Anul trecut, numărul nou-născuților aduși pe lume în România a coborât sub 200.000, fiind anul cu cele mai puține nașteri cel puțin din 1960 încoace (de când figurează seriile de timp puse la dispoziție de Statistică). în 2018 au venit pe lume 188.755 copii, după ce în 2017 veniseră pe lume 205.000 de copii.

Nasterile s-au imputinat în pandemieFoto: sxc.hu

  • Potrivit celor mai recente date publicate de INS, vârsta medie a mamei la naştere a fost de 28,6 ani, în uşoară creştere. În mediul rural, vârsta medie a mamei la naştere a fost mai mică, 27,0 ani, comparativ cu cea din mediul urban unde vârsta medie la naştere a fost de 29,8 ani.
  • Aproape două treimi dintre nou-născuţi (119131 copii) au avut mamele cu vârste între 20 şi 34 ani şi taţii cu vârste între 25 şi 39 ani.
  • Ponderea născuţilor-vii cu mame în vârstă de 30 de ani şi peste a fost de 41,1% continuând tendinţa crescătoare din anii anteriori. Această pondere este mai ridicată în mediul urban: 49,5%, în comparaţie cu mediul rural, unde a fost de 30,9%.
  • Din totalul născuţilor-vii 69,5% au fost născuţi în cadrul căsătoriei, iar dintre aceştia, 46,4% au fost născuţi în primii doi ani de căsătorie
  • Peste jumătate (55,0%) din numărul total al născuţilor-vii înregistraţi în România au mame salariate, iar 37,0% au mame casnice.
  • În familiile în care ambii părinţi sunt salariaţi s-au născut aproape jumătate dintre copii (94093 copii), iar în familiile în care tatăl este salariat şi mama casnică s-au născut 33186 copii (17,3%).
  • Fertilitatea feminină a fost cuprinsă între 43,3 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Ilfov şi 26,9 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Brăila. Rate scăzute ale fertilităţii (sub 30 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă) s-au înregistrat şi în judeţele CaraşSeverin, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. În mediul rural, rata fertilităţii este superioară celei din mediul urban, excepţie făcând judeţul Ilfov.