​Banca Internațională de Investiții (BII), al cărei sediu este la Moscova, se așteaptă să primească în acest an din partea României încă 3,6 milioane de euro la capitalizarea sa, pe lângă cele 4 milioane de euro încasate în 2018, anunță banca într-o prezentare recentă către investitori. Mai mult, într-o întâlnire în Cuba, în decembrie 2018, Consiliul Guvernatorilor, forul suprem de conducere al băncii, din care face parte și Eugen Teodorovici, a aprobat o nouă capitalizare pentru perioada 2018-2022.

Acord BII in Vietnam in prezenta lui Vladimir PutinFoto: BII

Informația pe scurt:

  • România este acționar la Banca Internațională de Investiții (BII), cu sediul la Moscova, alături de Rusia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Cuba, Republica Socialistă Vietnam și Mongolia.
  • BII a intrat în atenția media săptămâna trecută când senatorul PNL Florin Cîțu a acuzat că această bancă ar fi vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control asupra unor zone economice din România. Cîțu acuză că Teodorovici ar fi participat în decembrie 2018 la o întâlnire a băncii în Cuba, după o escală la Moscova, unde ar fi promis că BII va fi principalul finanțator și partener al controversatului Fond Suveran.
  • BII arată într-o prezentare făcută în această lună către investitori că se așteaptă să primească în acest an din partea României încă 3,6 milioane de euro la capitalizarea sa, pe lângă cele 4 milioane de euro încasate în 2018. Și acesta este doar începutul.
  • Cum s-a ajuns ca România să fie nevoită să-și majoreze participația în BII: Guvernul Ponta a semnat, fără rezerve, în 2015 la Moscova noi documente statutare ale băncii. Guvernul Ciolos a consfințit totul prin lege în 2016.
  • Cehia a semnat acest nou acord, dar cu rezerve, spre deosebire de România: Nu a fost de acord cu noile imunități și privilegii aplicabile BII și oficialilor acestei bănci.
  • Liviu Voinea, Enache Jiru, Eleodor Mandreș, Sebastian Vlădescu, Anca Dragu, Claudiu Vrânceanu, Attila Gyorgy sunt alți oficiali români care au avut întâlniri la nivel înalt cu BII.
  • Gabriel Comanescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere, a discutat de asemenea cu managementul BII, într-o vizită făcută în vara anului 2015 la Moscova, o posibilă colaborare pe zona de energie.

Banca Internațională de Investiții (BII), al cărei sediu este la Moscova, este o instituţie multilaterală de dezvoltare care promovează dezvoltarea socială şi economică între statele sale membre. Banca a fost înfiinţată la data de 10 iulie 1970 şi înregistrată la Secretariatul Naţiunilor Unite cu numărul de înregistrare 11.417, având sediul la Moscova, Federaţia Rusă. România a ratificat aderarea la BII în data de 28 ianuarie 1971.

România (cu 6,89% din acțiuni) este în prezent al cincilea mare acționar al acestei bănci, după Rusia (46,03%), Bulgaria (12,95%), Ungaria (12,27%) și Cehia (11,47%), ceilalți acționari fiind Slovacia (6,59%), Cuba (1,64%), Republica Socialistă Vietnam (1,13%) și Mongolia (1,04%).

BII a intrat în atenția media săptămâna trecută când senatorul PNL, Florin Cîțu, a acuzat Guvernul controlat de Liviu Dragnea de înțelegeri cu rușii, trădând interesele economice ale României.

Cele mai multe acuzații s-au îndreptat împotriva ministrului finanțelor Eugen Teodorovici, despre care Câțu se întreabă dacă este spion rus. Câțu susține că vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control asupra unor zone economice din România este Banca Internațională de Investiții (BII), care acum are sediul la Moscova și în conducerea căreia a fost numit Teodorovici, în luna noiembrie, la doar o zi după o întâlnire cu președintele instituției. Cîțu susține că Teodorovici a plecat apoi în Cuba, după o escală la Moscova, unde ar fi promis că BII va fi principalul finanțator și partener al controversatului Fond Suveran.

Cine este Banca Internațională de Investiții: Cine ne reprezintă, întâlnirile la nivel înalt, afacerile de interes și 'strategia București'

Cea mai recentă prezentare către investitori a Băncii Internaționale de Investiții (BII), din luna martie 2019, furnizează detalii interesante despre prezența României în acționariatul acestei instituții financiare și planurile pentru România ale acestei bănci.

