Fraudele din interiorul băncilor arată cât de vulnerabile sunt mecanismele antifraudă ale instituțiilor de credit. Dar și necunoașterea problemelor propriilor angajați. Câteva cazuri concrete...

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 5 martie 2019, 17:28 Economie | Finanţe & Bănci


Fraudele bancare nu sunt ceva neobisnuit
Foto: sxc.hu
Jaful de la BRD, în care doi angajați din Iași sunt acuzați că au delapidat circa o jumătate de milion de euro din Tezaurul instituției de credit nu reprezintă un pericol pentru deponenții băncii. Banii fuseseră asigurați, dar problema e în alte părți. Fie mecanismele antifraudă de care fiecare bancă dispune nu sunt suficient de bine puse la punct, fie băncile nu cunosc îndeaproape vulnerabilitățile propriului personal angajat. Pe lângă tentativele de fraudare externă (despre cea mai recentă dintre ele am scris aici), mai sunt și tentativele de fraudă provenite din interior. Am scris aici despre cum se fură o bancă din interior, dar exemplele sunt mult mai multe. Vezi în text alte tipuri de fraudare internă a băncilor.

Ce spune unul dintre responsabilii cu controlul Antifraudă dintr-o bancă de top 10:

  • Cazul I: Cel mai des întâlnit caz de fraudă, de mine cel puțin, sunt acele fraude mărunte în care angajații cer decontarea pe cheltuielile companiei a unor bunuri /servicii folosite în interesul personal al angajatului, nu în interesul băncii, spune unul dintre executivii unei bănci de top. De la mărunțișuri - hârtie, rechizite și alimente- la călătorii și consumații la restaurant până la autoturisme, bijuterii, ceasuri și alte obiecte cu valoare ridicată. Orice organizație care se respectă - nu e doar cazul băncilor- nu poate tolera astfel de cheltuieli, iar întrebarea șefului acelui angajat care aprobă în primă fază decontările ar trebui să fie: obțin venituri mai mari pentru bancă prin generarea acestei cheltuieli?
  • Cazul II: O altă formă des întâlnită formă de fraudă o reprezintă obținerea unor avansuri de numerar înainte de închiderea deconturilor pentru avansurile anterioare și folosirea banilor pentru a acoperi lipsa fondurilor sau a documentelor justificative de utilizare a avansurilor. Autorii acestor gesturi se bucură de regulă de încrederea celor care verifică și aprobă închiderea deconturilor, creditându-și colegii pe banii băncii. Am întâlnit cazuri în care această practică era atât de adânc înrădăcinată, încât existau zeci de angajați la nivelul țării care figurau cu deconturi deschise, și cu sume care nu puțeau fi acoperite dintr-un salariu. Într-un caz, la inventarierea anuală nu au putut fi închise deconturile, iar soluția de compromis a fost acordarea unor prime în valoarea sumelor datorate, cu plata impozitelor aferente. Bineînțeles că această decizie a generat o stare de spirit negativă, întrucât cele mai mari “prime” le-au înregistrat cei cu grad mare de indisciplină, iar cei care erau corecți nu au “beneficiat” de acest compromis. A fost o decizie de management foarte proastă!
  • Cazul III: Am constatat că o formă de fraudă continuată (cu efecte grave) este acordarea de credite sau de facilități clienților, de către manageri - la început pentru a-și realiza- obiectivele de vânzări și a încasa unele bonusuri. Apoi pentru a-și acoperi eroarea de analiză a riscurilor, managerii au continuat acordarea de credite pe baza unor documente de identificare false, de situații financiare alterate, facturi fictive, garanții colaterale supraevaluate, uneori învățând ei înșiși clienții cum să procedeze. Managerii sau responsabilii respectivi au considerat că dacă utilizează credite noi pentru acoperi creditele nerambursate ajunse la scadență, vor cumpăra timp și vor apărea oportunități care vor scoate clienții din dificultate. Din păcate, clienții astfel ajutați nu intenționau să își ramburseze datoriile. Și s-a produs efectul bulgărelui de zăpadă.

Aceste fraude au apărut în condițiile care angajații responsabili să verifice situația știau de fapt realitatea dar acționau în detrimentul băncii fie în schimbul unor atenții, fie datorită înțelegerii avute cu clientul, mai spune sursa citată.

Nu mai vorbim acum despre cazul (petrecut tot la BRD) al celebrului caz Udrea, care s-a lăsat cu vizite la nivel înalt la Cabinetul Guvernatorului BNR, nici despre cazul unor foști directori de sucursale care au jucat la păcănele banii deponenților și apoi au încercat să se sinucidă.

Spunem doar că băncile din România ar trebui să ia mult mai în serios noțiunea de restructurare a personalului și să nu îi lase să plece pe cei cu salarii bune pentru a-i menține pe cei care generează costuri reduse pentru că relația dintre salariu și riscuri e invers proporțională. Au existat cazuri în care șefi de direcții din bănci au fost concediați, după care s-au făcut contracte de prestări servicii cu firme ale lor, pe bani mai mulți decât luau ca angajați.

Pe lângă asta, la nivel județean, mai are loc un fenomen generat de Guvern. În administrația publică salariile au crescut enorm, existând tentația de a se muta din privat la Stat. ”În ultima lună ne-au plecat 12 șefi de sucursale, care la noi câștigau circa 3000 de lei net, iar la primăriile sau Consiliile Județene câștigau 5000 de lei net”, a confirmat pentru HotNews.ro o altă sursă din HR. ”Nu putem să-i oprim, fiecare e liber să meargă la bani mai mulți”, adaugă șefa Resurselor Umane.




Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






7239 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Jaf? (Marţi, 5 martie 2019, 19:16)

    Mirobo [utilizator]

    Furt săvârșit prin violență.Nu cred.
    Din contră-un cost relativ mic pentru aflarea unei metode de delapidare.
  • +3 (3 voturi)    
    Compliance (Marţi, 5 martie 2019, 22:37)

    Eu123 [utilizator]

    Asta nu au implementat corect bancile de la noi, desi cadrul legislativ exista si a fost emis de BNR din 2008-2009 daca nu ma insel eu.

    In UK avem o lege care se numeste UK Anti-Bribery Act, in SUA avem Foreign Corrupt Practices Act (FCPA), in Franta avem o lege ce se numeste Sapin II.

    In Romania cand vorbesti cu sefii bancilor despre compliance, ei spun da, da, da, ca mai apoi la stabilirea bugetului sa limiteze drastic numarul de angajati in acest departament care are ca si obiectiv prevenirea fraudelor, a actelor de coruptie, prevenirea folosirii in mod abuziv a informatiilor confidentiale de catre persoanele initiate, prevenirea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, sau evitarea conflictelor de interese.

    Functia trebuie sa fie independenta iar bugetul alocat acesteia sa nu fie afectat de eventualele pierderi ale bancii, dar........deh, am gasit si aici o implementare "mioritica" si in loc sa existe independenta exista subordonare.

    Iar apoi tot bancile se mira ca angajatii ii fura :)


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version