​Deficitul de cont curent al României a crescut considerabil. De la un echilibru atins în 2014, contul curent a înregistrat un deficit de 3,2% din PIB în 2017 și se estimează că s-a deteriorat în continuare până la 4,3% din PIB în 2018, se arată în Raportul de țară al Comisiei Europene, publicat miercuri. Acest lucru se datorează în principal comerțului cu bunuri, stimulat de boom-ul consumului privat, pe fondul unei politici fiscale expansioniste în perioade de creștere ridicată a PIB-ului.

HotNews.roFoto: Hotnews

Citește aici varianta integrală a documentului.

Ce se mai spune în document:

  • Costurile cu forța de muncă au crescut puternic. În ciuda creșterii productivității din ultimii ani, creșterile salariale au depășit în mod semnificativ creșterea productivității începând din 2016, ceea ce a dus la o accelerare accentuată a costurilor unitare cu forța de muncă.
  • Salariile publice și minime au crescut într-un ritm rapid, cu implicații negative pentru competitivitate. Salariile din sectorul public au o tendință ascendentă. Evoluția mai scăzută a salariilor din comerț precum și evoluțiile relativ robuste ale productivității, au permis exporturilor să rămână competitive până acum
  • Dovezile empirice arată că sectorul public este determinant în privința salariilor în România. Prin urmare, creșterile salariale recente și viitoare din sectorul public pot duce la salarizarea considerabil mai mare a sectorului privat, inclusiv în sectorul comerțului, subminând astfel competitivitatea.
  • Inițiativele legislative recente periclitează funcționarea normală a sectorului financiar. Acestea includ o lege care limitează retroactiv ratele dobânzilor la creditele ipotecare și o ordonanță de urgență a guvernului care impune un impozit asupra activelor băncilor, legat de dobânda interbancară.
  • În plus, măsurile care vizează cel de-al doilea pilon de pensii, adoptate și prin ordonanță de urgență, pot frâna puternic dezvoltarea pieței de capital, care și așa este modestă în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituționali și imprevizibilitatea în creștere a politicilor fiscale pot dăuna și investițiilor private
  • ”În decembrie 2018, fără evaluarea impactului sau consultarea părților interesate, guvernul a adoptat o ordonanță care introduce o nouă taxă pentru bănci ("taxa pe lăcomie"). Taxa ar putea duce la restricționarea activității de creditare, deoarece băncile ar putea să-și reducă activele, să reducă și mai mult intermedierea financiară și să-și reducă senzitivitatea la politica monetară, împiedicând astfel mecanismul acesteia de transmisie. Documentul desființează și cele 3 inițiative legislative ale senatorului ALDE Daniel Zamfir.
  • ​După câțiva ani de eforturi pentru a-și consolida rezistența, sectorul bancar se confruntă cu riscuri crescute în ceea ce privește stabilitatea. Măsurile fiscale au încetinit vânzările de portofolii de credite neperformante de către bănci. Guvernul a limitat, începând din ianuarie 2018, deductibilitatea fiscală a cheltuielilor aferente creditelor neperformante vândute de bănci unor terți la 30%. Legea 72/2018 a introdus o înăsprire suplimentară a regimului fiscal pentru creditele neperformante vândute de bănci, impunând atât venitul din vânzare, cât și o parte din pierderile înregistrate la vânzare.
  • Acest tratament se opune eforturilor de dezvoltare a unei piețe secundare a activelor depreciate în UE și descurajează vânzarea creditelor neperformante, împiedicând repararea bilanțurilor în cazul în care aceste împrumuturi ar crește din nou. Piața secundară românească pentru active depreciate, cea mai dinamică din Europa de Est în ultimii ani, a înregistrat vânzări în valoare de 8,5 miliarde de euro în perioada 2015-2017, dar a rămas blocată în perioada scursă din primul trimestru al lui 2018 încoace.
  • O taxă bancară recent introdusă ar putea genera turbulențe puternice în sectorul bancar. În decembrie 2018, fără evaluarea impactului sau consultarea părților interesate, guvernul a adoptat o ordonanță care introduce o nouă taxă pentru bănci ("impozitul pe lăcomie") percepută asupra activelor totale și legată de nivelul ratei dobânzii interbancare (ROBOR). Taxa se calculează trimestrial și crește treptat în funcție de valoarea mediei trimestriale a ROBOR. Impozitul este foarte pro-ciclic și inhibă mecanismul de stabilire a prețurilor în sectorul bancar. La nivelul ROBOR din ianuarie 2019, această taxă ar reprezenta 1,2% din totalul activelor pe an.
  • Pe baza unei analize preliminare, impozitul este susceptibil de a afecta stabilitatea financiară prin influențarea semnificativă a solvabilității și a rentabilității băncilor și prin agravarea în continuare a situației băncilor mai slabe.
  • Impactul taxei asupra profitabilității sectorului bancar pare să fie mult mai mare decât în ​​alte țări din UE care au introdus astfel de taxe în trecut. În plus, taxa ar putea duce la restricționarea activității de creditare, deoarece băncile ar putea să-și reducă activele, să reducă și mai mult intermedierea financiară și să-și reducă senzitivitatea la politica monetară, împiedicând astfel mecanismul acesteia de transmisie. Intermedierea sectorului bancar în România (măsurată ca raport între creditul acordat sectorului privat și PIB) este în prezent cea mai scăzută în UE.
  • Trei legi cu potențial impact negativ asupra sectorului bancar au fost recent adoptate de Parlament. Legea care plafonează ratele dobânzilor din contractele de credit ipotecar și de consum ridică îngrijorări importante. Aceste legi pot avea un impact negativ asupra serviciilor bancare și vor împiedica accesul la credite pentru clienții cu profil de risc mai ridicat. Legea care limitează prețul creanțelor cesionate va reduce capacitatea băncilor de a scăpa de creditele neperformante și de a-și curăți bilanțurile.
  • Ea va avea un impact negativ asupra investitorilor și asupra companiilor de colectare de creanțe, crescând probabilitatea ieșirilor de pe piață și subminând astfel piața secundară a activelor depreciate. În plus, dreptul acordat clienților de a-și răscumpăra creditele cesionate induce un risc moral care va slăbi semnificativ disciplina de plată în sectorul bancar. De asemenea, legea poate reduce accesul la credite pentru anumite categorii de debitori, deoarece probabil băncile vor deveni din ce în ce mai selective.
  • Mai mult, aplicarea retroactivă a legilor care plafonează ratele dobânzilor va crește incertitudinea juridică. Fără a aduce atingere obiectivelor legitime de protecție a consumatorilor, legea care elimină caracterul executoriu al contractelor de credit va crește timpul necesar recuperării garanțiilor.

Parlamentul discută posibilitatea includerii împrumuturilor Prima Casă în cadrul acestei legi. Acest lucru ar pune sub presiune ratingul țării. Încercările de modificare a Statutului Băncii Naționale a României și de eliminare a protecției juridice a personalului implicat în supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, care contravine bunelor practici internaționale, ar diminua în mod semnificativ disciplina prudențială și supravegherea instituțiilor de credit