Financial Times: Cancelarul Philip Hammond se pregătește pentru noi vești proaste pe măsură ce economia britanică s-a contractat în decembrie cu 0.4% ● Les Echos: În Lituania, Revolut e bănuit de apropiere prea mare față de Rusia ● Handelsblatt: Partidul italian de guvernământ pregătește un amendament care ar permite guvernului să vândă rezerva de aur ● The Guardian: Pompeo în Ungaria pentru a se întâlni cu Orban în timp ce SUA revin în regiune ● Creierul lui Gavin Williamson a plecat în vacanță fără să anunțe ● Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Cancelarul Philip Hammond se pregătește pentru noi vești proaste pe măsură ce economia britanică s-a contractat în decembrie cu 0.4%

Cancelarul Philip Hammond se pregătește pentru ce e mai rău cu economia în următoarele câteva săptămâni, după ce datele pe anul trecut arată mai rău decât fusese estimat. Economia britanică a avut cea mai slabă performanță în 2018 de la criza financiară, crescând cu doar 0,2% în al patrulea trimestru al anului 2018, potrivit Oficiului Național pentru Statistică și chiar contractându-se cu 0,4% în decembrie. Acest lucru a dus la o creștere anuală de doar 1,4%, cea mai scăzută din 2009.

Economiștii au declarat că acestea reprezintă semne clare ale precauției legate de Brexi, iar oficialii cred că ceea ce e mai rău este încă n-a venit. Banca Angliei a declarat săptămâna trecută că se așteaptă la o încetinire mai accentuată la începutul anului 2019, iar Trezoreria a anunțat că investițiile au scăzut cu 3,7% în al patrulea trimestru al anului 2018 față de anul precedent.

Samuel Tombs, economist la Pantheon Macroeconomics, a declarat: "Datele de astăzi dau semne clare că incertitudinea legată de Brexit este deprimantă pentru economie, iar companiile taie orice investiții pe măsură ce se apropie termenul Brexitului".

Rob Kent-Smith, cel care se ocupă de calculul produsului intern brut la Statistică, a declarat că situația economică s-a deteriorat semnificativ. "PIB-ul a încetinit în ultimele trei luni ale anului, producția de mașini și produse din oțel, înregistrând căderi abrupte, iar construcțiile au scăzut și ele", a spus el.

Unul dintre semnele cele mai îngrijorătoare pentru perspectivele economice a fost contracția economiei cu 0,4% în decembrie, potrivit ONS. Cu toate acestea, Statistica a avertizat că estimările lunare ale produsului intern brut sunt volatile și pot prezenta variații semnificative de la o lună la alta.

Consumul a rămas principalul motor al creșterii economice, deși acest lucru a fost compensat de scăderea investițiilor, Brexitul ducând la scăderea drastică a încrederii în viitorul afacerilor.

John Hawksworth, economist-șef al PwC, a spus că în viitorul imediat nu există prea multe speranțe pentru economie. "Prognozele arată că și în ianuarie creșterea a rămas foarte scăzută. Acest lucru sugerează o posibilă decelerare suplimentară a creșterii în primul trimestru al anului 2019, în condițiile în care întreprinderile se confruntă cu cea mai mare incertitudine privind Brexit ", a spus el.

  • Les Echos: În Lituania, Revolut e bănuit de apropiere prea mare față de Rusia

Dacă Lituania așterne covorul roșu fintechurilor londoneze, sfera politică este precaută în ceea ce privește conexiunile acestora cu interesele Rusiei. Revolut este acum o bancă "reală". În Lituania - unde fintechul a decis să solicite o licență pentru a-și oferi serviciile - știrea nu a trecut neobservată.

La doar câteva zile după ce a primit aprobarea din partea supraveghetorului bancar, Stasys Jakeliunas, care prezidează Comisia pentru finanțe și buget al Parlamentului lituanian, a atras atenția asupra legăturilor Revolut și mai ales ale fondatorului său cu Rusia. "Printre acționarii băncii, am putut găsi persoane legate de interesele politice ale Rusiei. Orice bancă, și mai ales cele care inovează, trebuie privită cu prudență și cu responsabilitate ", a spus e. Nikolay Storonsky, fondatorul fintechului Revolut, este londonez, dar s-a născut la Moscova, iar tatăl său - Nikolay Mironovich Storonsky - este vicepresedinte executiv responsabil cu cercetarea la Gazprom

Legăturile financiare ale Revolut cu Rusia au fost și ele evidențiate. Printre acționarii Revolut îl găsim și pe Yuri Milner un important investitor în Facebook și Twitter, apropiat al cercurilor puterii de la Kremlin.

