Financial review Prima pagină a presei străine: Irlanda de Nord, avertizată asupra consecințelor ”grave” în cazul unui Brexit dur. China, India și ascensiunea „statului-civilizație”. Pariul Franței de taxare a giganților Netului

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 6 martie 2019, 4:09 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Irlanda de Nord, avertizată asupra consecințelor ”grave” în cazul unui Brexit dur ● China, India și ascensiunea „statului-civilizație” ● Les Echos: Pariul Franței de taxare a giganților Netului ● Ghosn ar putea fi eliberat ● The New York Times: Cerând tot mai multe documente, democraţii lansează o amplă anchetă pe tema corupţiei lui Trump ● Știri pe scurt. Lectură plăcută

  • Financial Times: Irlanda de Nord, avertizată asupra consecințelor ”grave” în cazul unui Brexit dur



Irlanda de Nord se ca confrunta cu consecințe "grave" în cazul unui Brexit fără acord, inclusiv cu o "creștere accentuată a șomajului", o penurie alimentară și riscul unor tulburări sociale, a concluzionat șeful serviciului public al regiunii.

Avertizarea dură a lui David Sterling este cuprinsă în scrisoarea adresată partidelor politice din regiune, consultată de Financial Times, scrisoare care descrie impactul unui Brexit dur în 29 martie.

Evaluarea se întinde pe șase pagini și ar putea exercita presiuni asupra Partidului Democrat din Irlanda de Nord, care are 10 deputați în Westminster, aceștia urmând să joace un rol esențial în votul pe care Camera îl va acorda în 12 martie planului Theresei May.

"Falimente ale micilor companii, combinate cu schimbări în viața cotidiană și cu potențialele fricțiuni la frontieră, ar putea avea un impact profund și de lungă durată asupra societății", a scris Sterling într-o evaluare trimisă partidelor politice din Irlanda de Nord.
Observând că impactul ar fi mai sever decât în ​​alte părți ale Regatului Unit, dl Sterling a adăugat că există "opțiuni foarte limitate la care se poate apela pentru a atenua aceste efecte", mai arată documentul.

Aproximativ 800 de angajați fac parte dintr-un centru de operațiuni în Irlanda de Nord pentru a coordona reacțiile în cazul unui Brexit dur, ieșire care ar duce la tulburări sociale în unele comunități.
"Ipotezele estimate includ posibilitatea Brexitul să provoace provocări suplimentare pentru poliție dacă abordarea pare a fi nedreaptă sau nerezonabilă pentru unii dintre cei care vor fi printre cei mai afectați", se mai arată în scrisoare.

Guvernul britanic a admis săptămâna trecută că economia Irlandei de Nord riscă să piardă o 9.1% din creșterea economică în următorii 15 ani, în cadrul unui Brexit fără acord.

În timp ce întreprinderile au avertizat că aplicarea unor tarife vamale ar "avea un impact asupra locurilor de muncă în câteva săptămâni de la producerea Brexit”, domnul Sterling a spus că acest lucru se va simți "mai acut" în Irlanda de Nord din cauza legăturilor comerciale cu Irlanda. El a adăugat că firmele din regiunea irlandeză "nu sunt pregătite în mod adecvat pentru un Brexit dur, mai ales în cazul firmelor din sectorul agroalimentar, care are "marje de profit foarte mici".

"Efectul cumulativ al incapacității întreprinderilor de a se pregăti, al impactului tarifelor UE și al schimbărilor semnificative asupra mediului de reglementare a exportului pentru întreprinderi de aici ar putea duce la falimente, la relocări de firme, efectele fiind o creștere accentuată a șomajului ", a scris dl Sterling.

Scrisoarea mai avertizează că Brexitul va afecta lanțurile de aprovizionare pentru supermarketuri și că e de așteptat ". . . să apară o penurie alimentară, mai ales pe segmentul produselor proaspete ". "De fapt, în prezent, nu există măsuri de atenuare a acestor consecințe grave ale unui Brexit dur”, scrie dl Sterling. "Aceste consecințe ar fi pur și simplu efectul direct al situației juridice care se va aplica după 29 martie".

Alte articole din FT:

  • China, India și ascensiunea „statului-civilizație”

Această idee iliberală îi atrage și pe unii de la dreapta americană.

