​Toți titularii licențelor din domeniul energiei electrice și/sau al gazelor naturale vor plăti contribuția de 2% din veniturile realizate din activitate. Este o certitudine, începând cu 28 decembrie 2018. Dar ce este de făcut dacă ești o companie care a obținut licența în anul curent sau căreia îi expiră licența? Dar dacă ai licența suspendată ? Cum calculezi și cum plătești? Pe scurt și în clar despre prevederile acestui act normativ, în cele ce urmează.

Andreea Mitiriță si Ana-Maria IordacheFoto: Pwc Romania

Între alte taxe “năstrușnice”, prin OUG 114/2018 s-a introdus și obligația titularilor de licențe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice și termice în cogenerare pentru componența energia electrică, al gazelor naturale, de a achita o contribuție bănească egală cu 2% din cifră de afaceri realizată de aceștia din activitățile ce fac obiectul licențelor acordate de ANRE. Contribuția, care este de doar 20 de ori mai mare decât cea existentă înainte de aprobarea Ordonanței, ar urma să devină venit la fondul ANRE, fiind prevăzut să finanțeze (exclusiv) cheltuielile curente și de capital ale Autorității.

Cum OUG 114/2018 nu face decât să instituie obligația de plată a acestei contribuții și să determine procentul datorat, a apărut ca evidentă necesitatea adoptării unui act normativ subsidiar care să reglementeze modul de calcul și de plată al acestei obligații.

Astfel, după ce în ianuarie 2019 a fost dată publicității o prima versiune a unui proiect de ordin menit a reglementa metodologia de plată a contribuție de 2%, după numeroase critici aduse acestuia, la 1 februarie 2019, pe site-ul ANRE a fost publicată o nouă versiune a Proiectului de Ordin (așa numita fază a II-a), despre care ANRE susține că are în vedere observațiile venite din partea operatorilor economici implicați.

Noua versiune a Proiectului de Ordin, ce a fost pusă în dezbatere publică de către ANRE până la data de 8 februarie 2019, introduce Metodologia privind calculul și stabilirea contribuției bănești anuale, stabilită în sarcină titularilor de licență în domeniul energiei electrice și/ sau al gazelor naturale. Deși departe de a răspunde tuturor criticilor justificate, venite din partea operatorilor din domeniu, sau de a prezenta într-o manieră organizată procedura pentru a ușura plata acestei contribuții, faza a II-a a Proiectului renunță, totuși, la anumite masuri prevăzute inițial.

1. Cine sunt persoanele obligate la plata contribuției de 2%?

Cum spuneam mai devreme, titularii de licențe acordate de ANRE în domeniile: energiei electrice, energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, gazelor naturale.

Dar, atenție, titularii de licență în domeniul energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta de energie termică vor plăti doar 0,1% din cifra totală de afaceri aferentă veniturilor din vânzările de energie termică (dar nu mai puțin de contribuția minimă egală cu 3.125 lei) și 2% din cifra de afaceri pentru cea de energie electrică.

În plus, obligația se extinde și asupra operatorilor economici străini, cu sediul social într-unul din statele membre ale Uniunii Europene, beneficiari ai deciziilor de confirmare prevăzute în Regulamentul pentru acordarea autorizațiilor de înființare și a licențelor în sectorul gazelor naturale, decizii care, în înțelesul Proiectului de Ordin sunt asimilate licențelor. Mai mult, în scopul obținerii unei autorizații de înființare/ licențe, operatorii economici străini trebuie să îndeplinească și condiția de a avea un sediu secundar stabilit în România, în condițiile legii.

2. Cum se calculează contribuția de 2%?

Proiectul spune clar că această contribuție este una anuală. Lipsește, însă, esențialul – care este anul pentru care se datorează pentru prima data această taxă, 2018 sau 2019 ?

Cum contribuția este reglementată prin Ordonanța de Urgență intrată în vigoare în 28 decembrie 2018, s-ar putea interpreta că primul an pentru care taxa e datorată ar fi chiar anul 2018. Totuși, deși nu există o prevedere expresă, din economia reglementării propuse prin Proiectul de Ordin, pare să se desprindă ideea că primul an în care taxa este datorată este 2019, această fiind de altfel, din punctul nostru de vedere, și soluția legislativă corectă și normală.