Pentru a stopa orice zvon, Nikolay Storonsky, foarte discret în privința vieții sale private, a trimis o scrisoare deschisă în care a explicat: „Tatăl meu, de fapt, ucrainean, este un om de știință, un inginer [... care lucrează pentru institutul de cercetare Promgaz. [...]. Am respect pentru istoria Lituaniei și am înțeles că unii oameni pot avea anumite semne de întrebare, dar le spun ca sunt nefondate. ”

Banca Lituaniei a transmis și ea că în urma verificărilor, nu există motive de îngrijorare. Nikolay Storonsky spune de asemenea că niciunul dintre investitorii din DST Global nu sunt cetățeni ruși și neagă că serverele Revolut ar permite transferul de date către Rusia: "Stocăm toate datele noastre în Marea Britanie și în Uniunea Europeană, în conformitate cu reglementările. Dar el avertizează: "Singura mea frică acum este că aceste campanii alarmiste îi îndepărtează pe investitorii străini și pot pune în pericol mii de locuri de muncă. "

  • Handelsblatt: Partidul italian de guvernământ pregătește un amendament care ar permite guvernului să vândă rezerva de aur

Partidul italian de guvernământ pregătește un amendament constituțional care ar permite guvernului să vândă rezerva de aur. Documentul, consultat de Reuters, nu a fost încă prezentat Parlamentului italian.

Potrivit unui raport de luni de La Stampa , guvernul de la Roma ia în considerare vânzarea din rezerve pentru a limita deficitul bugetar prevăzut pentru acest an dar și pentru a evita o majorare a TVA-ului în 2020.

Vicepremierul Matteo Salvini a spus ca aceasta nu este o problemă pe care o urmărește, dar ar putea fi o idee ”interesantă”. În trecut, autoritățile europene au împiedicat încercările guvernului italian de a vinde din rezerva de aur.

"Aurul este proprietatea poporului italian, nu a altcuiva", a declarat luni, Salvini, citat de FT. "Nimeni nu vrea să vândă lingourile, ci dimpotrivă, vrem să împiedicăm să intre în mâna altora", a scris pe Twitter Claudio Borghi, un eurosceptic apropiat al lui Salvin, imediat după comentariile dlui Salvini.

Beppe Grillo, comediantul și co-fondatorul Partidului Cinci stele a sugerat în septembrie anul trecut că Italia ar putea vinde aur pentru a-și finanța cheltuieli publice tot mai mari.

"Ne-ar permite să fterminăm cu această poveste enervantă despre faptul că" nu există bani ", a scris dl Grillo.

Borghi a mai numit proiectul, o "ipoteză", dar a depus un proiect de lege potrivit căruia rezervele de aur aparțin statului și nu băncii centrale.

Pentru ca un amendament constituțional să intre în vigoare, e nevoie de un referendum. Italia are a treia mare rezervă de aur din lume după SUA și Germania, circa 2.451,8 tone.

  • The Guardian: Pompeo în Ungaria pentru a se întâlni cu Orban în timp ce SUA revin în regiune

Secretarul de stat american Mike Pompeo a pornit într-un turneu prin ţări din Europa centrală, menit a contracara influenţa Rusiei şi a Chinei, după un deceniu în care regiunea a fost marginalizată de diplomaţia SUA.

Pompeo s-a aflat la Budapesta luni, unde urma să aibă mai multe întâlniri înainte de dineul oferit de premierul de dreapta al ţării, Viktor Orban. Orban a fost evitat în timpul administraţiei lui Barack Obama pentru stilul lui populist şi măsurile luate împotriva libertăţii presei şi a statului de drept.