Despre România se spune că și-a majorat participația anul trecut și că este așteptată să o facă și în acest an:

Click pentru a deschide

  • "Datorită ultimelor contribuții ale României și Republicii Cehe în anul 2018, în valoare de 4 milioane euro și respectiv 7 milioane euro, ponderea Federației Ruse în capitalul plătit a scăzut de la 48% la 46%. Contribuțiile reprezintă încă o dovadă a angajamentelor statelor membre. În cursul anului 2019, banca se așteaptă să primească contribuțiile la capitalul vărsat din România (3,6 mil. EUR), iar Republica Cehă (5,6 mil. EUR) finalizând astfel Programul de capitalizare 2013-2017.", arată BII într-o prezentare către investitori în luna martie din acest an.

Citește AICI integral prezentarea către investitori, din martie 2019, a BII.

Amintim faptul că în vara anului trecut, România a adoptat o lege pentru majorarea participației la acestă bancă, cu 4 milioane de euro.

În Expunerea de motivea proiectului de lege din 2018 se precizau următoarele:

  • "În vederea concretizării sprijinului României„ în calitate de actionar al BII, dar având în vedere imposibilitatea de a achita integral cota care revine ţării noastre la majorarea de capital, propunem ca valoare optimă a contribuției României la capitalul BII suma de 4 mil. euro, achitată într-o singură transă, ceea ce reprezintă peste 50% din contributia totală calculată la 7,65 mil. euro, care ar reveni ţării noastre raportat la majorarea generală de capital a Băncii. Prin majorarea contribuţiei României la capitalul BII cu suma de 4 mil. euro, cota României ar atinge nivelul de 22,45 mil. euro şi ar duce la majorarea cotei procentuale a ţării noastre la 7,08% din capitalul vărsat."

Proiectul a fost inițiat în noiembrie 2017 de Guvernul Mihai Tudose și a fost adoptat în Camera Deputaților, for decizional în 9 mai 2018, cu 168 de voturi 'pentru', 88 voturi 'contra' și 3 abțineri.

  • Cele 168 de voturi 'pentru' au venit de la PSD (129 voturi), UDMR (16 voturi), ALDE (11 voturi), PMP (1 vot), Minorități (10 voturi), Neafiliați (1 vot).
  • Cele 88 de voturi 'împotrivă' au fost de la PNL (51 voturi), USR (22 voturi), PMP (10 voturi), Minorități (1 vot) și Neafiliați (4 voturi).

Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în 6 iunie 2018.

Click pentru a deschide

O lună mai târziu, pe 13 iulie 2018, Banca Internațională de Investiții (BII) anunța pe propriul site că România și-a majorat participația și că a virat 4 milioane de euro la capitalizarea băncii în data de 12 iulie 2018.

  • Motivele invocate pentru majorarea participației României la BII:

În expunerea de motive a proiectului de lege din 2018 se precizau următoarele beneficii pe care le-ar avea România în urma majorării contribuției:

  • - Influenţă directă asupra puterii de vot a României în cadrul Băncii. După ratificarea noilor documente statutare ale Băncii (n.a 1 iulie 2015), în care puterea de vot în cadrul organelor de conducere va fi proporţională cu contribuţia fiecărui stat membru la capitalul vărsat, contribuţia ţării noastre la capitalul Băncii va mări influența României în procesul de luare a deciziilor.
  • - Impact pozitiv asupra ratingului acordat BII. Agenţiile internaţionale de rating, Fitch, Standard&Poor's şi Moody's indică în rapoartele corespunzătoare de rating faptul că în vederea îmbunătăţirii ratingului acordat BII aşteaptă finalizarea planurilor Băncii de majorare a capitalului vărsat.
  • - Creşterea reprezentării României în structurile de conducere ale BII. În urma adoptării de către Consiliul BII a unui nou regulament de muncă al Băncii, în document există o corelare strictă între participarea la capitalul vărsat şi gradul de reprezentare a ţării membre în structurile de conducere ale Băncii. În prezent, România deţine în sistem de rotaţie până în anul 2019 poziţia de vicepreşedinte BII şi în baza unui proces de selecţie internaţională are un reprezentat român în funcţia de consilier la Directia de audit intern. Contribuţia României la majorarea capitalului Bll reprezintă un argument important pentru ca ţara noastră să solicite ocuparea altor funcții de conducere, în raport cu contribuţia sa la capitalizarea Băncii."

