​Cu o întârziere de peste o lună, autoritățile au publicat ​Raportul de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro. Cei 45 de decidenți din toate straturile socio-economice care formează Comisia de trecere la euro sunt de părere că, în funcție de cum va performa economia României, între 4 și 11 ani am putea intra în antecamera euro (Mecanismul Cursurilor de Schimb II- MCS II), urmând ca după alți minim doi ani petrecuți acolo, să trecem la euro. Comisia a făcut o serie de recomandări și a indicat 5 obiective care ar trebui atinse.

HotNews.roFoto: Hotnews

Prin urmare, nici vorbă să trecem la euro în 2022, cum declara pentru Reuters ministrul român de externe, Theodor Meleșcanu.

Pe scurt, dacă dorim să intraă în antecamera euro cu un PIB/locuitor la 70% din media Zonei euro, am avea nevoie de 6 ani dacă înregistrăm o creştere medie de 4% pe an sau de 4 ani cu o rată de creștere de 5% . Dacă pragul de 70% ar fi ţintit pentru aderarea la euro în 6 ani (considerând o rata medie de creştere de 4%), aceasta ar implica intrarea în MCS II în 2022 şi e de văzut dacă reușim să corectăm până atunci problemele bugetare şi creşterea robusteţei economiei.

În scenariul în care România îşi propune să atingă PIB/loc 75% din media ZE19, aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an. Pentru atingerea unui nivel al PIB per capita de 80% din media ZE la paritatea puterii de cumpărare, această perioadă se extinde. Astfel, în contextul păstrării ratelor istorice de creștere din perioada 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar dacă rata medie de creștere economică se majorează la 5%, numărul de ani se reduce la 8.

Documentul propune și 5 obiective de atins în vederea trecerii la euro:

  • Obiectiv 1: Reducerea decalajului de convergență reală şi corectarea unor dezechilibre macroeconomice
  • Obiectiv 2:Îndeplinirea unor condiții de ordin structural

Printre acestea::

- creșterea veniturilor fiscale care să mărească „spațiul fiscal”si consolidarea finanțelor publice în mod durabil, - dezvoltarea infrastructurii,

- creșterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structură mai bună a producției, de tip high-value added (deci nu prin salarii joase), etc..

  • Obiectiv 3: Intrarea in MCSII (anticameră a ZE) o perioadă obligatorie de minim doi ani

România trebuie sa demonstreze că poate să rămână stabilă fără să utilizeze cursul de schimb leu/euro - pe care-l pierde odată admiterea în ZE.

MCSII este o perioadă de testare ex-ante a economiei românești înainte de a face pasul final, o perioadă în care fluctuația leului în raport cu euro va fi limitată. Concret, în MCSII trebuie să reușești să menții criteriile nominale îndeplinite (ceea ce presupune ca acestea să fi fost atinse în mod sustenabil), să crești în același timp convergența reală, fără însă să te folosești de cursul de schimb, pe care va trebui să-l menții în marja la care te-ai angajat, ceea ce nu e puțin lucru dacă economia nu este performantă).

Momentul intrării în MCSII trebuie ales cu maximă atenție, deoarece Romania odată intrată în această etapă premergătoare cunoaște termenul minim de „testare” (doi ani), nu și termenul maxim, care poate fi prelungit dacă economia dovedește că nu este capabilă să se ajusteze în lipsa cursului de schimb (dacă o apreciere a leului este permisă, odepreciere a acestuia va fi considerată drept neîndeplinire a criteriului de la Maastricht (privind stabilitatea cursului de schimb) minim doi ani în interiorul MCSII; în această situație, participarea la MCS II ar putea fi extinsă, iar Romania va trebui să amâne adoptarea euro cel puțin încă doi ani.

  • Intrarea în MCS II depinde tot de performanța economiei

În aceste circumstanțe, este de dorit o amânare mai degrabă decât o aderare prematură.

