Comisia de trecere la euro: Retailerii, poștașii și preoții- marii avocați ai adoptării euro. Care sunt micile plusuri și care sunt marile minusuri

de DP     HotNews.ro
Vineri, 15 februarie 2019, 17:37 Economie | Finanţe & Bănci


Viorica Dancila
Foto: AGERPRES
​Pe site-ul Comisiei de Strategie și Prognoză a fost publicat Planul Național de Adoptare a Monedei Euro (PNAME), un document ambițios de 90 de pagini care analizează ce îmbunătățiri trebuie aduse sectoarelor economice pentru a putea adera la moneda unică. Documentul, conceput în proporție de 90% în laboratoarele BNR, în care academicianul Dăianu (membru în CA al Băncii Naționale) a avut un rol decisiv, a fost asumat de întreaga Comisie și făcut public, vineri. El include corecțiile care trebuie făcute și riscurile cu care țara noastră s-ar putea confrunta
Reamintim că premierul Dăncilă a anunţat că Guvernul României îşi asumă adoptarea monedei europene în 2024. Asta înseamnă intrarea în antecamera euro (Mecanismul Ratelor de Schimb II sau ERM II) în 2022.

Documentul solicită implicarea activă a marilor comercianți, a operatorilor poștali, a comunităţilor locale (primării, şcoli, biserici, poliție, unități de frontieră etc.) în diseminarea informaţiilor/mesajelor în paralel cu perfectarea și implementarea parteneriatelor cu mass media

Ce se spune în document, pe scurt:

  • ​”Guvernul va promova măsuri care să asigure sustenabilitatea finanţelor publice şi a echilibrelor externe, procese de natură să favorizeze menţinerea inflaţiei în intervalul ţintit de BNR”. Afirmația e greu de susținut cu argumente, câtă vreme între ultimele Guverne și BNR există o tensiune uriașă. De la Mihai Tudose și culminând cu Darius Vâlcov, centrii de putere politică au lansat direct false torpile către Banca Națională. E greu de crezut că în următorii 3 ani aceste tensiuni se vor transforma într-o vetitabilă ”true love” instituțională.
  • ”Pentru a avea o economie compatibilă cu zona euro, este necesară implementarea disciplinei de plată în economie. În acest sens, se arată în document, se vor întreprinde următoarele: − modificarea Legii 31/1990, cu prevederi care să instituie obligativitatea ANAF de a verifica îndeplinirea de către firme a nivelului minim de capitalizare şi interzicerea pentru firmele care nu îndeplinesc acest nivel, a împrumuturilor intra-firmă şi a distribuirii de dividende, până la momentul atingerii pragului legal de capital − completarea Legii 85/2014 privind insolvenţa, în sensul celor semnalate de Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudenţială”. Semnal corect, dar foarte dificil de pus în practică.
  • ”România este singura ţară din Uniunea Europeană în care banca centrală are atribuţii privind supravegherea microprudenţială a instituţiilor de credit, fără a avea însă şi prerogative referitoare la protecţia consumatorului de produse şi servicii bancare. Modelul instituţional întâlnit în statele membre este ca atunci când o autoritate are atribuţii în domeniul supravegherii instituţiilor de credit să exerciteşi competenţe în domeniul protecţiei consumatorului (în mod exclusiv sau împreună cu alte autorităţi naţionale). Pe plan european, problematica protecţiei consumatorului de servicii financiare devine tot mai sofisticată, în strânsă legătură cu creşterea gradului de complexitate a produselor oferite de către intermediarii financiari (ex. propunerea de directivă privind administratorii de credite, cumpărătorii de credite şi recuperarea garanţiilor reale). Creşterea gradului de informare şi de protecţie a consumatorilor este importantă pentru stabilitatea financiară, iar pentru asigurarea coerenţei şi sinergiei în domeniul politicilor financiare este necesară o abordare unitară a aspectelor care vizează intermedierea financiară. În ultimul an, BNR a făcut un prim pas în domeniul protecţiei consumatorilor, prin implicarea sa în asigurarea securităţii serviciilor de plată (Directiva 2015/2366 privind serviciile de plată). Până în prezent, BNR şi-a asumat aspecte legate de protecţia investitorilor în instrumente financiare ale pieţei monetare şi valutare (Legea 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, ce transpune MIFID II). De asemenea, prin urmărirea respectării plafoanelor tarifare stabilite de regulament (Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 privind anumite tarife pentru plăţile transfrontaliere în Uniune şi taxele de conversie monetară), BNR şi-ar putea asuma aspectele de protecţie a consumatorilor de servicii de plat
  • ”În ultimul deceniu, sectorul bancar a devenit tot mai mic (fiind pe ultimul loc în UE ca pondere a intermedierii raportate la PIB), cu rol modest în susţinerea creşterii economice şi finanţând cu precădere sectorul guvernamental şi sectorul populaţiei. Incluziunea financiară are la rândul său spaţiu de ameliorare. În perioada menţionată, ne aşteptăm la schimbări semnificative în sectorul bancar românesc urmare: aderării la Uniunea Bancară, consecinţelor procesului de rereglementare pe plan internaţional, consolidării prezenţei fintech-urilor, majorării riscurilor cibernetice, eficienţei operaţionale mai scăzute în rândul anumitor categorii de instituţii de credit etc. Sunt provocări pe care băncile ar putea avea dificultăţi în a le gestiona, aşa cum rezultă şi din răspunsurile la chestionarele trimise periodic conducătorilor de bănci din România însărcinaţi cu gestionarea riscurilor. În consecinţă, o strategie de dezvoltare a sectorului bancar ar avea ca scop să ofere o orientare pentru a face faţă acestor provocări şi de a stimula creşterea gradului de intermediere şi de incluziune financiară, acoperind şi domeniile rezoluţiei bancare, reglementării şi supravegherii prudenţiale sau infrastructurii sistemelor de plăţi.
  • ”Doar circa 22% dintre adulţii din România sunt educaţi din punct de vedere financiar, ponderea fiind una dintre cele mai mici la nivel european. Asociaţiile profesionale ale entităţilor de pe piaţa financiară consideră că analfabetismul financiar este al doilea factor ca importanţăce afectează intermedierea financiară”
  • Circa jumătate dintre adulţi nu au încredere în sistemul financiar, procent care este unul dintre cele mai ridicate din regiune. Încrederea faţă de sistemul financiar a scăzut dramatic în timpul crizei financiare şi nu a revenit încă pe deplin. În ultimii ani agenda de educaţie financiară a fost promovată intens de BNR, ASF, asociaţii patronale şi profesionale pe piaţa financiară şi alte instituţii locale, dar efortul trebuie susţinut în continuare.
De ce se teme Comisia:

Păi nu e greu de dedus. În primul rând, se teme că vor apărea noi date-țintă de adoptare a euro. Că 2024 va deveni 2032, apoi 2042, iar credibilitatea României va scădea proporțional cu frecvența amânării asumărilor. Am mai trecut prin asta, n-ar fi ceva nou.

Apoi, se mai teme că nu vom îndeplini criteriile de convergenţă, ceea ce e la fel de plauzibil. Era o vreme când le îndeplineam. Azi însă....

Dar să presupunem că intrăm totuși în ERM II. Acolo, principala provocare o constituie gestionarea unui val de euroscepticism. Că nu știi ce vremuri sau ce populiști vin la putere ...

După care, cel mai mare risc e ca românii să se arate în final nemulțumiți de toată chestia cu trecerea la euro și să vrea înapoi la lei. Asta ar însemna trecerea înapoi sub PSD, întoarcerea la naționalismul de peșteră și la legitimarea hoțiilor iertate prin OUG. Sau alocarea unor bani pentru elaborarea unui alt Plan ambițios. Cel al trecerii României la Leu!


Week-end frumos!



Citeste mai multe despre   








14890 vizualizari

  • -12 (24 voturi)    
    decat cu protectia consumatorului bancar... (Vineri, 15 februarie 2019, 17:42)

    demaGOGU [utilizator]

    ...oferita de benere, mai bine lipsa!
    • +3 (11 voturi)    
      Stai calm (Vineri, 15 februarie 2019, 20:17)

      ac [utilizator] i-a raspuns lui demaGOGU

      Nu te obliga nimeni sa fii protejat de BNR. De fapt, nici nu ne pasa cine te protejeaza, asta e treaba ta.
  • +4 (14 voturi)    
    pardon (Vineri, 15 februarie 2019, 18:01)

    bili_coiosu [utilizator]

    probabil ati vrut sa spuneti "rubla" si nu "euro"
    • +1 (1 vot)    
      Aș dori să ne întoarcem la aur dacă se poate (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 15:25)

      BlaBla1234 [utilizator] i-a raspuns lui bili_coiosu

      ...
  • +3 (13 voturi)    
    Pai da... (Vineri, 15 februarie 2019, 18:02)

    gabone [utilizator]

