Financial Times: May cere parlamentarilor să renunțe la amenințări și semnalează posibila amânare pentru scurt timp a Brexit ● Der Spiegel: Foodwatch cere sistarea sponsorizării Coca-Cola pentru preşedinţia română a Consiliului UE ● Les Echos: Banque Postale trebuie să aducă 800 milioane de euro capital ● Handelsblatt: Industria auto germană în fața furtunii perfecte ● Alte știri pe scurt ● Lectură plăcută!
- Financial Times: May cere parlamentarilor să renunțe la amenințări și semnalează posibila amânare pentru scurt timp a Brexit
Premierul Marii Britanii, Theresa May, va propune amânarea pentru scurt timp a ieşirii ţării din Uniunea Europeană în cazul în care Camera Comunelor nu va opta pentru aprobarea Acordului sau pentru producerea Brexit fără acord, adaugând că firmele sunt cu totul nepregătite pentru un Brexit dur.
Lira sterlină a crescut cu 1,2% fata de dolar, ajungând la 1,3254 USD - un record al ultimelor cinci luni - si de aproape doi ani fata de euro, la 1.164 de euro, pe masură ce piețele și-au exprimat satisfacția că s-ar putea astfel evita o ieșire haotică din UE.
Decizia doamnei May a venit în momentul în care guvernul a publicat o evaluare confidențială a impactului economic al unui Brexit fără acord, avertizând că prețurile la produsele alimentare ar putea crește. Potrivit raportului, circa o treime din proiectele guvernamentale importante ar risca să rămână în aer și că doar 40.000 de companii din cele 240.000 au aplicat pentru obținerea documentelor vamale necesare în cazul în care Brexitul ar avea loc.
Premierul a precizat că va propune un nou vot parlamentar pe tema Acordului Brexit până pe 12 martie. Dacă textul va fi respins din nou, pe 13 martie va adresa Camerei Comunelor întrebarea dacă preferă ieşirea Marii Britanii din UE fără niciun acord.
Dacă deputaţii nu acceptă nici această opţiune, Theresa May va propune pe 14 martie prelungirea "limitată, pentru scurt timp, a negocierilor" cu Bruxellesul efectuate în virtutea Articolului 50 al Tratatului european
Dna May a spus că prelungirea nu se poate extinde după sfârșitul lunii iunie și că "ar fi cu siguranță o opțiune unică".
Pe de altă parte, parlamentarul conservator Jacob Rees-Mogg, un susținător marcant al Brexit, a declarat că grupul său va continua să voteze împotriva acordului, dacă acesta nu va conține garanții suficiente și legale în privința graniței irlandeze.
Mediul de afaceri au salutat schimbarea, și au cerut asigurari că Marea Britanie va evita un Brexit fără acord.
"În această etapă a jocului, extinderea acordului, pare a fi singura modalitate de a încerca obținerea unui nou acord de ieșire”, a spus Edwin Morgan, director interimar al unei asociații de business. Dar a adăugat: "Nimeni nu se uită la această extindere cu mare entuziasm".
- Der Spiegel: Foodwatch cere sistarea sponsorizării Coca-Cola pentru preşedinţia română a Consiliului UE
În timp ce statele membre UE vorbesc despre impozite mai mari pentru băuturile cu conţinut de zahăr, preşedinţia română a Consiliului UE se lasă sponsorizată de Coca-Cola. Organizaţia Foodwatch cheamă la protest.
Foodwatch critică suportul financiar acordat preşedinţiei române a Consiliului UE de către Coca-Cola. Într-o scrisoare dată marţi publicităţii organizaţia i-a somat pe preşedintele UE Donald Tusk şi pe premierul român Viorica Dăncilă să pună capăt imediat parteneriatului cu concernul american.
Datorită prezenţei obezităţii şi a bolilor cum ar fi diabetul colaborarea este „absolut nepotrivită”. În plus, asemenea parteneriate de sponzorizare ar reduce încrederea opiniei publice în instituţiile europene.