Baza de calcul la care urmează a fi aplicați cei 2% este cifra de afaceri realizată de titularul licenței în anul precedent, însă nu din întreaga activitate, ci doar din activitățile ce fac obiectul licențelor acordate de ANRE. Așadar, pentru situația în care titularul este licențiat pentru furnizare de energie electrică, de exemplu, însă, pe lângă această activitate, mai derulează și alte activități adiacente, cum ar fi transport, distribuție, înmagazinare etc., procentul de 2% se va aplica exclusiv veniturilor din furnizare.

Metodologia propusă de ANRE spre dezbatere stabilește care sunt principiile în funcție de care se va stabili cifra de afaceri pentru care se datorează contribuția:

a) cifra de afaceri a operatorilor piețelor centralizate și a piețelor de echilibrare; nu include veniturile din tranzacțiile de vânzare-cumpărare de energie electrică/gaze naturale pentru piețele în care operatorul are rol de contraparte;

b) cifra de afaceri nu include veniturile din tranzacțiile de energie electrică/gaze naturale ale furnizorilor/traderilor de energie electrică/gaze naturale ce au rolul de intermediari pentru piață cu negociere dublă continuă;

c) cifra de afaceri nu include contravaloarea cheltuielilor de distribuție, transport, înmagazinare, administrare a piețelor centralizate, contribuția de cogenerare și acciza facturate către clienții finali și nici valoarea de achiziție a energiei electrice sau a gazelor naturale ca marfa.

d) cifra de afaceri a furnizorilor de gaze naturale care au și calitatea de producători nu include contravaloarea redevenței petroliere.

Observăm că, față de prima versiune a proiectului de ordin, autoritățile au renunțat la ideea includerii în calcul a contravalorii certificatelor verzi, aceasta soluție fiind aspru criticata de specialiști și fiind în vădita contradicție cu normele de tehnică legislativă – nefiind prevăzută de OUG 114/2018, nu s-ar fi putut adăuga print-un act normativ cu forță juridică inferioară.

3. Cum se declară contribuția?

Din dorința, probabil, de a încasa cât mai rapid contribuția bănească la bugetul propriu, ANRE vine cu o propunere care nu numai că îngreunează în mod nejustificat întreaga procedură, dar care, în practică, ar putea cauza numeroase încălcări ale legii.

Proiectul de ordin prevede că, până la data de 20 februarie a anului pentru care se datorează contribuția, titularii de licențe comunică ANRE valoarea cifrei de afaceri estimate a fi realizată în anul precedent din activități ce fac obiectul licențelor deținute. Evident ca, regăsindu-ne deja la începutul lunii februarie și aflându-ne abia în etapa dezbaterii publice a unei a doua versiuni a Proiectului de ordin (încă neclară și care ar reclama și o a treia versiune), se ridica întrebarea dacă Ordinul va intra în vigoare până la 20 februarie 2019 sau acest termen ar trebui devansat cel puțin pentru primul an de referință.

Această valoare estimată a cifrei de afaceri aferentă anului trecut va fi comunicată ANRE printr-o “scrisoare oficială”, semnată de reprezentantul legal al titularului de licență sau de un împuternicit al acestuia. Dacă licența este deținută de o asociere în participațiune, informațiile vor fi transmise de asociatul desemnat titular al licenței. Dacă licența este obținută în anul curent (primul an de licențiere), întrucât nu exista o cifra de afaceri a anului anterior, titularul licenței va trebui să estimeze valoarea veniturilor pe care preconizează că le va obține în anul curent. În situația în care anul curent este anul de retragere / expirare a licenței, iar această nu este prelungită, contribuția se datorează proporțional cu perioadă de deținere a licenței. Dacă titularul de licență preia integral activitatea derulată în bază unei licențe de același tip de la un alt titular, acesta va achita contribuția integrală pentru întreg anul. De asemenea, companiile vor plăti și dacă au licențele suspendate.

Netransmiterea informațiilor către Autoritate până la 20 februarie sau comunicarea de informații eronate constituie contravenție și de sancționează cu amendă de la 2.000 lei până la 4.000 lei.

Constatăm ca s-a renunțat la soluția mult mai gravă prevăzută în prima faza a proiectului de ordin, care stipula că, în situația necomunicării informațiilor, ANRE ar fi calculat contribuția bazându-se pe ultima cifra de afaceri raportată la Ministerul de Finanțe. O astfel de soluție ar fi fost nu doar dificil de aplicat în practică, mai ales în cazul societăților care generează venituri din mai multe domenii (fiind dificil de izolat veniturile din activitate licențiată pentru aplicarea cotei de 2% doar asupra acestora, existând riscul că procentul de contribuție să fie aplicat la întreagă cifră de afaceri), ci, mai mult, era profund neproporțională, varianta amenzii fiind mult mai oportună.