Secolul 19 a popularizat ideea „statului-națiune”. Secolul 21 ar putea fi cel al „statului-civilizație”.
Un stat-civilizație este unul care pretinde că reprezintă nu numai un teritoriu istoric sau o anumită limbă ori grup etnic, ci o civilizație distinctă. Este o idee care prinde teren în țări extrem de diverse, de la China, India, Rusia, Turcia și chiar până la SUA.

Conceptul de stat-civilizație are niște implicații vădit iliberale. El sugerează că tentativele de a defini drepturi universale ale omului ori norme democratice comune sunt eronate din start, întrucât fiecare civilizație necesită instituții politice care să-i reflecte propria cultură unică. Ideea de stat-civilizație este de asemenea exclusivistă. Minoritățile și imigranții e posibil să nu poată fi incluși niciodată, deoarece ei nu fac parte din nucleul civilizației.
Un motiv pentru care ideea de stat-civilizație e posibil să capete o mai largă circulație este ascensiunea Chinei. În discursurile sale adresate unor auditorii străine, președintelui Xi Jinping îi place să sublinieze caracterul unic al istoriei și civilizației Chinei. Această idee a fost promovată de intelectuali proguvernamentali precum Zhang Weiwei de la Universitatea Fudan. Într-o carte influentă, „Valul Chinei: Ascensiunea Statului Civilizațional”, dl Zhang argumentează că China modernă a avut succes mulțumită faptului că a întors spatele ideilor politice occidentale - urmând în schimb un model cu rădăcini în propria sa cultură confucianistă și tradițiile meritocrației bazate pe examene.

Ce a făcut dl Zhang a fost să adapteze o idee elaborată prima dată de către Martin Jacques, un scriitor occidental, în cartea sa de succes „Când China Cârmuiește Lumea”. „Istoria de stat-națiune a Chinei”, argumentează dl Jacques, „datează de numai 120-150 de ani: istoria ei civilizațională datează de mii de ani.” El consideră că trăsăturile distincte ale civilizației chineze duc la norme sociale și politice foarte diferite de cele care prevalează în Vest, inclusiv la „ideea că statul ar trebui să se bazeze pe relații familiale [și pe] o viziune foarte diferită a relației dintre individ și societate, în care ultima e privită ca fiind mult mai importantă.”

Asemenea Chinei, India are o populație care trece bine de 1 miliard de oameni. Teoreticienii partidului de guvernare, Bharatiya Janata (BJP), sunt atrași de ideea că India este mai mult decât o simplă națiune - și că ea este, în schimb, o civilizație aparte. Pentru BJP, trăsătura cea mai distinctă a civilizației indiene este religia hindusă - idee care automat îi retrogradează pe indienii musulmani la un statut de cetățeni de categoria a doua.
Jayant Sinha, ministru în guvernul Narendra Modi, argumentează că părinții fondatori ai Indiei moderne, cum ar fi Jawaharlal Nehru, au îmbrățișat în mod eronat idei occidentale precum socialismul științific, crezând că ele pot fi universal aplicate. Dar ei, din contră, ar fi trebuit să bazeze sistemul de guvernare post-colonial al Indiei pe propria ei cultură unică. În calitate de fost consultant la McKinsey [companie americană globală de consultanță - n.trad.] și având un master în administrarea afacerilor obținut la Harvard, dl Sinha ar putea părea adeptul tipic al unor valori „globaliste”. Însă anul trecut, când m-am întâlnit cu el la Delhi, predica particularismul cultural, argumentând că „în viziunea noastră, moștenirea precede statul [...] Oamenii simt că moștenirea lor este sub asediu. Noi avem o viziune despre lume bazată pe credință, iar nu o viziune rațional-științifică.”

Viziunile civilizaționale cu privire la stat câștigă de asemenea teren și în Rusia. Unii dintre ideologii din jurul lui Vladimir Putin îmbrățișează acum ideea că Rusia reprezintă o civilizație europeană distinctă, care nu ar fi trebuit niciodată să încerce să se integreze cu Occidentul. Într-un articol recent, Vladislav Surkov, un consilier apropiat al președintelui Putin, argumenta că „repetatele eforturi infructuoase [ale țării sale] de a deveni parte a civilizației occidentale în sfârșit au încetat.” Din contră, Rusia ar trebui să-și îmbrățișeze identitatea ca pe „o civilizație care a absorbit deopotrivă est și vest”, cu o „mentalitate hibridă, un teritoriu intercontinental și o istorie bipolară. Este carismatică, talentată, frumoasă și solitară. Exact cum ar trebui să fie un metis.”