Parteneriatul de sponsorizare dintre UE şi Coca-Cola aduce prejudicii independenţei şi credibilităţii politicii în Europa” – a afirmat Andreas Winkler din partea Foodwatch, adăugând că „în multe state membre UE se discută tocmai despre o impozitare mai mare a băuturilor care conţin zahăr – o măsură politică împotriva căreia Coca-Cola luptă hotărât de mai mulţi ani.”
Foodwatch a declanşat o acţiune prin e-mail, prin care consumatorii se vor putea plânge la Dăncilă şi Tusk. Sponsorizările de acest fel „dau impresia unui conflict de interese” şi sunt din acest motiv „pur şi simplu inacceptabile”.
Organizaţia va atrage atenţia pe twitter asupra acestei sponsorizări prin prezentarea unor„beanbag”-uri Coca-Cola, afişe şi băuturi de la o conferinţă a miniştrilor de externe care a avut loc la Bucureşti.
Preşedinţia română a Consiliului UE va fi – asemenea altor preşedinţii anterioare – susţinută de o serie întreagă de întreprinderi. În afara firmei Coca-Cola, printre parteneri se află şi Mercedes-Benz, Renault şi concernul Digi. (RADOR)
- Les Echos: Banque Postale trebuie să aducă 800 milioane de euro capital
Anul a început stresant pentru Banque Postale. Efectele cumulate ale ratelor scăzute la dobânzilor, ale tulburărilor din piața financiară dar și a crizei „jachetelor galbene“, filiala La Poste și-a văzut venitul net bancar scăzând cu 2,1%, 5,570 miliarde de euro, în timp ce profitul a coborât cu 5%, la 726 milioane de euro. Dar banca s-a avântat în 2018 să crediteze, mărindu/și portofoliul cu 27,8% pe segmentul creditelor acordate persoanelor juridice. Ambitiile însă, costă. Expunându-se prea mult, banca și-a mărit semnificativ activele ponderate la risc și, în același timp, cerințele de capitaluri proprii.
La Banque Postale, ca și alte bănci au suferit după căderea piețelor de la sfârșitul anului, cădere care a dus la pierderea în jur de 50 de puncte de bază a ratei fondurilor proprii de nivel 1(CET1). "Noile norme prudențiale de la Basel III impun băncilor să includă câștigurile și pierderile recunoscute direct în capitalurile proprii. Alte bănci au înregistrat mișcări similare, dar au o bază de capital mult mai mare care le permită să le absoarbă ", spune Francois-Xavier Deucher, director la Fitch Ratings. "Evoluția piețelor de la începutul anului 2019 a corectat parțial acest efect", spune Deucher.
Pentru a compensa aceste reduceri de capital, Banque Postale trebuie să facă o majorare de capital de 800 de milioane de euro ", arată banca într-un comunicat. Mărirea de capital va avea loc în prima jumătate a anului, banca de stat menținându-și ambițiile sale de creștere. Prin urmare, scenariul fuziunii dintre banca publică și CNP Assurances rămâne în picioare. "În cazul în care operațiunea CNP nu este făcută, din 2020 La Banque Postale va fi lipsită de fonduri", avertizează o sursă apropiată băncii.
Pentru moment, La Banque Postale se concentrează pe economii. "Nu trebuie doar să ne controlam mai mult costurile, ci trebuie să le și scădem", a avertizat Remy Weber.
- Handelsblatt: Industria auto germană în fața furtunii perfecte
Industria se confruntă cu cea mai mare criză din ultimele decenii. O încetinire a Chinei, un posibil Brexit dur, protecționismul american și provocările tehnologice masive ar putea deveni o furtună perfectă pentru Volkswagen, BMW și Daimler, producatorii autoturismelor de lux Mercedes-Benz. Deoarece producția de mașini este crucială pentru economie, aceasta ar putea fi o veste foarte proastă pentru întreaga Germanie.
