De 14 ori e menționată Ordonanța 114/2018 în cele circa 60 de pagini ale Raportului privind inflația, publicat luni de Banca Centrală. ”Eficiența și flexibilitatea politicii monetare ar putea fi afectate de prevederile OUG nr. 114/2018 prin maniera de stabilire a taxei pe activele băncilor”, se arată în textul Raportului. Dealtfel, potrivit autorilor documentului, riscurile specifice sunt asociate cu precădere conduitei politicii fiscale și a veniturilor, ”în condițiile lipsei de disponibilitate la momentul finalizării scenariului de bază al proiecției macroeconomice a unei variante aprobate de Parlament a bugetului de stat pentru anul în curs”.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

Ce se mai spune în Raport:

  • Setul de măsuri fiscale și privind investițiile intrate în vigoare la 1 ianuarie 2019 este de natură a crea ambiguități, îngreunând, astfel, evaluarea comprehensivă a impactului acestora asupra mediului de afaceri și a sistemului financiar-bancar.
  • Un efect advers al aplicării „taxei pe activele bancare” ar putea consta în posibila diminuare a dinamicii creditării acordate sectorului privat al economiei, cu implicații inclusiv asupra nivelului PIB potențial, prin afectarea volumului finanțabil al investițiilor derulate în economie.
  • Efecte suplimentare, deja vizibile parțial în prima parte a anului curent, ar putea fi asociate unei schimbări a percepției investitorilor față de plasamentele efectuate în România (atât investiții de portofoliu, cât și investiții străine directe), cu impact resimțit la nivelul cursului de schimb al leului. În sensul unor efecte adverse semnificative ale setului de măsuri implementate pledează evidențele privind episoade asemănătoare care au marcat și alte economii europene (de exemplu, Ungaria).
  • În cazul tarifelor la energia electrică și gazele naturale, planează incertitudini privind modul de transpunere a prevederilor cu caracter general ale OUG nr. 114/2018 în norme detaliate ale autorităților de profil și, pe această cale, și privind influența indirectă pe care ar exercita-o asupra dinamicii costurilor de producție ale consumatorilor non-casnici și, astfel, asupra prețurilor bunurilor finale de consum din economie.
  • Își păstrează relevanța și în runda curentă riscurile asociate evoluțiilor de pe piața forței de muncă, pe de-o parte pe seama menținerii gradului ridicat de tensionare a acesteia, iar, pe de altă parte, pe fondul incertitudinilor privind eșalonarea și magnitudinea ajustărilor salariale prevăzute în legislația de profil în cazul salariaților plătiți din fonduri publice.
  • Având potențialul de a produce reconfigurări ale dinamicii venitului disponibil real al gospodăriilor populației, orice modificări de la ipotezele luate în calcul ar fi de natură să producă abateri ale creșterii economice și ratei inflației de la coordonatele scenariului de bază