Acţiunile şi cuvintele lui pe tema migraţiei, discursul despre o ameninţare la adresa "culturii creştine" şi construirea unui gard de-a lungul frontierei ţării sunt similare în mare parte cu retorica lui Donald Trump. Administraţia Trump a adoptat o nouă poziţie, dând prioritate angajamentului în faţa criticilor.

Într-un briefing în faţa jurnaliştilor înaintea turneului, o oficialitate de rang înalt a administraţiei a spus: "În oarecare măsură lipsa unui angajament robust al SUA în Europa Centrală, din ultimul deceniu, a fost cea care a creat vidul pe care China şi Rusia s-au grăbit să-l umple".

Orban a stabilit relaţii calde cu preşedintele rus, Vladimir Putin, determinându-i pe mulţi să se teamă că Rusia ar putea folosi Budapesta ca bază pentru spionaj şi alte operaţiuni de influenţă în Europa. Deşi Trump l-a lăudat frecvent pe Putin, Departamentul de Stat a clarificat că contracararea influenţei Moscovei în Europa rămâne o prioritate.

"Vladimir Putin şi-a făcut apariţia în Ungaria de două ori numai anul trecut, iar un preşedinte american a fost la Budapesta cel mai recent în 2006", a spus o oficialitate de rang înalt a administraţiei.

Prietenul lui Trump, David Cornstein, fost magnat al bijuteriilor în vârstă de 80 de ani, a fost desemnat ambasador în Ungaria, anul trecut. El a fost însărcinat să clădească noi relaţii cu Orban. Cornstein a spus că el nu îl va critica public pe Orban şi politica din perioada Obama, de furnizare de fonduri pentru canalele media independente aflate în dificultate în Ungaria, a fost discret abandonată.

Cu toate acestea, solicitările lui Cornstein adresate guvernului ungar, de a permite funcţionarea în continuare a Universităţii Central Europene, instituţie anglofonă fondată de George Soros care a ajuns să fie criticată de Orban, au fost ignorate. Universitatea începe transferul treptat la Viena, după ce i s-a refuzat acreditarea de către autorităţile maghiare. Aceasta i-a determinat pe unii să se întrebe dacă angajarea este abordarea potrivită.

O telegramă diplomatică ungară din decembrie, care a făcut obiectul unei scurgeri de informaţii şi a fost publicată de website-ul de investigaţii direkt36, sugerează că la Washington se manifestă frustrare faţă de intransigenţa ungară pe mai multe teme considerate de interes crucial pentru SUA.

În timpul vizitei sale, Pompeo speră să facă progrese privind semnarea unui nou acord de cooperare în domeniul apărării, între SUA şi Ungaria, care trenează de mult timp. El va aborda de asemenea tema securităţii energetice.

În pofida accentului pus pe angajare, Pompeo se va întâlni şi cu grupuri ale societăţii civile la Budapesta, inclusiv cele vizate de guvernul ungar pentru că furnizează asistenţă legală refugiaţilor care încearcă să intre în Ungaria. Guvernul a etichetat multe astfel de grupuri ca fiind "agenţi Soros" care lucrează pentru a distruge Ungaria.

Marţi, Pompeo se va deplasa la Bratislava, unde se va întâlni cu liderii Slovaciei, înainte de a face o vizită la Varşovia pentru a participa la conferinţa despre Orientul Mijlociu, sponsorizată de SUA. Conferinţa, care a fost receptată cu prudenţă de UE, ar urma să se concentreze asupra Iranului. Pompeo va face o scurtă escală la Bruxelles şi în Islanda înainte de a se întoarce acasă.

Pe lângă influenţa rusească, şi cea chineză asupra regiunii va fi probabil discutată, în special după arestarea unui angajat de la Huawei pentru spionaj, de către autorităţile poloneze, luna trecută. Compania de telecomunicaţii operează pe tot cuprinsul regiunii.

Oficialitatea de rang înalt a administraţiei a spus: "Noi vedem aceasta ca o problemă peste tot, dar eu cred că ceea ce diferenţiază Europa centrală şi de est este faptul că aici există un număr mare de state din care cele mai multe sunt de mărime mică şi medie şi care au o înclinaţie mai mare spre corupţie". (RADOR)

  • The Guardian: Creierul lui Gavin Williamson a plecat în vacanță fără să anunțe

Vorbele pompoase ale secretarului apărării despre întărirea „prezenței globale” și a „puterii dure” a Regatului Unit demonstrează că el a pierdut contactul cu realitatea.

