dar control restrâns asupra pârghiilor puterii în Venezuela.
Aşadar, care sunt posibilele scenarii pentru această ţară asaltată şi cei 32 de milioane de locuitori ai ei - din care vreo trei milioane au fugit deja peste hotare?

Maduro rezistă - dar cât timp?

Maduro a supravieţuit de două ori unor precedente contestări ale puterii lui. După protestele în masă din 2014, el i-a luat în vizor pe liderii opoziţiei de felul patronului politic al lui Guaidó, Leopoldo López care a fost arestat şi a primit interdicţia de a candida pentru a fi ales. După cinci ani, el continuă să se afle în arest la domiciliu.

Noi revolte au izbucnit în 2017, când Maduro a redus rolul adunării naţionale care între timp ajunsese în mâinile opoziţiei. Demonstraţiile au fost reprimate sângeros: peste 120 de protestatari au fost ucişi şi alte zeci au fost răniţi. Reprimarea a antrenat condamnări internaţionale dar Maduro a reuşit să-şi consolideze puterea.
Această abordare pare a nu mai fi la fel de productivă astăzi. Deşi Maduro păstrează susţinerea unor aliaţi de felul Rusiei, Turciei şi Cubei, el se confruntă cu presiuni internaţionale fără precedent inclusiv din partea unei duzini de ţări latino-americane.

Gradele superioare din armată au făcut o demonstraţie de susţinere a comandantului-şef, dar s-a produs o serie de dezertări ale unor ofiţeri de rang mai mic. În cursul weekendului, ataşatul militar al lui Maduro la Ambasada din Washington DC a devenit demnitarul cu cel mai mare rang care a schimbat tabăra, urmat de consulul din Miami.

Soldaţii de rând au simţit impactul economic al crizei din ţară, dar Maduro i-a recompensat pe ofiţerii superiori cu funcţii în guvern şi în compania petrolieră de stat PDVSA. Însă sancţiunile impuse de SUA companiei săptămâna aceasta ar putea produce schimbări în această privinţă.
Pentru ca Maduro să supravieţuiască actualei contestări, el va trebui să păstreze susţinerea armatei, iar aceasta înseamnă să găsească o modalitate de a continua să-i plătească pe militari.

Maduro este înlocuit cu un alt civil sau are loc o lovitură de stat militară

O altă modalitate de ieşire din actuala înfruntare - deşi aceasta nu ar fi în beneficiul poporului venezuelean - ar fi o lovitură de stat militară care să aducă la putere un general sau un civil cu simpatii militare. Aceasta ar însemna probabil o întoarcere la obişnuinţe: cleptocraţie, proastă gestionare şi autoritarism.

Potenţialii succesori din rândul armatei ar fi fie locotenentul lui Maduro, Diosdado Cabello, fie ministrul apărării Vladimir Padrino López, ambii beneficiind de susţinere militară dar fiind în mare măsură dispreţuiţi de mulţi venezueleni. Între candidaţii civili s-ar putea număra vicepreşedintele Delcy Rodríguez sau predecesorul ei, Tareck El Aissami. Ambii sunt paria în plan internaţional.

În orice caz, o schimbare la vârf nu ar placa opoziţia, acum încurajată şi hotărâtă să restaureze democraţia. Şi dacă opţiunile politice sunt închise definitiv, există un mare risc ca adversarii regimului să recurgă la lupta armată - iar America Latină are o istorie frământată de insurgenţe.
Între timp, dacă economia avariată a ţării nu va putea fi reconstruită de un nou lider, milioane de oameni vor fugi în continuare, destabilizând şi mai mult regiunea.

Schimbare de regim în stilul puterii populare sau o soluţie negociată

O tranziţie la democraţie ar fi calea cea mai uşoară de ieşire din actualul impas, dar Maduro are prea puţin de câştigat şi totul de pierdut dacă va ceda puterea. El a afirmat că este deschis negocierilor, mediate de un broker internaţional, deşi anterior a folosit discuţiile de acest gen pentru a trage de timp şi a diviza opoziţia.

Chiar dacă Maduro va accepta să plece, el nu va dori să rişte niciun proces al regimului său autoritar - şi nici miile de oficialităţi publice şi militare care l-au ajutat.
Guaidó a promis o amnistie membrilor forţelor armate care "contribuie la reinstaurarea ordinii democratice".