Într-un sistem global turnat după tiparul Occidentului, nu este deloc surprinzător că intelectuali din țări precum China, India sau Rusia vor să evidențieze caracterul distinct al propriei lor civilizații. Ceea ce este mai surprinzător este faptul că gânditori de dreapta din SUA dau și ei înapoi de la ideea „valorilor universale” - în favoarea accentuării naturii unice și pretins periclitate a civilizației occidentale.

Steve Bannon, care a fost pentru scurt timp strategul șef al Casei Albe a lui Trump, a argumentat în mod repetat că migrația în masă și declinul valorilor creștine tradiționale subminează civilizația occidentală. Într-o tentativă de a opri acest declin, dl Bannon speră să înființeze o „academie a Vestului iudeo-creștin” în Italia, concepută pentru a instrui o nouă generație de lideri.
Argumentul dlui Bannon cum că migrația în masă subminează valorile tradiționale americane se situează în centrul ideologiei lui Donald Trump. Într-un discurs ținut la Varșovia în 2017, președintele american a declarat că „întrebarea fundamentală a vremurilor noastre este dacă Occidentul are voința de a supraviețui”, după care și-a asigurat auditoriul că „civilizația noastră va triumfa”.

Dar, destul de straniu, adoptarea de către dl Trump a viziunii „civilizaționale” despre lume ar putea fi în fapt un simptom al declinului Occidentului. Predecesorii lui proclamau cu convingere faptul că valorile americane sunt „universale” și sunt destinate să triumfe pe întregul glob. Și forța globală a ideilor occidentale a fost cea care a făcut din statul-națiune norma internațională a organizării politice. Ascensiunea puterilor asiatice precum China și India ar putea genera noi modele: fă un pas înainte, „stat-civilizație. (RADOR)


  • Les Echos: Pariul Franței de taxare a giganților Netului




Proiectul de lege privind introducerea unui impozit de 3% asupra cifrei de afaceri a GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazon) va fi prezentat în această dimineață în cadrul Consiliului de Miniștri. Potrivit lobby-ului făcut de sector, aproape tot impozitul va fi transferat clienților.

Proiectul de lege va fi prezentat miercuri în Consiliul de Miniștri, dar el a fost deja dezbătut timp de câteva săptămâni. Guvernul este nemulțumit de banii pe care acești giganți îi plătesc la buget și a decis să taxeze companiile ale caror vanzari digitale sunt de peste 750 de milioane de euro global și peste 25 de milioane in Franta cu 3% din cifra de afaceri digitala realizata in Hexagon. Cifra de afaceri în cauză este cea rezultată din publicitatea online, utilizarea datelor cu caracter personal și vânzările efectuate pe piețe. Taxa din Franța este apropiată de mecanismul pe care UE vrea să-l instituie, fiind propus tot de francezi dar care este subminat de alte state membre.

Dar cine va plăti în cele din urmă această taxă? Pentru firma de avocatura Taj, o filială a Deloitte, este foarte probabil ca aproape întreaga taxă (care ar trebui să aducă 500 de milioane de euro la stat, începând cu 2020), să fie transferată clienților companiilor afectate. Puțin peste jumătate din valoarea taxei ar trebui să fie plătită de către consumatori de servicii de Internet, 40% de către IMM-urile franceze și doar 5% ar urma să fie achitată de cei 4 giganți.

Cealaltă problemă cu care se poate confrunta guvernul este colectarea acestei taxe. "Complexitatea pentru stabilirea bazei de impozitare este maximă", avertizează Julien Pellefigue, partener Taj. "Informațiile vor fi foarte greu de obținut", spune el. De exemplu, vânzarea de reclame orientate pe Internet se face prin licitații automate,
existând milioane de tranzacții în fiecare zi", spune Julien Pellefigue. Colectarea impozitului va necesita investiții în sistemele IT și nimeni nu știe cu adevărat cum va face Guvernul pentru a controla veniturile fiscale asociate cu această taxă“, mai adaugă acesta.

În 2017, Google a raportat venituri de 395 de milioane de euro în Franța și a plătit un impozit de doar 14 milioane. Grupul californian ar fi realizat vânzări de publicitate de aproximativ 2 miliarde de euro pe an în Franța - dar tranzacțiile sunt înregistrate în Irlanda.

