Asta rezultă dintr-un studiu făcut de ING în întreaga Europă, document care mai arată faptul că doi din 5 români nu au economii mai mari de trei salarii, iar 7 din zece români sunt de părere că salariile nu sunt suficiente pentru a le permite să facă economii. La nivel european, doar un sfert din populație se așteaptă să aibă același nivel de trai după momentul pensionării.

HotNews.roFoto: Hotnews

Aproximativ 54% dintre europeni preconizează că vor rămâne activi pe piața muncii după vârsta de pensionare, relevă cel de-al optulea sondaj internațional ING pe tema economiilor, la care au luat parte 14.695 de respondenți din 15 țări, dintre care 13 din Europa. Cele mai ridicate procente au fost înregistrate în România și în Cehia (63%).

Noțiunea de „pensionare”, în sens tradițional, va deveni în curând perimată, conform sondajului ING. Aproximativ o treime dintre respondenți a afirmat că nu știu când vor ieși la pensie (29%) și încă 11% consideră că vor continua să lucreze pentru tot restul vieții. 43% dintre români sunt de părere că pensiile vor fi mai mici decât contribuțiile acestora.

62% dintre europeni se arată îngrijorați că nu vor avea suficienți bani după momentul pensionării. 58% dintre persoanele chestionate au afirmat că vor opta pentru o formă de muncă temporară, fie într-un domeniu similar (36%) sau diferit față de cel actual (23%).

Fondurile disponibile după data pensionării sunt un motiv de îngrijorare și pentru că economiile acestora sunt reduse. 42% dintre respondenții studiului declară că nu au economii mai mari de trei salarii, fondul de rezervă minim recomandat fiind echivalent cu trei-șase salarii. România se situează pe locul doi (58%), după Turcia (60%), în ceea ce privește lipsa economiilor pe o perioadă mai mare de trei luni. La polul opus se află Luxemburg, doar 25% dintre persoane declarând că nu au bani economisiți.

Aproximativ 69% dintre români susțin că nu reușesc să economisească din cauza veniturilor prea mici și în același procent, declară că nu le ajung banii până la data următorului salariu. În cazul în care rămân fără bani, 63% dintre români au răspuns că își reduc cheltuielile, 42% dintre aceștia se împrumută de la familie sau prieteni – cea mai mare pondere la nivel european (cu o medie de 20%), iar 24% utilizează cardul de credit.

  • „Concluziile studiului reflectă dificultățile cu care se confruntă multe persoane în încercarea de a-și atinge obiectivele de economisire pe termen lung. Majoritatea europenilor a afirmat că își monitorizează cheltuielile zilnice, însă mulți dintre aceștia sunt de acord că încă se confruntă cu provocări financiare, anticipând că vor lucra și după vârsta pensionării. Planificarea pe termen lung este dificilă în contextul în care mulți dintre respondenți au afirmat că nu reușesc să economisească pe termen scurt, o tendință observată în toate țările chestionate.” Jessica Exton, specialist în știința comportamentală în cadrul ING.