Există motive pragmatice pentru un astfel de demers, spune Dimitris Pantoulas, consultant din Caracas care a dat ca exemplu posibil acordul de pace încheiat în 2016 de Columbia cu rebelii de stânga din Farc. "Nu este posibil ca zeci de mii (de oameni) să ia calea exilului sau să fie judecaţi de tribunale ordinare - ar însemna haos", a spus el.
Maduro şi cercul apropiaţilor lui vor trebui cel mai probabil să plece din ţară, dar nu este clar unde s-ar duce el. Principalii săi aliaţi internaţionali sunt Rusia, China, Cuba şi Turcia şi nu este clar ce i-ar putea motiva pe oricare din ei să îl primească.

Război

Maduro susţine de mult timp că suferinţele ţării lui sunt rezultatul campaniei imperialiste care a durat decenii, de "război economic" susţinut de SUA. Aceste explicaţii i-au servit bine, mobilizându-i pe generalii lui şi puţinul sprijin de care mai beneficiază. Dar acum, unii analişti se tem că şoimii din Washington DC şi Caracas ar putea împinge cele două ţări într-un conflict real.

Criza venezueleană a generat cea mai amplă migraţie din istoria modernă a Americii Latine şi ţările învecinate doresc cu disperare reglementarea rapidă a situaţiei. "Dacă ar fi ca tendinţa să se agraveze, probabil că presiunile în sensul unei lovituri militare care să pună capăt impasului ar creşte", spune Phil Gunson, consultant din Caracas la Crisis Group. "Iar acesta este un scenariu pe care cu toţii ar trebui să încercăm să-l evităm".
Deocamdată, un astfel de conflict continuă să fie considerat o posibilitate îndepărtată, dar este posibil ca guvernele de dreapta din Brazilia şi Columbia să se ralieze unei coaliţii conduse de SUA împotriva lui Maduro.

Un astfel de război - primul război interstate din America de Sud după mai mult de 80 de ani - ar fi îndelungat, sângeros şi plin de variabile impredictibile, dar în momentul în care consilierul pentru securitate naţională al lui Donald Trump, John Bolton a fost fotografiat cu o foaie de hârtie pe care era notat "5.000 de trupe în Columbia", acest lucru a antrenat preocupări că SUA ar analiza serios o astfel de opţiune. Cifra nu ar fi însă suficientă în sine, având în vedere că invazia americană în Panama a implicat 27.000 de militari.
"Eu cred că Bolton a blufat, dar dacă se va întâmpla, aceste trupe ar fi un declanşator, gata să antreneze o desfăşurare mai amplă dacă ar avea loc vreo incursiune dinspre Venezuela", a spus Adam Isacson, analist de securitate la Washington Office on Latin America.


"Apoi, nu avem cum să ştim cum va escalada. Orice război care implică Columbia şi Venezuela ar fi devastator - ambele ţări au forţe aeriene puternice, aşa că ar fi un război care ar viza infrastructura, bazele militare şi oraşele - nu doar frontiera".(RADOR)

  • THE TIMES: Europa nu va abandona Irlanda sau "backstop"-ul, insistă Jean-Claude Juncker






Ţările UE nu vor face "jocuri" şi nici nu vor abandona Irlanda sau soluţia de rezervă pentru frontiera irlandeză, pentru a nu permite să se ajungă la un Brexit fără acord, a avertizat Jean-Claude Juncker, astăzi. Într-un mesaj adresat Theresei May şi parlamentarilor britanici, preşedintele Comisiei Europene a insistat că UE nu va redeschide acordul de retragere şi nici nu va reveni asupra "backstop" pentru a împiedica instituirea unei graniţe dure în Irlanda.
"Acordul nu va fi renegociat. Am impresia că unii speră că ceilalţi 26 vor abandona backstop-ul şi Irlanda, dar ăsta nu este un joc", le-a spus el europarlamentarilor. "Merge până în inima a ceea ce înseamnă a fi membru al UE. Frontiera Irlandei este frontiera Europei şi este prioritatea uniunii noastre."

La Bruxelles, premierul britanic este considerat un negociator slab şi negociatorii europeni contează că majoritatea din Camera Comunelor împotriva unui Brexit fără acord va înclina balanţa în avantajul UE, în zilele următoare.

Vestea a survenit în timp ce premierul şi Jeremy Corbyn s-au întâlnit pentru a tatona posibilitatea unui sprijin transpartinic pentru un acord Brexit. După întâlnirea care a avut loc în biroul premierului de la Camera Comunelor şi a durat cam 45 de minute, purtătorul de cuvânt al dlui Corbyn a spus că a avut loc "un schimb de păreri serios" despre relaţiile Regatului Unit cu uniunea vamală şi piaţa unică după Brexit şi că dna May a fost "serioasă şi angajată".