Guvernul asigură că taxa este temporară, până când se va ajunge la un acord la nivelul OCDE și Uniunea Europeană.

Tot din pagina întâi:
  • Ghosn ar putea fi eliberat

O instanţă judiciară din Japonia a ordonat, marţi, eliberarea lui Carlos Ghosn, fost director general al companiilor Nissan şi Renault, în schimbul unei cauţiuni de un miliard de yeni (circa 7,9 milioane euro).

Tribunalul districtual Tokyo a respins solicitarea Parchetului de menţinere în arest preventiv a lui Carlos Ghosn, aflat în detenţie din 19 noiembrie 2018.

Instanţa judiciară a decis eliberarea lui Carlos Ghosn prin plata unei cauţiuni de un miliard de yeni (circa 7,9 milioane de euro).

Familia lui Carlos Ghosn, aflat în detenţie de peste trei luni în Japonia, a depus o reclamaţie la Naţiunile Unite, argumentând că drepturile fundamentale ale fostului director general al companiilor Renault şi Nissan nu sunt respectate. "Am luat decizia de a sesiza instanţele ONU care au rolul să asigure respectarea drepturilor fundamentale", a anunţat luni familia lui Carlos Ghosn într-un comunicat transmis de avocatul François Zimeray. "Sunt peste 100 de zile de când Carlos Ghosn este închis în Japonia, într-un penitenciar de tipul celor din Evul Mediu", preciza avocatul.

Conform presei, Carlos Ghosn este acuzat că nu a declarat compensaţii în valoare de 44 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. Dar compania Nissan ar fi avut obligaţia de a raporta compensaţiile în documentele financiare publice. Nissan susţine că un alt membru al conducerii, americanul Greg Kelly, a coordonat planul de compensare. O altă acuzaţie vehiculată este că Ghosn a folosit fonduri ale companiei pentru a cumpăra reşedinţele în care locuia în Rio de Janeiro şi Beirut. Compania Nissan ar trebui să ştie dacă acestea sunt locuinţe ale firmei sau personale. O sursă apropiată de familia Ghosn afirmă că managerul nu este proprietarul caselor.

  • The New York Times: Cerând tot mai multe documente, democraţii lansează o amplă anchetă pe tema corupţiei lui Trump






Luni, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Reprezentanţilor a cerut din partea executivului, dar şi din partea întregului anturaj al lui Trump, o groază de documente care demonstrează amploarea ambiţiei de a deschide o nouă anchetă vizând eventuala obstrucţionare a justiţiei, precum şi corupţia şi abuzurile de putere comise de preşedintele Trump şi de administraţia sa.

În cele două luni care au trecut de când au preluat controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, demoncraţii din mai multe comisii au început să îi urmărească atent pe membrii cabinetului prezidenţial şi să examineze campania electorală, precum şi pe membrii comitetului de gestionare a instalării sale în funcţie, dar şi relaţiile sale cu puteri străine importante, precum Rusia, care au încercat să perturbe alegerile prezidenţiale din 2016. Ei au stabilit totodată premizele unor operaţiuni menite să îl facă pe dl Trump să restituie banii din declaraţiile iniţiale de venit.
Dar cele mai recente pretenţii ale reprezentantului din New York, Jerrold Nadler, preşedintele Comisiei Juridice, au deschis, probabil, cel mai periculos front de până acum împotriva dlui Trump - o anchetă care vizează însăşi esenţa preşedinţiei sale şi care ar putea, în cele din urmă, constitui baza unei viitoare puneri sub acuzare.
Luni, dl Nadler a spus cât se poate de clar că congresmenii din Camera Reprezentanţilor nu se vor mai mulţumi să aştepte concluziile consilierului special Robert S. Mueller III, ci se vor apleca asupra multor asemenea aspecte, chiar dacă ele nu ar fi legate neapărat de punerea (imediată) sub acuzare.

"Vom acţiona rapid pentru a strânge aceste informaţii, pentru a evalua probele şi pentru a urmări faptele astfel încât ele să devină întrutotul transparente pentru americani", a arătat dl Nadler într-o declaraţie. "Naţiunea noastră trece printr-un moment critic, iar noi avem responsabilitatea de a cerceta aceste probleme şi de a programa audieri prin care publicul să cunoască toate faptele. Exact asta dorim să facem".
Totuşi, spre deosebire de dl Mueller, care a beneficiat de un complet de judecată care să examineze probele, Comisia Juridică s-ar putea izbi de semnificative obstacole ca să obţină documentele căutate. Consilieri ai comisiei au declarat că şi-au restrâns în mod intenţionat cererile iniţiale, limitându-le la materialul pus deja la dispoziţie de alte comisii ale Congresului sau de anchetatorii federali pentru a-şi spori legalitatea.

