Luni la ora 11, membrii Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) se întâlnesc pentru a li se prezenta concluziile grupului tehnic de lucru creat în urmă cu două săptămâni pentru a face aplicabilă OUG 114/2018. Nu e clar dacă în discuțiile care vor avea loc luni se vor lua decizii finale sau se vor stabili doar liniile directoare pentru o variantă ”îmbunătățită” a celebrei Ordonanțe. Printre punctele în care părțile nu par încă a se fi înțeles sunt: categoria de active bancare care ar urma să fie taxate, baza de taxare (dez-ancorarea taxei de ROBOR și eventual legarea de un alt indicator) și nivelul efectiv taxei. După întâlnirea de luni probabil că vor urma și altele, în care să fie discutat impactul propunerilor care vor fi făcute luni.
Reamintim că Ordonanța a produs serioase îngrijorări în mediul de afaceri, fiind criticată atât de comunitatea de business, cât și de Banca Centrală și de organismele europene pentru modul în care a fost promovată dar și pentru lipsa oricărui studiu de impact al acesteia.
Denumită inițial Ordonanța ”lăcomiei”, documentul critică sistemul bancar din cel puțin două motive: primul, acela că băncile în loc să finanțeze economia, preferă să își plaseze banii în titluri de stat, iar cea de-a doua critică e legată de marjele mari cu care acestea lucrează. Pe scurt, băncile românești dau credite prea scumpe populației și bonifică prea modest depozitele românilor.
- Unul dintre scenariile care vor fi puse luni pe masă este varianta ca taxa să nu fie legată de ROBOR și de marja de dobândă, tocmai pentru a înlătura cea de-a doua acuzație. Potrivit acestui scenariu, creditele ar urma să fie scoase din rândul activelor taxabile, urmand ca băncile să plătească în plus dacă marjele cu care lucrează, cresc. Asta ar rezolva problema marjelor și din punct de vedere stimulativ și coercitiv. Coercitiv, dacă băncile cresc marja de dobândă față de trimestrul precedent de pildă (datele fiind publicate periodic de către Banca Centrală), le penalizezi. Stimulativ, dacă ele scad această marjă, îi permiți deducerea unui procent din volumul activului înmulțit cu valoarea taxei.
- Discuțiile de luni de la prânz s-ar mai putea duce și în jurul ideii dacă să fie menținute în baza de active taxabile a rezervelor minime obligatorii ținute de bănci la BNR. În fond, RMO e și el un instrument de politică monetară.
- De asemenea, nu ar fi exclus ca în viitor OUG 50/2010 să fie modificată, astfel încât creditele să nu mai fie legate de ROBOR ci de un indice al tranzacțiilor efective de pe piața monetară.
Discuțiile vor fi cu siguranță ”animate”, BNR părând de acord cu orice negociere, mai puțin cu cea prin care taxa să fie legată de indicele ROBOR. De asemenea, oficiali din Finanțe spun că sunt deschiși oricăror negocieri, dar că un rezultat al discuțiilor îl vom putea afla doar după încheierea ședinței CNSM de la prânz.
Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR și doi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit site-ul instituției: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR și președintele CNSM), Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al activității de stabilitate financiară), Leonardo Badea (președintele ASF) și Elena Doina Dascălu (Prim-vicepreședinte al ASF).
Celor șase li se adaugă trei reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP): Eugen Orlando Teodorovici (ministrul), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent piețelor financiare) și Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei și datoriei publice).
De asemenea, Petre Tulin, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, participă la ședințele Consiliului general al CNSM, dar nu are drept de vot.
1
1