  • Obiectiv 4: Uniunea Bancară: Intrarea în UB poate preceda aderarea la ZE

Ea va avea loc odata cu intrarea în MCSII; implică efectuarea unui AQR (evaluarea sistemului bancar)

  • Obiectiv 5:Adoptarea euro.

În toată această perioadă sunt de efectuat analize tehnice de fundamentare a fiecărui pas/etapa/termen şi întocmite rapoarte periodice de monitorizare a implementării pașilor propuși, pe baza unor indicatori de evaluare a obiectivelor. Un consiliu special, care să includă oficiali guvernamentali, reprezentanți ai Comitetului de trecere la euro din BNR, experți parlamentari şi din mediul academic, reprezentanți ai mediului de afaceri, poate face acest lucru;.

Ce avem de făcut? Cele 18 recomandări

  • Corectarea dezechilibrelor economice: aducerea deficitului bugetar structural la un nivel în conformitate cu MTO şi creşterea veniturilor fiscale cu cel putin 3% din PIB pânăîn 2022-2023.
  • Colectarea mult mai bună a veniturilor fiscale ar mări spaţiul fiscal şi ar ajuta consolidarea finanţelor publice.
  • Combaterea fermă a rent-seeking-ului care să elibereze resurse necesare producției de bunuri publice
  • Finanțarea mai bună a educației și a sănătății, care sunt investiții în capital uman.
  • Dezvoltarea infrastructurii de transport, care să lege organic regiunile țării între ele și să facă legăturile cu principalele rute de transport europene.
  • Finalizarea lucrărilor de cadastru şi refacerea infrastructurii de irigaţii. - Politici economice orientate(industriale) care să faciliteze trecerea la un nou model de creștere economică (și învingerea capcanei venitului mediu/middle income trap):
  • Sprijinirea activităților ce pot avea randamente de scară crescătoare.
  • Sprijinirea activităţilor generatoare de externalităţi pozitive (de exemplu, cercetarea- dezvoltarea, sectorul IT, eficienta energetică).
  • Promovarea de poli de dezvoltare, așa cum deja se conturează centre urbane importante – ne referim, în afara de București, la Cluj-Napoca, Timișoara-Arad, axa Bacău-Iași, Craiova, Brașov, Iași, Constanța
  • Taxarea activităţilor care conduc la externalităţi negative (de exemplu, activitaţile poluante).
  • Crearea mecanismelor de stimulare şi de implementare a inovaţiilor (brevete).
  • Dezvoltarea de proiecte în infrastructura de transport.
  • Absorbția fondurilor europene trebuie să fie cât mai bună, cantitativ și calitativ. România își poate construi infrastructura de care are acută nevoie, poate dezvolta avantaje competitive cu ajutorul fondurilor europene.
  • Dezvoltarea Bursei de Valori Bucuresti şi trecerea ei de la stadiul de piata de frontiera la cel de piata emergenta, avand ca rezultat multiplicarea surselor de finantare pentru economie.
  • O politica demografică care sa stimuleze natalitatea.
  • Reţinerea lucrătorilor calificaţi prin: înfiinţarea parcurilor tehnologice; înfiinţarea parcurilor industriale; stimularea înfiinţării de parteneriate învăţământ-cercetareincubatoare de afaceri; stimulente fiscale acordate firmelor din domeniile de înaltă tehnologie etc. România este puternic afectată negativ de migraţia forţei de muncă cu o calificare superioară . Este însă de presupus ca ascensiunea salariilor din ultimii ani poate fi un stimulent pentru reîntoarcerea acasă; revenirea cetățenilor români acasă poate mări potențialul de creștere a economiei.
  • O politica de atragere de forta de munca calificata (de imigratie) având în vedere evolutii demografice interne (revenirea lucrătorilor plecaţi în alte state din UE poate fi o componentă de bază a unei asemenea politici).
  • Incurajarea lucrului dupa implinirea vârstei de pensionare pentru persoanele dornice şi apte să munceascăîn continuare