Dar, totuşi, martorii ar putea să opteze pentru paşi mai lenţi sau ar putea să ignore citaţiile. După cum s-ar putea ca şi dl Trump să meargă mai departe şi să-şi invoce privilegiul de care beneficiază ca for executiv.
Adresele din partea dlui Nadler, cu data de 4 martie, au fost trimise unui număr de 81 de birouri, persoane sau alte instituţii în relaţii cu preşedintele. Printre acestea se numără Trump Oranization, Campania Trump, Fundaţia Trump, comitetul pentru instalarea în funcţie şi Casa Albă. Asemenea adrese au mai primit şi Departamentul Justiţiei şi F.B.I.-ul, două instituţii care au adunat probe importante cu privire la manevrele de culise ale dlui Trump cu anchetatorii federali.

Asemenea scrisori au mers şi către zeci de membri ai familiei şi consilieri dintre cei mai aapropiaţi, care l-au ajutat în tentativele sale de a muşamaliza povestea cu vedeta filmelor porno Stormy Daniels, ale cărei dezvăluiri pe tema unei relaţii i-au ameninţat campania electorală, dar şi mai târziu, când el a început să conteste anchetele federale deschise împotriva sa şi a asociaţilor săi, presa şi justiţia federală.
În cadrul acestei anchete, comisia va examina acuzaţiile de corupţie, inclusiv posibila încălcare a legii cu privire la finanţarea campaniei electorale, precum şi prevederile constituţionale care interzic amestecul din afară şi folosirea unei funcţii în interes personal.

În niciunul dintre documentele apărute luni, dl Nadler nu a pomenit demiterea, dar spectrul acesteia pluteşte printre democraţi pe măsură ce ei pătrund mai adânc în anturajul preşdintelui.
Într-o declaraţie făcută luni seara, secretara de presă a Casei Able, Sarah Huckabee Sanders, a calificat ancheta drrept "dezgustătoare şi abuzivă", comparând-o cu un "concurs de pescuit". "Democraţii nu urmăresc adevărul", a spus ea. "Îl urmăresc pe preşedinte".
Republicanii din Congres estimează că democraţii sunt deja hotărâţi să urmărească destituirea dlui Trump. În ultimele săptămâni, ei au tot repetat că, deşi în public susţine contrariul, noua majoritate e hotărâtă să îl dea jos pe dl Trump.

"Nici măcar nu ştim ce se spune în raportul lui Mueller, dar democraţii o ţin deja pe a lor", a declarat reprezentantul de Gerogia, Doug Collins, cel mai important republican din Comisia Juridică. "După ce îl tot acuză de obstrucţie pe preşedinte, preşedintele Nadler ţinteşte probe care să-i sprijine concluziile pentru că, după cum el însuşi a recunoscut: 'Încă nu dispunem de fapte'".

Comisia a anunţat că, în următoarele săptămâni, vor urma şi alte cereri similare de documente. Dar principalul obstacol s-ar putea ivi chiar din partea dlui Trump. Casa Albă ar putea profita de privilegiul executiv încercând să protejeze multe dintre materialele de maxim interes pentru ancheta comisiei, inclusiv comunicarea dlui Trump cu dl McGahn şi cu alţi consilieri. De obicei, asemenea proceduri ţin de prerogativele prezidenţiale, dar fiecare dintre ele va duce aproape sigur la îndelungate bătălii judicare care ar putea prelungi ancheta. Părând să-şi dea seama cât de dificlă ar putea deveni ancheta, dl Nadler a angatat doi jurişti de elită, pe Norman L. Eisein şi pe Barry H. Berke, care să o gestioneze împreună cu oamenii săi din subordine.(RADOR)