De ce a trebuit România să-și majoreze participația: Guvernul Ponta a semnat la 1 iulie 2015, fără rezerve, la Moscova, noi condiții de participare la BII, iar Guvernul Ciolos a consfințit totul prin lege în 2016

Așa cum se arată și în expunerea de motive la legea din 2018, România a fost și va fi nevoită și pe viitor să-și majoreze continuu participația la această bancă, după ce a semnat noile documente statutare ale BII care prevăd că puterea de vot în cadrul organelor de conducere este proporțională cu contribuția fiecărui stat membru la capitalul vărsat.

  • Când au fost semnate aceste noi documente statutare?

Click pentru a deschide

La data de 1 iulie 2015, la Moscova, în timpul Guvernului Victor Ponta, când ministru al Finanțelor era tot Eugen Teodorovici (30 martie 2015-17 noiembrie 2015), care îl înlocuise în această funcție pe Darius Vâlcov (17 decembrie 2014-15 martie 2015).

De altfel, în data de 1 iulie 2015, BII a și comunicat faptul că Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, semna la Moscovadin partea României noile documente statutare ale BII. Attila Gyorgy este și în prezent secretar de stat în Ministerul de Finanțe, funcție pe care o ocupă din anul 2014.

  • Semnarea noilor documente statutare ale Băncii au venit la scurt timp după sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, în urma anexării Crimeii. BII susține pe site-ul său că banca nu este vizată de aceste sancțiuni. Băncile cu sediul în Rusia, dar cu statut internațional consfințit prin acorduri interguvernamentale au fost excluse de la aplicarea sancțiunilor internaționale imuse prin Regulamentul nr. 833 din 31 iulie 2014 al Consiliului Uniunii Europene.

În data de 25-26 ianuarie 2016, conducerea BII, în frunte cu Nikolay Kosov, s-a întâlnit la București cu Ministrul de Finanțe Anca Dragu și a fost organizat și un seminar de afaceri de către Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. BII a dat detalii și despre acest seminar la care pot fi recunoscuți în poze Sebastian Vlădescu, fost ministrual Finanțelor, Claudiu Vrânceanu (la acea vreme secretar de stat în Ministerul Economiei și Relației cu Mediul de Afaceri) și Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul de Finanțe.

Click pentru a deschide

Câteva luni mai târziu, în iulie 2016, Guvernul Dacian Cioloș iniția proiectul de lege pentru ratificarea Acordului semnat la 1 iulie 2015 la Moscova.

Proiectul a trecut atât de Camera Deputaților, cât și de Senatfără niciun vot împotrivă, iar legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în data de 28 noiembrie 2016.

  • Cehia a semnat acest acord, dar cu rezerve: Nu a fost de acord cu noile imunități și privilegii aplicabile oficialilor BII

Foarte interesant este că Republica Cehă nu a fost de acord cu toate prevederile acestui acord.

În Expunerea de motive a proiectului de lege adoptat în timpul Guvernului Cioloș, se precizează următoarele:

"Protocolul privind modificarea Acordului de înfiinţare a Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia din data de 10 iulie 1970, deschis spre semnare la data de 8 mai 2014, a fost semnat de România la Moscova, la 1 iulie 2015, după ce s-au obţinut aprobarile necesare conform Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Procesul de semnare a Protocolului mai sus menţionat, s-a finalizat la data de 3 decembrie 2015, ulterior semnării acestuia cu rezerve de către Republica Cehă. Rezervele Republicii Cehe au fost consemnate în extrasul din Protocolul celei de-a 104-a şedinţe a Consiliului Băncii Internaţionale de Investiţii, desfăşurată în perioada 3 - 4 decembrie 2015, la Hanoi.

Rezervele Republicii Cehe sunt legate de regimul imunităţilor şi privilegiilor, aplicabil Băncii în conformitate cu prevederile noilor documente statutare ale Băncii Internaţionale de Investiţii, şi anume cu art. 13, 14 si 15 ale Acordului privind înfiinţarea BII, care din punctul de vedere al părţii cehe nu se doresc a fi aplicate pe teritoriul său."

  • Cu ce imunități și privilegii ale BII nu a fost de acord Cehia

Articolul 13 din Acordul de la Moscova prevede că:

"1. Banca, patrimoniul și activele acesteia, arhivele și documentele acesteia, indiferent unde și în posesia cui s-ar afla, precum și operațiunile Băncii sunt imune față de orice formă de intruziune administrativă și judiciară, cu excepția cazurilor în care Banca însăși renunță la imunitate." (...)

3. În limitele activității sale oficiale, pe teritoriul statelor membre, Banca:

a) Banca este exonerată de la plata tuturor impozitelor și taxelor, atât naționale, cât și locale, cu excepția celor care reprezintă plata aferentă anumitor tipuri concrete de servicii;

b) este exonerată de orice obligații de plată, rețineri sau perceperea oricăror impozite; etc..

