Banca centrală a României joacă un rol esențial în utilizarea independenței sale pentru a proteja economia națională de incertitudinea creată de noua taxă bancară neortodoxă a băncii, afirmă Scope Ratings, o companie privată de rating, cu sediul în Berlin și cu birouri în Frankfurt, Londra, Madrid, Milano, Oslo și Paris. Noua taxă a guvernului social-democrat pusă asupra bilanțului bancar se activează atunci când ratele de pe piața monetară depășesc 2%. Ratele interbancare reprezintă un instrument al politicii monetare. La un nivel de 3%, această taxă ar putea duce la venituri de 5,3 miliarde de Ron (1,1 miliarde de euro), echivalentul a peste 90% din profiturile băncilor pe 2018.

Ceea ce este neobișnuit la această taxă este indexarea la ratele dobânzilor de pe piața monetară.

"Acest lucru creează impresia că guvernul încearcă să influențeze politica monetară pe ușa din spate, prin sancționarea băncilor atunci când banca centrală crește dobânzile pentru a face față presiunilor politicilor fiscale expansioniste și a presiunilor inflaționiste", explică Bernhard Bartels, analist al Scope.

Ordonanța de urgență pe care guvernul a introdus-o în decembrie a creat probleme sectorului bancar din România, declanșând scăderi accentuate ale acțiunilor băncilor cotate la bursă și a dus la sesizări oficiale din partea BCE, BERD și IFC.

"Independența Băncii Centrale continuă să protejeze țara de presiunea exercitată de piețele financiare, iar rate mai mari ale dobânzii ar crea riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară", spune Bartels. "Până acum, banca centrală a ignorat apelurile guvernului pentru o politică monetară mai relaxată. Guvernul a compromis capacitatea băncii centrale de a face față creșterii anticipațiilor inflaționiste, dar vestea bună este că banca centrală este în discuții cu guvernul pentru a discuta o decuplare a impozitului de ratele pieței monetare", spune Bartels.