„Orice tărăboi costă. Mișcarea aceea, care nu ne-a surprins, ne așteptam, a fost periculoasă, peste noapte. Leul era plimbat și a apărut o recomandare a unei bănci mari: vindeți România! (...) Nu am avut momente ușoare. Recunosc. Nu pot nega că am intervenit, pentru că este prea evident, dar alte comentarii nu am de făcut”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul briefing-ului de presă, după ședința de politică monetară. ​

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR, urmareste ca inflatia sa nu depaseasca anul acesta 3,5%Foto: BNR

El a mai declarat, joi, că piața interbancară, reprezentată de ROBOR, funcționează bine, astfel că nu este nevoie de modificarea acestuia, remarcând că public acesta este perceput precum teroriștii din 1989, notează Mediafax. „Nu este nimic anormal. Piața (interbancară, cea cu ROBOR – n.red.) funcționează foarte bine. (...) Nu știu cine a creat tensiunea aceasta”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în briefing-ul de presă de joi de după ședința de politică monetară.

Când s-a referit la faptul că băncile s-au înțeles să stabilească ROBOR, Guvernatorul BNR a susținut este „o mare neînțelegere, care a cuprins întreaga societate românească”.

„A ajuns acest ROBOR un fel de terorist așa – umblă prin toată societatea și nu-l prinde nimeni. (...) Exact precum teroriștii din decembrie 89 - trage din toate pozițiile, nu mai știi ce să faci cu el. Este posibil să îi schimbi, dar soluția în sensul de a ieftini creditul constă în a reduce inflația, a mări credibilitatea în economia românească, a termina războiul acesta inutil cu sistemul bancar, a închide odată ostilizarea aceasta a populației contra băncilor - nu folosește nimănui. Sunt multe lucruri de făcut, ca să reduci creditul. Începutul putem să-l facem. Îmi voi ruga colegii să prezentăm cifrele adevărate, că pe cifre mincinoase nu poți să faci nimic - scoți că sunt profituri foarte mari... Nu merge așa”, a menționat Isărescu.

Doar trei bănci au avut profituri mari, în ultimii ani - BCR, Banca Transilvania și BRD. „Una dintre ele este Banca Transilvania - acum ce vrem? să îi dăm în cap că avem o bancă mai profitabilă? Mai bună? Așa am auzit eu, că vrem să ajutăm capitalul românesc. Știți că este o vorbă sau două: unde dai și unde crapă; este suficient un ciomag la un gard de oale”, a punctat Isărescu.

Referitor la afirmația lui Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, că formula de calcul a ROBOR trebuie modificată sau acesta să dispară, oficialul Băncii centrale a argumentat că acest lucru nu se poate face. „Ce să-i faci (ROBOR-ului - n.red.)? Este aritmetică. Ne apucăm să învățăm tabla înmulțirii? Există și varianta să se ia scadențele pe termen mai scurte”, a explicat Isărescu.

În schimb, Guvernatorul BNR a reamintit că se folosesc scadențele pe termen lung, nu pe termen scurt, la calcularea creditelor, chiar dacă sunt mai mari, pentru că sunt mai stabile și a precizat că nu crede că formula de calcul a ROBOR este perfectibilă.

„Ar fi jenant să îi schimbi denumirea, pentru că nu se știe despre ce este vorba. Pentru piața monetară, (ROBOR - n.red.) este un indice perfect. Problema este că s-au legat sentimente, viața de zi cu zi a românilor”, a mai spus Isărescu.

ROBOR este folosit la calcularea creditelor din 2010, când s-a considerat că este cea mai bună soluție, deoarece băncile foloseau diverse formule. „Dacă se dorește să se dea credite mai ieftine, aceasta este o discuție cu băncile. (...) Dacă vine cineva și vrea să strângă ROBOR-ul, sugrumă toată economia. Ce ne-a apucat? (...) Acum, cu ajutorul dumneavoastră (al ziariștilor - n.red), care cu nonșalanță spuneți ROBOR, rata la care se calculează dobânda la creditele acordate populației, săracul de el nu mai are funcția aceea vitală, de piață monetară, a căpătat altă funcție”, a mai spus Isărescu.

În aceste condiții, a apărut grupul de lucru de la Comitetul Național de Supraveghere Macroprundețială (CNSM), format din membri ai BNR și ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP), pentru a găsi o soluție la această nouă situație legată de ROBOR, în contextul noii taxe pe activele financiare.