Articolul 14 prevede următoarele:

"1. Reprezentanții membrilor Băncii în Consiliul guvernatorilor Băncii (n.a poziție în care este acum Eugen Teodorovici), precum și supleanții lor beneficiază de următoarele privilegii și imunități pe timpul îndeplinirii de către aceștia a obligațiilor de serviciu pe teritoriul fiecărui stat membru al Băncii:

a) imunitate împotriva urmăririi judiciare și administrative privind acțiunile întreprinse de către aceștia în îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Această imunitate nu se aplică în privința răspunderii civile în cazul provocării de daune în accidente rutiere;

b) scutiri vamale privind bagajul personal identice cu cele care se acordă funcționarilor diplomatici cu rang corespunzător din statul respectiv;

c) scutirea de la plata taxelor și impozitelor directe privind orice sume bănești care se plătesc reprezentanților sau supleanților acestora de către statul membru care i-a desemnat;

d) scutirea de orice obligații de stat.

2. Membrul Băncii este obligat să renunțe la orice privilegii și imunități acordate reprezentantului său în Consiliul guvernatorilor Băncii sau supleantului acestuia, în cazurile în care, în opinia sa, astfel de privilegii și imunități obstrucționează justiția și poate renunța la acestea fără a prejudicia interesele Băncii, în măsura și în condițiile în care, în opinia sa, acestea corespund intereselor Băncii.

3. Dispoziția de la punctul 1 din prezentul articol nu se aplică relațiilor reciproce dintre reprezentantul membrului Băncii în Consiliul guvernatorilor sau supleantului acestuia și autoritățile statului ai cărui cetățeni sunt aceștia.

Articolul 15 prevede printre altele că:

"1. În îndeplinirea obligațiilor de serviciu pe teritoriul fiecăruia dintre țările membre ale Băncii, membrii Consiliului directorilor, cadrele de conducere și angajații Băncii:

a) nu pot fi supuși urmăririi judiciare și administrative în privința acțiunilor întreprinse de către aceștia în îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Această imunitate nu se aplică în cazul răspunderii civile în cazurile de daune aduse ca urmare a accidentelor rutiere;

b) împreună cu membrii familiilor, beneficiază de aceleași facilități privind repatrierea ca și cele de care beneficiază angajații misiunilor diplomatice din acel stat;

c) sunt scutiți de la plata taxelor vamale, impozitelor și taxelor privind mărfurile importate destinate uzului personal și familial;

d) sunt scutiți de la plata oricăror impozite pe salariu sau alte remunerații pe care le primesc de la Bancă, precum și de la plățile aferente asigurării sociale;

e) sunt scutiți de la orice obligații de stat.

2. Membrul Băncii este obligat să renunțe la orice privilegii și imunități acordate reprezentanților acestuia în Consiliul directorilor în cazurile în care, în opinia sa, astfel de privilegii sau imunități obstrucționează cursul justiției și poate renunța la acestea fără a prejudicia interesele Băncii, în masura și în condițiile, care, în opinia sa, corespund intereselor Băncii. (...)"

  • Cine sunt în prezent reprezentanții României în conducerea BII

România are în prezent următorii reprezentanți în conducerea BII:

- Eugen Orlando Teodorovici, ministru de Finanțe, membru în Consiliul de Guvernatori a BII.

- Cucu Boni Florinela, director general în Ministerul de Finanțe și director în Consiliul de Directori a BII.

- Iacobescu Oana Beatrice, șef de departament în Ministerul de Finanțe și director deputy în Consiliul de Directori a BII

- Alexandru Florescu, expert în Ministerul de Finanțe și vicepreședinte în Consiliul de Management al BII.

- Ștefan Nanu, fost șef al Trezoreriei statului, a fost numit în martie 2018 Director al Departamentului de Finanţare Structurată şi a Datoriei din cadrul Băncii Internaţionale de Inves-tiţii (BII).

  • Eugen Teodorovici reprezintă România și în Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN), bancă aflată în acționariatul Teamnet

De notat că prezența Ministrului de Finanțe în Consiliul Guvernatorilor unei bănci la care statul român este acționar nu este ceva neobișnuit.

Astfel, o altă bancă la care statul român este acționar este Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN), despre care HotNews.ro a scris încă din martie 2017 că este acționară la Teamnet, grupul fondat de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță.

Și aici apar în prezent ca reprezentanți ai României actualul Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici și secretarul de stat în Ministerul de Finanțe, Attila Gyorgy.