Alte știri, pe scurt:
  • În Europa, semnalele diverse menţin tensiunile din ultimele luni, dar o notă de optimism tot există. Ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt, a declarat că, „în privinţa Brexitului, dinspre Bruxelles semnalele sunt pozitive”, după cum îl citează cotidianul britanic „The Guardian”. Dar, dacă citim ziarul britanic „The Independent” observăm că acelaşi Jeremy Hunt ar fi declarat că „premierul Theresa May îi lasă pe parlamentarii conservatori să voteze liber în privinţa unui eventual Brexit fără acord”. Acelaşi ziar opinează că gestul Theresei May „e făcut din dorinţa de a preveni un val de demisii din cabinetul său, dar este şi o dovadă de slăbiciune”.
  • Peste Canalul Mânecii, în Europa continentală, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a considerat că „este urgent” să se adreseze europenilor, după cum notează publicaţia franceză „Le Point”. „Este momentul renaşterii europene şi vă propun să construim împreună această renaştere în jurul a trei ambiţii: libertate, protecţie şi progres”, a subliniat el într-un articol apărut în mai multe ziare europene. În opinia sa, „libertatea este atacată atât din exterior, de tentativele de destabilizare ale Rusiei lui Vladimir Putin, dar şi din interior, de democraţiile care se definesc drept ‘iliberale'”.
  • Şi dacă am ajuns la democraţiile „iliberale”, trebuie să vorbim despre Spania, o ţară care nu e un pericol din acest punct de vedere, dar unde, după cum aflăm din ziarul spaniol „El Confidencial”, „partidul Vox, de extremă dreaptă, a reuşit să obţină, în doar două zile, un sprijin financiar de 200.000 de euro”. Şi, pentru că democraţia rămâne democraţie, „o conferinţă pe care Vox dorea să o organizeze la Bruxelles a fost autorizată de Parlamentul European şi va avea loc în luna mai”, anunţă cotidianul „La Vanguardia”.
  • Pe de altă parte, dorind parcă să reamintească lumii ce înseamnă dictatura şi extremismul, Papa Francisc a anunţat că va scoate de sub „pecetea tainei” dosarul Papei Pius XII, un papă controversat, fiind suspectat că ar fi fost un susţinător şi colaborator al naziştilor. În ziarul Vaticanului, „L’Osservatore Romano”, Papa Francisc precizează: „Cu aceeaşi încredere ca şi cea a predecesorilor mei, le ofer cercetătorilor acest patromoniu documentar. Bisericii nu îi este teamă de istorie, dimpotrivă, o iubeşte şi ar dori să o iubească şi mai mult, aşa cum o iubeşte Dumnezeu”. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





5150 vizualizari

  • -1 (5 voturi)    
    Ce ți-e și cu statul civilizație... (Miercuri, 6 martie 2019, 8:01)

    BEDE [utilizator]

    Ei bine, dacă nu ar fi fost Imperiul britanic, India nu ar fi fost un stat unitar. Și acum este totuși un stat federal destul de pestriț. Iar impunerea cu forța a religiei hinduse este un lucru rău după cum și impunerea cu forța a religiei musulmane este un lucru rău. În articol ați scris de problemele cu musulmanii probabil pentru că acestea se văd cel mai bine în războiul din Cașmir. Dar nu este deloc corect că nu ați spus nimic despre persecuțiile împotriva creștinilor.
    Civilizația rusă? Care? Civilizația votca? Petru cel Mare a schimbat oarecum modul de viață al rușilor aducând ce a putut aduce din occident. El i-a determinat pe boieri să-și taie bărbile și să se îmbrace în pantaloni și nu cu haine lungi. Ce grozavă civilizație au rușii? În Rusia este un amestec de nordici și de asiatici. În plus, sunt și destui musulmani în Caucaz și Crimeea și, în general, prin sud.
    Civilizația chineză? Poate doar o elită a avut parte de beneficiile civilizației, că majoritatea au fost ca niște sclavi timp de mii de ani.
    • 0 (0 voturi)    
      State-civilizație: Iugoslavia și Imp Austro-Ungar (Miercuri, 6 martie 2019, 19:44)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui BEDE

      China e conștientă că riscă să se dezmembreze pe model iugoslav, dar la o scară de 40 de ori mai mare. De asta vine cu ”avioane” gen statul-civilizație, pentru ea e o chestiune de supraviețuire.
  • +1 (9 voturi)    
    Cursuri universitare de "cultura si civilizatie" (Miercuri, 6 martie 2019, 8:35)

    animatron [utilizator]

    Exista prin mai toate marile universitati ale lumii, aceste cursuri care iti prezinta sistematizat "cultura si civilizatia" chineza, japoneza, hindusa, etc.
    Exista diferente importante, identificabile, intre marile arii de "cultura si civilizatie", ele fac obiectul unor studii universitare, a nenumarate carti, conferinte, congrese, etc.

