Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) susține că este esențial ca Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 să renunțe la legarea taxei pe activele financiare ale băncilor de ROBOR, deoarece înseamnă legarea acestei taxe de politica monetară, potrivit Mediafax.
„În contextul discutării implicațiilor taxei asupra activelor financiare ale instituțiilor de credit, membrii Consiliului și-au exprimat din nou îngrijorările legate de maniera de stabilire a acesteia, reiterând că legarea acestei taxe de cotații reprezentative ale pieței monetare interbancare – precum ROBOR la 3 și 6 luni – înseamnă, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, fiind prin urmare esențial ca OUG 114 să renunțe la această abordare.
S-a subliniat că independența instrumentelor de politică monetară, ca parte a independenței statutare a BNR, este crucială pentru îndeplinirea mandatului privind stabilitatea prețurilor”, scrie în minutea ședinței de politică monetară din 7 februarie, care a fost făcută publică joi. Totodată, s-a arătat, din nou, că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei.
„Membrii Consiliului au conchis că efectele cumulate ale acestor măsuri sunt dificil de evaluat în stadiul actual, având în vedere o serie de neclarități și multitudinea canalelor de propagare în economie, ele fiind de natură să sporească gradul de incertitudine ce caracterizează actuala prognoză. S-a arătat că incertitudini crescute sunt asociate și conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, observându-se totodată că actuala perspectivă a creșterii economice presupune o conduită cvasi-neutră a acestei politici în 2019, succedată însă de revenirea la o atitudine pro-ciclică în 2020, în principal ca urmare a aplicării din toamna anului curent a prevederilor legii pensiilor.
Prognoza asumă și o reducere mai lentă a gradului de acomodare a condițiilor monetare, dar și o încetinire mai evidentă a creșterii economice în zona euro/UE și pe plan global”, menționează minuta citată. În opinia unor membri ai Consiliului, încetinirea pe plan extern ar putea fi însă chiar mai pronunțată, date fiind riscurile crescute induse de conflictul comercial și de modul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de tensiuni geopolitice și volatilitatea pieței financiare internaționale.
De asemenea, membrii CA al BNR au făcut referiri, în cea mai recentă ședință de politică monetară, la conduita politicii monetare a Băncii Central Europene (BCE) și a altor bănci centrale mari, precum și la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune. „În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.
Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de prognoza pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, mai arată minuta CA al BNR din 7 februarie. CA al BNR a decis, în ședința din 7 februarie, în unanimitate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,5%, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
3
2