    "principala provocare o constituie gestionarea unui val de euroscepticism"..
    N-are PSD treaba cu euro si Europa, dar le surade orice ajuta la euroscepticism..
    Asa ca, vor face tot ce pot sa ne tina in antecamerele euro pana ne vine rau si ne saturam de euro timp in care nu va fi usor iar ei vor avea iar pe cine da vina: UE sau SRI sau Soros.. etc.. Sau chiar noi ca vrem euro si nu rubla..
  • +9 (17 voturi)    
    ai sa nu visam... (Vineri, 15 februarie 2019, 18:17)

    liviu_ [utilizator]

    nu o sa intram in euro pana cand nu o sa intram in schengen
    nu o sa intram in schengen inainte sa fie ridicat MCV...
    nu o sa ridice MCV pana cand justitia nu o sa functioneze si o sa functioneze FARA posibilitatea ca un partid sa o distrugaa in.... 2 ani sa zicem

    putem sta linistiti zic eu....
    • 0 (10 voturi)    
      NICI O LEGATURA! (Vineri, 15 februarie 2019, 21:20)

      schroedinger [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      Una cu alta! Danemarca este in Schengen de cand a fost creata zona si tot de atunci a ramas la coroana daneza! Vezi Lituania, care abia intrata in Schengen, dupa grupul de la Visegrad, a trecut la Euro.
    • +1 (1 vot)    
      SI VEZI CA MUNTE NEGRU.. (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 20:31)

      schroedinger [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      Nu e nici in UE, nici in Schengen si are moneda nationala EURO!
      Aviz idiotilor care dau minusuridin oficiu!
  • +8 (14 voturi)    
    postasii parerologi, Valcov si Zamfir (Vineri, 15 februarie 2019, 18:46)

    jorj_bv [utilizator]

    Te ia cu furnicaturi
  • +6 (10 voturi)    
    Nu mai puneti poze cu Pavi (Vineri, 15 februarie 2019, 20:38)

    Dalinar [utilizator]

    Ca speriati si oameni mari nu doar copiii.
    • +6 (10 voturi)    
      baba yaga (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 4:18)

      ras-putin [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

      cum ar zice dragnev...
      • +2 (4 voturi)    
        Operatie estetica pe un Broscoi (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 9:16)

        Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui ras-putin

        si a iesit broasca asta aka Pavi!!! Spui ca e adusa din Mordor.
    • +4 (8 voturi)    
      cand ii vad poza ei... (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 4:54)

      Lucky1 [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

      a lui mustata si a tuturor alde-pesedistilor, ma apuca o greata insuportabila.
      Luati-i de pe ecrane, din publicatii, stergeti figurile si amintirile despre ei, sa nu-i mai vedem sau auzim. Nu se ma poate....
  • -1 (13 voturi)    
    nivel trai (Vineri, 15 februarie 2019, 20:57)

    Toni_Romania [utilizator]

    ne va distruge si bruma de nivel de trai pe care o mai avem noi, noi cei cu venit sub 1500 ron, adică 80% din romani (a se vedea ce dezastrru a fost in Vest in 2002, in primul an de euro )
    • 0 (2 voturi)    
      Tendințe inflationiste pot exista, vezi leii vechi (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 10:47)

      jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      Totuși la multe produse se poate renunța, iar lipsa de vânzări ii va determina sa concureze intre ei și prețurile se vor regla.
      • +1 (1 vot)    
        afirmatie???? (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 13:15)

        Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

        ”Totuși la multe produse se poate renunța”
        Poate un adult solo sănătos poate trăi numa cu pită și ceai - dar nu e valabil pt.un batran de 75 ani sau ptr. cazul când crești copil.
  • +2 (4 voturi)    
    gio bor (Vineri, 15 februarie 2019, 21:31)

    ras-putin [utilizator]

    ar prefera oricum DGC, dar lasa de la el si cu euro.
  • +4 (8 voturi)    
    Aratarea asta e dementa (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 1:39)

    ruskimushki [utilizator]

    .
  • 0 (2 voturi)    
    ura si prostie (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 11:04)

    Dedalus [utilizator]

    Am citit cat am putut din bazaconia aia de document.

    Incepe cu o diaree pe multe pagini de tot felul de aiureli, puse acolo ca sa creasca numarul de pagini, probabil.

    Continua cu masuri 90% anti piata, care denota ura profunda a celor care l-au intocmit pentru sectorul de afaceri. Ura dublata de necunoastere crasa a pietei.

    ///

    Ce-ar fi sa mai aduceti stimabililor si persoane care chiar isi doresc economie de piata sa intocmeasca astfel de documente?

    Ce-ar fi sa aduceti oameni care se pricep, nu tembeli care scriu cu patos niste aiureli nimicitoare?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version