    Interesant de observat, gradul de schizofrenie la cei care promoveaza globalismul in varianta progresista.
    Pe de o parte ei adera la ideea "relativismului" civilizational, refuza deci "eurocentrismul" si accepta ca civilizatiile ar fi egale intre el, nu pot fi ierarhizate.

    Simultan insa, aceeasi indivizi sustin ca "valorile" lumii occidentale, cele legate de libertati individuale si colective, sunt valori "universale", deci inevitabil superioare oricaror alte valori "locale" si ar trebui raspandite si impuse peste tot pe planeta.

    Daca valorile lumii occidentale sunt cu adevarat "universale", atunci ele sunt inevitabil superioare altora, din alte arii de civlizatie, si intr-adevar am face bine sa le vedem la lucru peste tot in lume.

    Doar ca in cazul asta Europa ar fi obligata sa isi asume rolul de "arie de civlizatie" cu vocatie universalista, deci ar trebui sa duca o politica externa de "mare putere" cu obiective geostrategice la nivel mondial, sa nu ezite sa se impuna in fata Chinei, Rusie, Indiei sau oricarei alte "civilizatii", sa nu evite conflictul direct atunci cand "valorile universale" sunt contestate.

    Pana acum, USA juca rol de "jandarm mondial", era un fel de "brat armat" al civlizatiei de tip european (dupa prabusirea imperiilor europene care au introdus valorile civilizatiei europene pe toate continentele).

    Cum USA pare sa renunte treptat la acest rol (doctrina izolationista), auzim mai des in Europa ca n-ar fi rau sa avem o "armata europeana", pt ca liderii europeni "progresisti", cei interesati sa impuna "valorile europene", stiu ca fara "brat armat" vorbesti degeaba cu China sau Rusia.
    • +1 (3 voturi)    
      dar nu e schizofrenie (Miercuri, 6 martie 2019, 10:30)

      xan [utilizator] i-a raspuns lui animatron

      E calcul premeditat, care se pare ca functioneaza. In trecut imperiile foloseau forta ca sa isi tina supusii ascultatori. Azi imperiul intai ii "face" din vorba si foloseste forta doar contra irascibililor care nu "inteleg", pentru ca e mult mai eficient dpdv economic.
    • +1 (1 vot)    
      Libertatea si sclavia au coexistat (Miercuri, 6 martie 2019, 13:33)

      enache22 [utilizator] i-a raspuns lui animatron

      Atat in civilizatia europeana cat si si in alte civilizatii. Civilizatia europeana nu a insemnat numai libertate si fericire, au existat cumplite razboaie religioase, despotism, subjugarea altor popoare si civilizatii, crime, furtul resurselor, inrobire, 2 razboaie mondiale.

      Eurocentrismul se refera la interpretarea valorilor altor civilizatii dupa tiparele psihologice, culturale si sociale ale civilizatiei europene, o greseala evidenta. Sculpturile de pe templele hinduse care descriu in detaliu pozitii sexuale si alte elemente erotice au fost catalogate drept demonice de catre colonistii britanici impregnati de spiritul conservator al epocii victoriene, desi radacinile greco-romane ale civilizatiei occidentale nu au fost atat de sfioase cu privire la erotism.

      Multe culturi se cred superioare in raport cu altele. De aici incep tensiunile si razboaiele . Omenirea a identificat un set de valori, democratia, drepturile omului, liberatatea religioasa, libertatea de expresie, etc. care definesc o civilizatie cu caracter universalist.

      Pe de alta parte nici una dintre vechile civilizatii nu a supravietuit, poate cu exceptia celei islamice, care e muribunda si inca se opune occidentalizarii. Toate celelalte s-au occidentalizat si au adoptat valorile acesteia. Se mai opun doar regimurile despotice care se folosesc de asa numitele diferente culturale pentru a se mentine la putere. Desi unele regimuri politice sunt chiar in inima civilizatiei occidentale, neaga universalismul unor valori, Orban, Putin, Erdogan, toti acestia au inventat regimurile "iliberale", un soi de democratie originala a la Iliescu. China merge chiar mai departe, la fel si regimurile islamice, in negarea unor valori larg acceptate, doar pentru ca acestea le ameninta pozitia de putere mentinuta prin forta si ingradirea drepturilor si libertatilor.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by