In contextul OUG 114/2018, posibila reaparitie a unor presiuni inflationiste și/sau a unor eventuate atacuri speculative asupra leului pentru a testa modul de reactie al BNR risca sa nu primeasca un raspuns suficient de credibil, se arată în analiza efectuată de BNR asupra impactului OUG 114/2008. ”Astfel, in cazul in care piata apreciaza ca BNR nu poate recurge la majorarea ratelor dobanzilor și nici la controlul strict al lichiditiitii, consecinta inevitabila este aceea ca se va deprecia moneda nationala, va crește rata inflatiei, iar in final vor crește și ratele dobanzilor pe piata, dar tardiv și ineficient.

CA al BNR la discutiile din ParlamentFoto: Hotnews

Asocierea taxei cu ROBOR creeaza confuzie in piata cu privire la dobanda de referinta: este aceasta rata de referinta a BNR (in prezent de 2,5%) sau pragul peste care activele bancare sunt taxate (2%). În ambele cazuri, piata va anticipa ca ratele dobanzii vor stagna sau vor scadea, se mai arată în documentul consultat de HotNews.ro.

Totodata, este constransa capacitatea bancii centrale de a-și indeplini obiectivul fundamental stabilit prin lege, acela de asigurare a stabilitatii preturilor.

Ce mai arată documentul (subliniereile ne apartin):

Inafara de impactul cantitativ direct, au fost identificate urmatoarele aspecte:

• Asocierea cotei de taxare cu ROBOR, un indice esential al pietei monetare, cu rol decisiv in mecanismul de transmitere al politicii monetare, reduce eficienta și flexibilitatea politicii monetare. Astfel, se creeaza confuzie in piata cu privire la indicatorul care reprezinta in fapt dobanda de referinta pe piata monetara. Rata dobanzii de politica monetara este principalul mecanism de lupta impotriva inflatiei, in atingerea mandatului legal al BNR privind stabilitatea preturilor. Aceasta se transmite in piata prin intermediul ROBOR - ratele de dobanda specifice pietei monetare interbancare, care in mod firesc se situeaza intre rata aferenta facilitatii de depozit și rata Lombard (la care bancile se imprumuta de la BNR) intr-un coridor de variatie de ± 1 % fata de rata de referinta. În urma introducerii unei taxe legate de un anumit nivel al indicilor de referinta ROBOR, instrumentul politicii monetare devine ineficient și nu iși mai poate indeplini rolul de mentinere a stabilitatii preturilor. Aceasta situatie va conduce la afectarea stabilitatii financiare prin implicatiile macroeconomice dar și asupra nivelului cursului de schimb.

• ii) in actuala situatie a pietei monetare, nivelul taxei ar fi de 1,2% din totalul activelor financiare ale bancilor, in conditiile in care media randamentului activelor in ultirnii 7 ani in sectorul bancar din Romania a fost de 0,48%. in actualul context economic, caracterizat de o rata a inflatiei care depăsește 3% și in care se manifesta presiuni asupra monedei nationale pe piata valutara, scaderea dobanzilor interbancare ar avea efecte dintre cele mai severe, concretizate in creșterea rapida a ratei inflației, deprecierea accelerata a leului și, foarte probabil, creșterea riscului de tara (degradarea rating-ului) pana la un nivel nerecomandat investitiilor.

Nivelul cotei este semnificativ mai mare in raport cu cel practicat de alte tari. Astfel, cotele de taxare variaza in cazul altor tari care au introdus astfel de taxe intre 0,055% din totalul pasivelor (Austria) și 0,44% din active (Polonia), acestea nefiind insa legate de indici de referinta ai pietei monetare interbancare. Prin includerea tuturor activelor financiare, baza de taxare este mai extinsa decat in alte tari. Ea include expuneri fata de administratiile publice centrale și locale, numerarul institutiilor de credit, expunerile interbancare, conturile curente la banca centrala. În alte tari, baza de taxare a activelor financiare nu include (i) titlurile de stat (Polonia), (ii) expunerile interbancare fata de institutii de credit domestice și obligatiunile emise de alte institutii de credit domestice (Ungaria),

• (iii) actiuni și depozitele garantate inainte de implementarea taxei (Slovacia), (iv) capitalul propriu și depozitele garantate (Austria), (v) depozitele garantate, fondurile proprii de nivel 1 și pasivele generate de operatiuni repo garantate cu instrumente de datorie suverana (Marea Britanie ). Ultimele trei tan (Slovacia, Austria și Marea Britanie) au impus taxe asupra pasivelor bancare, și nu asupra activelor.

• iii) Includerea tuturor activelor financiare in baza supusa taxarii genereaza imediat efecte care se intorc chiar asupra capacitatii autoritatilor publice de a contracta datorie de pe piata intema, precum și asupra derularii in practica a unor programe guvemamentale destinate dezvoltarii economiei și sustinerii unor proiecte sociale.