Totuși, vechea „sancțiune” a rămas prinsă în Anexa 2 la Proiectul de ordin, pentru necomunicării informațiilor / comunicarea de informații eronate de către titularii de licență în domeniul energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta de energie termică.

4. Cum se achită contribuția către ANRE?

ANRE calculează contribuția efectiv datorată și emite persoanei obligate la plată o factură, în care se va menționa și data scadenței, care nu trebuie să depășească 20 de zile de la data emiterii.

Proiectul de Ordin prevede și posibilitatea achitării contribuției bănești în rate trimestriale egale în situația în care valoarea acesteia depășește 5.000 lei. În astfel de cazuri, termenul de achitare a fiecărei rate este sfârșitul primei luni a trimestrului respectiv, cu excepția primei rate care se achită potrivit termenului scadent înscris în factura emisă de ANRE. În cazul neachitării la scadență a contribuției datorate, proiectul de Ordin instituie o măsură punitivă împotriva titularilor de licență, constând în calcularea unor dobânzi și penalități pentru fiecare zi de întârziere la plată, la nivelul dobânzilor și penalităților de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (respectiv 0,02% /zi dobândă și 0,01%/zi penalitatea).

5. Cum se face regularizarea contribuției?

După comunicarea informațiilor privind baza estimată de calcul (de exemplu: cifră de afaceri estimată a anului trecut) și plată unei fracțiuni a contribuției prin raportare la această bază, titularii licențelor vor fi nevoiți să transmită un al doilea set de informații privitor la cifra de afaceri realizată în anul anterior, în scopul regularizării contribuției, în termen de 5 zile de la data prevăzută de lege pentru depunerea situațiilor financiare anuale.

Datele privind cifra de afaceri realizată se comunică ANRE, până la 30 mai, termenul pentru depunerea situațiilor financiare anuale, și trebuie însoțite de situațiile financiare anuale înregistrate la autoritatea fiscală competentă. Urmează ca ANRE să calculeze diferența de contribuție și să emită factura aferentă. Regularizarea urmează să fie efectuată în perioada 1 iunie -31 decembrie a anului în curs și pentru care se datorează contribuția. Dacă ANRE are nevoie de clarificări suplimentare pentru efectuarea regularizării, le va solicita titularului de licență, care este obligat să le comunice în termen de 10 zile. În cazul în care nu le primește, ANRE va efectua regularizarea luând în considerate ultima cifră de afaceri raportată la MFP.

Dacă, după regularizare rezultă o sumă de recuperat de către titularul licenței, metodologia ANRE nu are în vedere o restituire sumelor. În schimb, prevede că banii vor fi reținuți ca plăți în avans, pentru contribuția din anul următor, dacă este îndeplinită condiția ca firma să fi achitat contribuția bănească aferentă anului în curs și să dețină cel puțin o licență valabilă, atât pentru anul în discuție, cât și pentru cel următor. Dacă condițiile nu sunt îndeplinite, Proiectul de Ordin nu prevede o procedura de restituire, ceea ce înseamnă că se vor aplică reglementările generale în materia restituirii creanțelor bugetare, prevăzute în Codul de procedura fiscală.

Descriind complexitatea procedurilor gândite de ANRE și punându-ne în locul unui operator economic, nu ne putem reprima întrebarea, retorică, evident, de ce compania trebuie să transmită de două ori aceeași informație, autoritatea să reanalizeze fiecare titular, ca să-i regularizeze contribuția, când, mai simplu ar fi fost să stabilească data de raportare după determinarea cifrei de afaceri pentru anul anterior.

Pertinentă și remanentă ni se pare și întrebarea ce cheltuieli curente și de capital are Autoritatea, de a fost nevoie să crească de 20 de ori această taxă și dacă contravaloarea acesteia va rămâne într-adevăr în bugetul ANRE sau se vor identifica diverse metode pentru redirecționarea sa către alte bugete. Dar, și pe ea, o vom trece tot la capitolul –”retorică”.

Autori: Andreea Mitiriță, Partener, Departamentul de Taxe și consultanță juridică, PwC România și Ana-Maria Iordache, Avocat Partener, D&B David și Baias