Industria automobilelor a fost pusă la încercare de Dieselgate, care a ieșit la lumină în septembrie 2015. Scandalul, care s-a concentrat pe Volkswagen, a relevat falsificarea enormă a datelor privind emisiile. În cele din urmă, acesta a dus la amenzi și compensații de miliarde de euro, dar și la procese penale pentru directorii executivi. Acest scandal ar putea fi însă un simplu sughiț față de ce ar putea urma.
Lucrurile s-au schimbat rapid la mijlocul anului 2018. Industria germană a fost afectată de scăderea vânzărilor în al treilea și al patrulea trimestru al anului trecut.
Mai rău, acești nori se adună într-un moment în care industria trebuie să găsească sume uriașe pentru a investi în noile tehnologii, dacă nu vrea să fie depășită de concurenții din alte țări.
Daimler a redus deja dividendele, BMW a emis avertismente privind nivelurile viitoare ale profiturilor (pentru prima oară după foarte mulți ani), în timp ce Audi reduce producția și taie 10% din personalul de conducere. Acțiunile tuturor celor trei mari producători de automobile din Germania se tranzacționează sub valoarea lor contabilă, ceea ce înseamnă că piețele nu se așteaptă la vești prea bune în următorii ani.
Cea mai imediată amenințare vine din partea protecționismului în creștere. În ultimele decenii, industria automobilelor din Germania a devenit globală, atât în ceea ce privește producția, cât și vânzările. BMW are acum fabrici pe patru continente. Compania și-a dublat veniturile în ultimii 10 ani, dar cu prețul vulnerabilității sporite.
Sosirea lui Donald Trump în Casa Albă a transformat noțiunea de liber schimb: a anulat negocierile privind noi acorduri comerciale și a amenințat că va lansa războaie comerciale atât cu China, cât și cu Europa. Pentru o firmă ca BMW, care produce SUV-uri în SUA pe care le vinde în China și în Europa, acest lucru ar putea să perturbe întregul model de afaceri. Represaliile împotriva Chinei a costat deja compania bavareza 300 milioane euro (340 milioane dolari).
Nimeni nu știe dacă amenințările lui Trump sunt doar o îbcercare de a forța obțnerea unor concesii comerciale din partea Uniunii Europene. Dar ele ar putea costa producătorii de mașini miliarde de dolari.
Adăugați la această posibilitatea tot mai mare ca Marea Britanie să se iasă din UE fără o înțelegere comercială. Un Brexit dur ar putea impune bariere comerciale , iar industria auto germană are investiții masive în UK: BMW deține atât Mini, cât și Rolls Royce
La fel de îngrijorătoare este încetinirea pe piața chineză: vânzările de mașini noi s-au redus cu 2,8% anul trecut. Volkswagen estimase o creștere de 4% a vânzărilor chinezești în 2018; a reușit în cele din urmă să obțină 0,5%.
Acest lucru este foarte grav pentru o industrie - și pentru întreaga economie germană - care a crescut pe baza exporturilor către China. Herbert Diess, CEO al VW, nu a exagerat atunci când a spus recent că "soarta grupului Volkswagen depinde de China".
Tehnologia se poate dovedi un alt obstacol în China. Anul trecut, țara a impus cote pentru constructorii de automobile, cerându-le să vândă un procent de vehicule hibride și electrice, sau să facă față unor amenzi mari. Producătorii autohtoni ar putea fi într-o poziție mai bună pentru a-și îndeplini cererea imensă de automobile chinezești.
Aceasta este probabil cea mai dificilă provocare a tuturor pentru industrie. Giganții germani de automobile au pariat atât de mult pe motorină - ajutat parțial de date despre emisii falsificate - că nu au reușit să înțeleagă schimbările care apăreau la orizont. Acum, producătorii se grăbesc să-și transforme flotele în modele hibride și electrice.