  • Alți miniștri care au reprezentat România la întâlnirile cu BII. Plus: O vizită făcută în Moscova de Gabriel Comanescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere

Aceștia nu sunt singurii oficiali români care s-au întâlnit în decursul anilor cu managementul Băncii Internaționale de Investiții (BII).

Într-un comunicat din 10 februarie 2014 al BII se arăta că delegația BII, condusă de Nikolay Kosov, președintele echipei de conducere a bancii, s-a întâlnit la București cu șeful delegației României în Consiliul de conducere al BII, respectiv cu secretarul de stat în Ministerul Finanțelor din România, Eleodor Mandreș.

Într-un comunicat din 16 ianuarie 2014, se menționa o întânire trilaterală care a avut loc la Viena între conducerea BII, o delegație română (compusă din Liviu Voinea, Ministrul pentru Buget și Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice) și Vazil Hudak, secretar de stat în Ministerul de Finanțe din Republica Slovacia.

Într-un alt comunicat al BII, din data de 13 august 2015, se preciza că Gabriel Comanescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere, S.A. (GSP), a făcut o vizită la Moscova unde a vorbit cu oficialii BII despre o posibilă cooperare în domeniul energiei.

  • Ce investiții are Banca Internațională de Investiții în România și Strategia București

În Expunerea de motive a proiectului de lege din anul 2018, prin care România și-a majorat participația la BII se precizează că direcţiile principale de activitate a Băncii sunt sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi participarea la finanțarea proiectelor de infrastructură semnificative din punct de vedere social.

Banca acordă împrumuturi în principal prin intermediul instituţiilor financiare naţionale, băncilor de dezvoltare, băncilor şi agenţiilor de export și de import sau oferă împrumuturi sindicalizate în parteneriat cu alte instituţii internaţionale de dezvoltare.

În perioada 1990-2012, Banca a avut aproape o absență totală de investiții cu agenți economici din România. De altfel, în anul 2000, Ungaria și-a anunțat retragerea din BII, motivându-și decizia pe ineficiența și slaba performanță a băncii.

În februarie 2013, Ungaria și-a exprimat interesul pentru a reintra în BII, iar în 28 mai 2015, Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, a ratificat reintrarea în BII.

În decembrie 2018, în cadrul întâlnirii din Varadero, Cuba, despre care vorbește și senatorul PNL, Florin Cîțu, Consiliul Guvernatorilor BII a decis, printre altele, mutarea sediului central al băncii de la Moscova la Budapesta.

În România, începând cu anul 2012, Banca a acordat fonduri în valoare de aproximativ 74,5 milioane de euro, într-un total de 7 operatiuni. Vezi aici lista de proiecte de investiții din România.

De notat că în luna octombrie 2016, Banca a participat la emisiunea primară de obligaţiuni a operatorului de telecomunicaţii RCS-RDS, achizitionand obligaţiuni în valoare de 16,5 mil. Euro.

În perioada 2015-2016, BII a lansat 2 emisiuni de obligaţiuni denominate in RON şi listate la Bursa de Valori Bucuresti, care au avut drept scop finanţarea de operaţiuni pe teritoriul României. Suma atrasă de către Bancă de pe piaţa românească în decursul unui an a fost de 411 mil. RON (aprox. 92 mil. euro).

Prima emisiune BII, desfăşurată în luna octombrie 2015, în valoare de 111 milioane RON (aprox. 25 mil. Euro) s-a bucurat de un real succes. Toate fondurile atrase au fost reinvestite în România, investiţiile totale depăşind volumul atras. Cea de-a doua emisiune, desfăşurată în luna septembrie 2016, în valoaare de 300 milioane RON (aprox. 67 mil. Euro), a înregistrat o cerere totală de 630 mil. RON, fiind cea mai importantă emisiune a unei instituţii financiare internaţionale în România în ultimii 10 ani. Obligaţiunile emise de către BII au atras atât investitorii locali, cât şi investitori străini din Austria, Cehia, Ungaria şi Croaţia.

În perioada 26 — 27 iunie 2017 a avut loc la Bucuresti cea de-a 107- a reuniune a Consiliului BII, în cadrul căreia statele membre au adoptat o nouă directie strategică pentru perioada 2018-2020, denumită ”Strategia de la Bucuresti“ care prevedere dezvoltarea activităţilor Băncii pe mai multe direcții, ţara noastră fiind o piaţă care capătă tot mai multă importanţă pentru BII.

Citește AICI integral Strategia București.