Dl Corbyn a fost însoţit la întâlnire de Nick Brown, şeful parlamentarilor laburişti, Seumas Milne, şeful departamentului de comunicare al partidului şi Karie Murphy, şeful lui de personal.
Dna May a reuşit să înfrângă strădaniile legislatorilor britanici de marţi seara de a amâna Brexitul, prin promisiunea de a se întoarce la Bruxelles pentru a cere concesii la acordul de divorţ şi în special în privinţa backstop - poliţa de asigurare pentru evitarea impunerii unei graniţe dure în Irlanda de Nord.

Premierul va discuta telefonic cu Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, în cursul serii de miercuri.

Leo Varadkar, premierul irlandez, a exclus orice noi negocieri şi a spus că nu există planuri de organizare a unui summit UE de urgenţă pentru discuţii cu dna May.
"O renegociere nu este pe masă. Nu există planuri de organizare a unui summit de urgenţă pentru a discuta modificări ale liniilor directoare. Şi nici nu există vreo presiune pentru a ţine unul", a spus el. "Acordul de retragere nu este de renegociat şi nu va fi redeschis".
Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, şi-a exprimat nemulţumirea şi mânia resimţită de multe guverne europene faţă de faptul că dna May doreşte o modificare a acordului pe care ea l-a semnat la un summit de la Bruxelles, doar cu două luni în urmă.

"Ea s-a distanţat de acordul pe care ea însăşi l-a negociat", a spus el. "Acest acord nu va fi renegociat. Avem nevoie de acest backstop aşa cum este. Respingerea backstop-ului sub forma sa actuală ar însemna o respingere a soluţiei aşa cum am identificat-o împreună cu britanicii."
Diplomaţii şi oficialităţile se aşteaptă ca UE să-i dea dnei May un soi de noi garanţii, dar puţini cred că ea va reuşi să obţină trecerea acordului prin Camera Comunelor la limita autoimpusă, 14 februarie.

În acest scenariu, UE ar fi apoi gata să facă tot posibilul pentru a exercita presiuni asupra guvernului şi legislatorilor britanici astfel încât să-i determine să reconsidere strategia Brexit.
"Dacă Regatul Unit întreabă încotro să se îndrepte dincolo de un simplu acord de liber-schimb, asupra căruia am convenit în declaraţia politică, spre (un alt model) noi am fi gata să discutăm despre asta imediat", a spus dl Barnier.

UE consideră că prelungirea procesului de ieşire conform Articolului 50 este "o certitudine" dar nu se grăbeşte să acorde o amânare pentru ziua Brexitului, 29 martie, chiar dacă Camera Comunelor va recomanda premierului prin vot să solicite o amânare, luna viitoare.
UE va pune condiţii pentru orice prelungire, care trebuie convenită în unanimitate de toţi cei 27 de lideri europeni care ar putea refuza solicitarea dacă parlamentarii nu se îndreaptă spre acceptarea acordului de retragere sau a oricăror noi garanţii care i-ar putea fi propuse dnei May.

"Fie vom căuta un acord în următoarele săptămâni, fie ne aflăm în teritoriu necunoscut", a spus o oficialitate UE de rang înalt. "Prelungirea nu este de la sine înţeleasă".
Următorul summit al liderilor europeni care ar putea conveni o prelungire, cuprinsă între trei luni şi un an, va avea loc în 21 martie, cu opt zile înainte de Brexit. Diplomaţii cred că vor lăsa decizia în suspans pentru a împinge Camera Comunelor să organizeze discuţii transpartinice.
Cancelarul german Angela Merkel este gata să "meargă până la marginea prăpastiei", au spus surse diplomatice. "Ea crede că este nevoie ca oamenii să privească în abis, înainte de perfectarea unui acord, cu cinci minute înainte de miezul nopţii. Aşa lucrează ea."

Philippe Lamberts, europarlamentar belgian senior în cadrul grupului pentru Brexit, a spus că UE face "calculul" că lipsa unui acord este preferabilă redeschiderii negocierilor la acordul de retragere care a necesitat 18 luni de discuţii.
"Dacă este să facem o alegere între două rele, atunci lipsa unui acord este răul mai mic", a spus el.