Magnitudinea efectelor asupra institutiilor de credit și implicațiile acestora in situatia actuala, impactul total asupra sectorului bancar ca urmare a aplicarii prevederilor OUG 114/2018 este deosebit de ridicat.

In cazul scenariului de baza (fara modificarea bazei de calcul), nivelul anual este de 5,4 miliarde lei. lmpactul asupra activitatii fiecarei banci in parte este insa diferit, intrucat profitabilitatea in cadrul sectorului este foarte eterogena in conditiile in care peste 90% din profitul pe sector este realizat de șase banci de dimensiune mare.

Bancile mai mici din cadrul sectorului vor resimti imediat presiunea reprezentata de pierderile generate de plata acestei taxe și de reducerea solvabilitatii, in unele cazuri sub nivelul minim prevazut de reglementarile in vigoare.

Aceste evaluari nu iau in calcul ajustari masive ale planurilor de afaceri, care ar putea conduce la creșterea marjelor de dobanzi, reducerea dobanzilor la depozite, inchiderea unei parti a unitatilor bancare mai putin profitabile și reducerea semnificativa a personalului. Toate aceste potentiale consecinte, cumulate, antreneaza nu numai efecte de runda intai și de runda a doua, așa cum au fost ele estimate in cadrul celor patru scenarii propuse, ci și efecte suplimentare in plan economic și social.

Includerea tuturor activelor financiare in baza de calcul a taxei afecteaza insași capacitatea administratiilor publice centrale și locale de a se finanta in conditii optime și eficienta anumitor programe guvemamentale. Includerea in baza de impozitare a unor elemente de activ, precum titlurile de stat, crediteJe acordate administratiei publice, creditele acordate sectorului real garantate prin intermediul unor programe guvemamentale (de exempJu, prin intermediul programului guvemamental Prima Casa) este contrara intereselor statului de mentinere a unor costuri de finantare scazute și de promovare a unor programe orientate catre dezvoltare economica și atingerea anumitor obiective sociale.

Astfel, faptul ca titlurile de stat nu sunt exceptate de la plata taxei pe active creeaza un efect de vanzare accelerata de catre nerezidenti a titlurilor de stat detinute, atat in lei, cat și in euro. Mecanismul este urmatorul: marile fonduri de investitii și bancile straine care detin titluri de stat romanești ( aferent lunii septembrie, 27, 7 miliarde de lei sunt doar titlurile de stat denominate in lei detinute de nerezidenti) marcheaza lunar la piata profitul sau pierderea din diferenta existenta intre pretul la care au achizitionat portofoliul și pretul pietei. Investitorii straini, care nu sunt subiectul taxei, se șteapta ca bancile din Romania, care platesc taxa, sa nu mai aiba aceeași apetenta ca pana acum in a cumpara titluri de stat.

Pentru evitarea acestui scenariu, exceptarea titlurilor de stat din categoria activelor pentru care se platește taxa ( ele reprezinta aproximativ 20% din active) este o solutie adecvata. Polonia. de exemplu, a exclus titlurile de stat de la plata taxei pe active. Faptul ca nu sunt exceptate creditele ipotecare performante și, mai ales, creditele Prima Casa de la plata taxei va duce la descurajarea pietei pentru obligatiuni ipotecare - covered bonds (care incepea sa se formeze) și la scaderea interesului bancilor pentru creditele acordate prin intermediul programului Prima Casa, avand, in cele din urma, efectul contrar celui scontat, și anume creșterea costurilor creditelor ipotecare. De asemenea. faptul ca nu sunt exceptate creditele autoritatilor locale va duce la creșterea costurilor de finantare ale acestora.

Pentru a evita aceste consecinte, se recomanda exceptarea tuturor expunerilor statului (titluri de stat, credite Prima Casa, credite cu garantia statului pentru sectorul IMM, credite acordate autoritatilor locale) de la plata taxei (ele reprezinta, in total, circa 30% din active). Suplimentar, trebuie luata in considerare exceptarea din baza de taxare a rezervelor minime obligatorii, ce reprezinta ele insele o taxa aplicata institutiilor de credit, prin efectul legii, precum și a tuturor depozitelor bancilor la BNR.

Cadrul legislativ volatil ar putea afecta in sens negativ perceptia investitorilor asupra capacitatii statului de asigurare a echilibrului bugetar pe termen lung, cu impact asupra ratingului de tara și a costurilor de finantare de pe pietele intemationale, respectiv a costurilor la care se finanteaza sectorul privat. Trebuie mentionat faptul ca, pe plan international, stabilirea ratelor de dobanda in cazul creditelor acordate sectorului real pomește de la proiectii asupra evolutiei indicilor de referinta stabiliti in mod liber pe pietele monetare interbancare

Citeste mai multe în documentul de aici.