​​Productivitatea a crescut, este adevărat, dar Româna are o problemă cu forța de muncă. Mai puțini oameni produc mai mult. Monica Dudian, profesor universitar ASE a explicat: Ideea este că un lucrător produce mai mult. Sunt mai puțini lucrători, e adevărat. E ca și când fac într-o companie o restructurare, am dat afară 20% dar restul 80% care îmi rămân îmi produc cu 30% în plus. Ea a mai spus că până în 2015, inclusiv, productivitatea în România a crescut peste salarii, ceea ce a dus la o scădere a costului muncii. Trendul s-a inversat din 2016 ceea ce e de natură să îngrijoreze.

ProductivitateFoto: Pixabay

Foarte pe scurt:

  • România are nevoie de această contribuție a productivității întrucât în 2017 am avut o rată de emigrare de 37% din totalul forței de muncă
  • Sporul natural al populației este de -3,1%, adică fără productivitate nu prea putem crește în condițiile în care se va menține acest trend de emigrare
  • Acest progres în evoluția productivității este un progres normal. România parcurge un proces de catching up, în sensul că se apropie de UE.
  • Pe cercetare-dezvoltare, România a atins acum targetul din 2007. Trebuie să ajungem la 2020, dar suntem puțin peste 2007, respectiv ce aveam atunci de făcut.
  • În primul curs de economie le spunem studenților așa: Diferențele dintre nivelul de trai între diferite popoare sunt diferență de productivitate.

“Nu putem să avem productivitate fără tehnologii. Pe nivel macro România are o creștere economică importantă. Practic am avut în 2017 aproape cea mai mare creștere economică din Europa, pentru 2018 ceva mai încet, dar e o încetinire care ne duce la un ritm bun de creștere: 4,5%. Un aspect pozitiv pe creșterea economică este contribuția productivității în sensul că suntem, din nou, printre puținele țări din Europa în care creșterea se bazează în principal pe productivitate”, a spus Dudian, într-o conferință organizată de Oxygen events.

Potrivit acesteia, raportul Comisiei Europene arată că, în medie pe UE-28, contribuția productivității la creștere stagnează, ceea ce nu este cazul țărilor din estul Europei.

„România este printre primele care printre primele în ceea ce privește creșterea total factor productivity. În timpul crizei contribuția a fost predominantă dinspre capital. Sigur, inovația este importantă, sigur productivitatea este importantă, dar România are o problemă cu forța de muncă și cu capitalul uman. Are nevoie de această contribuție a productivității întrucât în 2017 am avut o rată de emigrare de 37% din totalul forței de muncă. Sporul natural al populației este de -3,1%, adică fără productivitate nu prea putem crește în condițiile în care se va menține acest trend de emigrare. La productivitate totală România se vede printre primii”, a mai arătat profesorul ASE.

Între 2007-2017 se vede un progres în ceea ce privește productivitatea, spune ea, precizând că avem atât părți pozitive pe productivitate, cât și elemente negative.

  • Trebuie să recunoaștem acest progres în evoluția productivității, este un progres normal. România parcurge un proces de catching up, în sensul că se apropie de UE. E firesc să avem o creștere de productivitate. A fost semnificativă în ultimii 10 ani la nivel macroeconomic măsurată prin PIB/forță de muncă.
  • Există partea plină a paharului și partea goală.
  • Cât privește decalajele de productivitate, și UE are un decalaj impotant față de SUA. Acest decalaj se menține de mai bine de 50 de ani.
  • România are un decalaj cu atât mai mare în sensul că suntem printre ultimii din Europa din perspectiva apropierii, productivității de SUA și, mai mult decât atât, decalajul nostru este mai mult decât dublu față de media UE.

„Partea plină a paharului, din punct de vedere al productivității dacă ajustăm productivitatea la costul muncii, de fapt România este poziționată bine în raport cu media UE-28 în sensul că în 9 din 12 domenii, productivitatea muncii ajustată al salarii depășește media europeană cu performanțe semnificative în real estate. Avem în construcții și în sectorul manufacturier, deoarece costul muncii este relativ scăzut în România. Până în 2015, inclusiv, productivitatea în România a crescut peste salarii, ceea ce a dus la o scădere a costului muncii. Trendul s-a inversat din 2016 ceea ce e de natură să îngrijoreze”, a mai arătat Dudian.

Ea a precizat că suntem în urmă din punct de vedere al intensității cercetării-dezvoltării.

„Nu știu cum am putea să fim înainte în condițiile în care România investește aproape nimic în cercetare-dezvoltare. Procentul din PIB este insignifiant și se apropie de zero”, a explicat profesorul ASE.

  • Noi am avut o contribuție importantă a productivității la creșterea economică, dar nu a fost susținută de intensitatea cercetării-dezvoltării.
  • Comisia spune că această contribuție s-a bazat pe investiții străine directe și pe accesul mai bun la piețe, antrenat de aderarea la UE după 2007.
  • Pe cercetare-dezvoltare, România a atins acum targetul din 2007. Trebuie să ajungem la 2020 dar suntem puțin peste 2007, ce aveam atunci de făcut.

„Ritmul nostru de creștere e mai rapid decât media europeană, clar ajută la recuperare, dar suntem foarte departe și de Uniunea Europeană și de SUA. Este clar că performăm bine din punct de vedere al competitivității pentru că și costul forței de muncă e scăzut. De aici vine această ajutare a productivității la costuri, un cost care nu o să se mențină la infinit scăzut. Este clar că nu avem o performanță bună din punct de vedere al inovării”, a mai arătat profesorul ASE.

Ea a mai afirmat că deși productivitatea e pe un trend ascendent, clar există nevoia de digitalizare, investiții în cercetare-dezvoltare, atât la nivel macro, cât și la nivelul companiilor. Rezistența pe piață nu se poate face decât prin productivitate.

  • În primul curs de economie le spunem studenților așa: Diferențele dintre nivelul de trai între diferite popoare sunt diferență de productivitate.

"Nu poți crește salariile fără creștere de productivitate. Nu se poate. E un principiu elementar, economic. Dacă productivitatea crește, putem crește salariile. Dacă nu, întrebați reprezentanții companiilor: Pot crește salariile fără productivitate?", a explicat Monica Dudian.