Comisia Europeană a intensificat astăzi planificarea în vederea Brexitului fără acord, în timp ce UE a început o ofensivă pe două direcţii, de a exercita presiuni asupra dnei May şi de a se folosi de temerile din Parlamentul de la Londra, că Marea Britanie ar putea ieşi fără acord.
În cazul în care nu va fi convenit un acord, UE va propune menţinerea fluxului de finanţare pentru cercetători, universităţi, savanţi, fermieri şi proiectele regionale, dacă Marea Britanie va fi de acord să-şi plătească contribuţiile la buget pentru anul în curs.
Demersul comisiei semnalează că blocul va cere ca Marea Britanie să-şi achite contribuţiile bugetare, de aproximativ 20 de miliarde de euro, pentru 2019 şi 2020 chiar şi fără un acord de retragere.

"Dacă UK pleacă fără un acord, va fi nevoie să existe o reglementare financiară", a spus o oficialitate a comisiei.
Guvernele UE vor refuza începerea unor negocieri comerciale după un Brexit fără acord dacă Regatul Unit nu-şi va onora angajamentele bugetare asumate în cadrul acordului de cheltuieli pe şapte ani din 2013.

Marea Britanie va primi un termen limită, pentru 18 aprilie, pentru convenirea plăţilor bugetare pe anul acesta şi comisia nu se aşteaptă să fie nevoită să intenteze proces la Curtea Internaţională de Justiţie pentru a recupera banii despre care UE pretinde că îi sunt datoraţi.
"Dacă noi vrem să rămânem prieteni, atunci să ne adresăm instanţei nu este o idee bună", a spus o oficialitate a comisiei. (RADOR)

  • Infostart: Greva la fabrica Audi Hungaria din Győr are un impact negativ asupra producţiei uzinei Volkswagen din Bratislava



Audi este o companie constructoare de automobile din Germania şi o subdiviziune a concernului Volkswagen, din care mai fac parte 11 mărci de maşini. În semn de solidaritate cu colegii lor din Ungaria, angajaţii uzinei Volkswagen din Bratislava au intrat în grevă. În prima etapă, marţi dimineaţă, muncitorii au suspendat activitatea doar în primul schimb, iar în cursul zilei a fost oprită şi fabricarea unor modele de maşini. Greva a avut deocamdată efect negativ asupra producţiei maşinilor de teren luxoase, în schimb procesul de producţie a automobilelor mici, "de oraş", continuă fără restricţii, a declarat liderul sindical al uzinei, Zoroslav Smolinský.

În cadrul companiei constructoare de automobile, Audi din Győr este cea mai mare uzină de maşini, la uzina din Bratislava fiind folosită piesele de maşini fabricate la Győr. Greva angajaţilor uzinei Audi din Győr a afectat producţia a mai multor uzine ale concernului Volkswagen, a afirmat purtătorul de cuvânt al uzinei Volkswagen din Bratislava, care a adăugat că, dacă motoarele fabricate la Győr ar fi fost produse la ei nu ar fi fost suspendat nici un schimb de lucru.De menţionat că angajaţii fabricii din Győr se află în grevă de joia trecută.

"Colegii noştrii din Ungaria au cele mai mici salarii din Europa Centrală. Avem nevoie de mulţi ani pentru obţinerea diminuării prăpastiei dintre salariile din Estul şi Vestul Europei", a menţionat Smolinský. Potrivit analiştilor economici, în condiţiile în care greva va continua la uzina din Győr, fabricarea unor modele de maşini ar putea fi oprită integral la uzina din Bratislava (RADOR).


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





5008 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Păi tocmai de aceea s-a mutat producția în Ungaria (Joi, 31 ianuarie 2019, 7:07)

    prec [utilizator]

    Doar n-au mutat-o acolo, friții, de harnici și de pricepuți sunt ungurii.
  • -2 (6 voturi)    
    Goshn sa-i multumeasca si lui Micron..ca a avut (Joi, 31 ianuarie 2019, 8:14)

    Je__ [utilizator]

    gura mare la adresa cui nu trebuie :)

    De 2 luni Micron sta oparit pe dupa fusta babei, si nu-i mai arde de reforme ecologice si de armate. Si inca nu a terminat nici cu vestele verzi, care inca protesteaza.

    Daca Trump nu era realist in afacerea Kasaloggi, si pretul petrolului ar fi crescut Micron era mancat cu fulgi cu tot, asa a mai primit o perioada de respiro


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by