„Ruptura trebuie făcută, piața trebuie lăsată să funcționeze. Cum să spui că vrei să fie ROBOR-ul la jumătate, dacă nu sunt condițiile monetare, inflația este încă mare? Crede cineva în țara aceasta că eu mă așez pe ROBOR cu piciorul și fac așa (îl strivește - n.red.)? Este situația economică. (...) Îți trebuie o bardă și tai chestia la jumătate. Acestea nu sunt declarații serioase. Altminteri, stăm în discuții tehnice”, a completat Isărescu.

Oficialul BNR a reamintit că în 1991 a fost făcută reforma bancară și monetară din România, devenind „sistem bancar pe două etaje”. Astfel, BNR nu deschide conturi comerciale, toate operațiunile comerciale fiind făcute de băncile comerciale. Între cei care mai au cont la BNR este Trezoreria.

„De la Banca centrală pleacă lichiditate, banii tari, prin băncile pe care le licențiem. (...) Unele bănci au bani suficienți - au bani suficienți cu care-și țin rezerva minimă obligatorie, altele au surplus. Cele cu surplus se înțeleg cu cele care au deficit, stabilesc o dobândă și fac schimb. Căpătarea unui sens malefic a cuvântului a te înțelege este cu totul improprie. (...) Când vă duceți în piață și bateți mâna cu un vânzător, nu vă înțelegeți cu el?”, a detaliat Isărescu.

De exemplu, în primele 15 zile din acest an a fost exces de lichidate pe piață, pentru că Ministerul Finanțelor Publice a făcut plăți – pensii, salarii etc., „ușor peste, față de cât ne așteptam noi”, conform Guvernatorului BNR.

„Ministerul Finanțelor, mare jucător – Trezoreria statului este cel mai mare bancher al României. (…) Au ajuns toate băncile pe excedent. (…) În clipa aceea, de exces de lichidate, băncile au făcut un fel de cartel. Dar are vreo valoare acel cartel? Nu. Au coborât dobânda până la 1,5% și acolo au băgat toți banii la facilitatea de depozit. Iarăși s-au înțeles. (…) Se puteau duce sub 1,5%? Teoretic, da. Ca să mergem pe confuziile pe care le creați, în clipa aceea ar fi pus mâna pe telefon domnul Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din BNR – n.red.). Până la 1,5%, doar teoretic băncile se înțeleg sub formă de cartelizare”, a adăugat oficialul BNR.

Isărescu s-a referit la faptul că, în prezent, pentru bănci, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit este de 1,5%/an, iar rata dobânzii aferentă facilității de creditare este de 3,5%/an.

În schimb, pe partea cealaltă, în ultima săptămână, Finanțele au încasat – „au luat banii clienților băncilor care și-au plătit taxele și impozitele”. „Este ceva anormal în acest lucru? Ușor – ușor a dispărut lichiditatea din piață”, a insistat Isărescu.

În aceste condiții, au început să crească dobânzile din piață. „De la 3,56% începe domnul Cinteză să facă presiuni. S-au înțeles băncile să facă asta? Nu, n-au mai avut lichiditate. Este o înțelegere malefică? Nu. Se pot duce peste 3,51%? În mod normal, nu”, a adăugat Isărescu. Băncile pot obține dobânzi mai bune de atât dacă achiziționează titluri de stat.

De asemenea, în prezent, Nicolae Cinteză a sunat „o bancă mica”, pentru că a făcut operațiuni la 3,54%, după cum a confirmat Guvernatorul Băncii centrale.

„Nimic ilegal. Nimic anormal. Așa funcționează piața. Este nevoie de un indice al pieței? Da, pentru că piața funcționează și se corelează cu piața valutară, unde se fac și cotații la termen. (…) Indicele este absolut indispensabil pe piață și pe această piață funcționează numai bancherii. Ei au răspuns, nu numai la acuzații, la, mă scuzați, nebunia aceasta. Este un fel de confuzie generală, că nu mai știi despre ce vorbești. Ei au o problemă: scriu atât de tehnic, că nu mai știi despre ce vorbesc. (…) După mine, au dat un comunicat foarte clar despre cum funcționează piața: aici nu este nimic manipulat, nimic anormal. Piața funcționează chiar foarte bine”, a explicat Isărescu.