Creierul secretarului apărării a plecat în vacanță fără să anunțe. Într-un discurs ținut astăzi, Gavin Williamson a declarat că intenționează să-și trimită noul portavion, HMS Queen Elizabeth, de cealaltă parte a lumii pentru a băga spaima în China. El îl va înzestra o escadrilă de avioane de luptă F-35 cumpărate de la America. În plus, el mai vrea și să construiască două baze militare britanice, una în Asia și cealaltă „în Caraibe”. Scopul lor va fi acela de a „ne întări prezența globală, a ne îmbunătăți letalitatea și a ne mări masa”.

Brexit, afirmă secretarul apărării, „ne-a adus într-un moment măreț al istoriei noastre”, în care noi trebuie să fim pregătiți să utilizăm „puterea dură” [eufemism pentru „forța militară” - n.trad.] împotriva acelora care „nesocotesc legislația internațională”. Despre ce Dumnezeului vorbește Williamson (în afară de ambiția lui de a ajunge șeful conservatorilor)? Despre bugetul propus de el s-a spus săptămâna trecută că se află la o depărtare de 7 miliarde de lire sterline de realitate. Queen Elizabeth nici măcar nu va putea fi lansat la apă până în 2021. Și, în orice caz, nu are absolut deloc ce căuta în Marea Chinei de Sud, unde un vas atât de masiv și de greoi n-ar fi decât o țintă așteptând să fie lovită. Chinezii l-ar scufunda într-o oră. Cât despre noi baze militare în Caraibe și la est de Suez, ele ar costa miliarde și ar fi o invitație adresată teroriștilor. Pe chinezi probabil că-i doare burta de atâta râs.

Brexit nu are nimic de-a face cu politica externă ori militară a Regatului, din moment ce nici apartenența noastră la UE nu are nimic de-a face - cu excepția faptului că ar putea implica să ne punem bine cu chinezii de dragul schimburilor comerciale. Cât despre nerăbdarea lui Williamson de a porni la război împotriva „violatorilor de legislație internațională”, oare nu-și amintește el care sunt ultimele trei ocazii în care departamentul său a făcut asta, în Afganistan, Irak și Libia? Și au fost cele mai prostești eșecuri militare britanice de după Gallipoli, dacă nu cumva de după Războiul de 100 de ani.

În actuala sa funcție, Williamson nu are decât o singură sarcină. Aceea de a-și salva bugetul haotic, tras la fund de proiectele vanitoase ale lui David Cameron și Tony Blair. El ar trebui să aibă curajul de a elimina inutilele rachete Trident cu tot cu submarinele lor vulnerabile, de a pune la naftalină portavioanele și de a anula fregatele. Toate aceste sunt doar pentru spectacol, la fel de inutile ca și avioanele de luptă americane, dintre care aproape toate nici nu au fost livrate. Asemenea arme nu au nimic mai mult de-a face cu protejarea Regatului modern decât au muschetele, arcurile cu săgeți și schimbarea gărzii la palat.

Absolut toate studiile militare sunt de acord că Regatul are nevoie în primul rând să fie apărat de războiul cibernetic și robotic. În materie de trupe, are nevoie de un nucleu de soldați, instruiți și echipați pentru detașări de urgență, dar nimic mai mult decât necesită oricare altă țară europeană. Cât despre ideea lui Williamson ca Regatul să se apuce să facă poliție prin „Asia și Caraibe”, chestiunea asta a fost măcar discutată cu americanii, ca să nu mai vorbesc de cetățenii țărilor vizate?

Dacă istoria ne învață ceva, atunci acel lucru e că achizițiile militare din motive de vanitate nu fac decât să incite miniștrii la intervenții nesăbuite, ulterior regretate amarnic. Discursul lui Williamson a sunat ca perorațiile pompoase pe care le-ar fi putut face un conservator britanic fără scrupule din anii '50. Este de neconceput ca acest discurs să fi fost aprobat în prealabil de colegii săi de partid, și în nici un caz de Trezorerie. Cu cât va fi uitat mai repede, cu atât mai bine. (RADOR)