Dar modelele electrice noi promise - printre care și modelele Audi E-Tron și EQ-ul Daimler - nu vor ajunge prea curând în showroom-uri. BMW își pune speranțele pe sedanul all-electric i4, dar și acest lucru nu va intra în producție decât în 2021.
Pentru moment, Germania a fost învinsă pe segmentul tehnologiei. Experții spun că Tesla este cu doi sau trei ani înaintea rivalilor săi germani, iar vânzările reflectă această diferență: în Statele Unite, firma din California își elimină toți rivalii în mașini electrice. Iar Tesla nu este singura amenințare care vine din California. Gigantii tehnologici precum Uber, Apple si Google investesc masiv in dezvoltarea autoturismelor.
Realizând pericolul, giganții germani din industria automobilelor se angajează să investească sume uriașe în dezvoltarea autoturismelor electrice și autoturisme, probabil în jur de 40 de miliarde de euro în următorii trei ani. Directorul executiv VW, Diess, spune că transformarea industriei ar putea costa firme germane aproximativ 100 de miliarde de euro.
Sumele implicate sunt atât de mari, încât producătorii de automobile sunt forțați să intre în noi forme de cooperare. Surse Volkswagen spun ca compania a avut chiar si un parteneriat cu marele rival japonez Toyota. Compania a încheiat deja o alianță cu Ford , iar rivalii BMW și Daimler colaborează strâns într-un nou joint-venture.
Dar, chiar și aceste schimbări nu sunt în mod necesar suficiente pentru a-i salva de furtuna perfectă.
Alte știri, pe scurt:
- Cel de-al doilea summmit între preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, ce se desfăşoară la Hanoi, în Vietnam, ar putea fi o şansă pentru pace, consideră The Hill. Ziarul american opinează că summitul ar putea marca o schimbare fundamentală în strategia Statelor Unite cu privire la Coreea de Nord. Cerinţa de denuclearizare imediată ar putea fi înlocuită cu un regim de pace prin care Washingtonul să construiască o nouă cale de abordare a Phenianului. „Ceea ce putem spera este o evoluţie controlată în peninsulă prin care Coreea de Nord să fie scoasă uşor din propria-i carapace şi adusă în comunitatea internaţională”, „cu speranţa că, în timp, un tratat de pace şi un ajutor economic vor permite regimului un spaţiu în care să evolueze dintr-o rămăşiţă totalitară a Războiului Rece, care îşi ameninţă vecinii şi îşi tratează rău cetăţenii, într-un regim care să merite mai mult respect din partea lumii”, conchide The Hill. Rezultatul va fi cel mult o iluzie a păcii, consideră Los Angeles Times, comentând că, în ciuda angajamentului său în direcţia denuclearizării, Kim a arătat clar prin acţiunile sale că nu va renunţa la armamentul nuclear, pe care îl consideră esenţial pentru supravieţuirea regimului său. Orice câştig de pe urma summitului de la Hanoi va fi mai degrabă simbolic, Phenianul va promite dezasamblarea unor facilităţi nucleare îmbătrânite, iar Trump ar putea fi de acord cu relaxarea unor sancţiuni, anticipează Los Angeles Times.
- În Republica Moldova „alegerile au schimbat componența parlamentului, dar nu puterea în țară”, constată Kommersant. „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care are sprijinul Moscovei, a înregistrat la alegerile parlamentare desfășurate pe 24 februarie cel mai bun rezultat, dar nu numai că nu s-a apropiat de obiectivul de a prelua puterea, ci s-a distanțat şi mult de acest obiectiv. Principalul rezultat al scrutinului îl constituie faptul că influentul oligarh Vladimir Plahotniuc își menține poziția în interiorul țării. El va stabili cum va arăta noul guvern și cum vor fi construite legăturile Chișinăului cu UE și cu Moscova”, comentează cotidianul rus, conchizând că „Igor Dodon a devenit câștigătorul perdant”.
0
2
