Funcționarii din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice vor beneficia de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, iar procentul de majorare a salariului de bază crește cu 10%, reiese dintr-un proiect de OUG publicat pe site-ul instituției. Printre motivele invocate se află existența "funcționarilor de elită", diminuarea diferenței față de salariile mari din MFE, "deficit de personal de 7,5%", "grad de încărcare a funcționarilor de 134%".
Conform notei de fundamentare, instituţia gestionează domeniul financiar-fiscal al României, urmărind asigurarea funcţionalităţii întregului sistem organizaţional al statului, prin instituirea cadrului legal pentru colectarea veniturilor publice şi urmărirea cheltuielilor astfel încât să determine stabilitatea bugetară şi, pe cale de consecinţă, a echilibrului social şi economic, elemente care privesc securitatea naţională.
"Pentru îndeplinirea acestor atribuții, la nivelul MFP există format un corp de funcționari de elită cu o experiență semnificativă în domeniul financiar-fiscal al României, al elaborării și avizării proiectelor de acte normative în diferite domenii de activitate, precum și litigiile de contencios administrativ, în special în cele având ca obiect reprezentarea Statului în diferite categorii de litigii de o importanță deosebită", informează MFP.
- Activităţile complexe ale aparatului propriu al Ministerului Finanţelor Publice, precum şi imperativul asigurării unei stabilităţi a personalului specializat din cadrul acestui justifică acordarea unei majorări salariale de până la 35% față de până la 25% cât este reglementat în prezent prin art. 17 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.
- Acordarea acestei majorări salariale este de natură să diminueze diferențele salariale față de cele ale personalului din cadrul altor structuri cu atribuții similare, cum ar fi Ministerul Fondurilor Europene, care are atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile (MFE gestionează doar 9% din totalul bugetului României, restul de până la 100% intrând în responsabilitatea MFP), dată fiind complexitatea similară a activităţilor desfăşurate și care în prezent beneficiază de o majorare de până la 35% a salariilor de bază, conform art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017.
În plus, spune MFP, o diminuare a diferentelor salariale între aceste instituţii publice este necesară deoarece nu trebuie să existe o diferenţă între cele două categorii de bugete, naţional şi cel al Uniunii Europene, şi nici între activităţile aferente funcţiilor acestor instituţii publice.
"De asemenea, în urma unei misiuni de audit realizate în 2017 la nivelul M.F.P. s-a evidențiat existența unui deficit de personal la nivelul activităților specifice M.F.P. (procese operaționale) de 15% din posturilor alocate exclusiv acestor procese, cu concentrarea în zona procesului bugetar (programare, analiza cheltuieli, execuție bugetară) acesta reflectându-se inclusiv în gradul mediu de încărcare a acestui proces (154%). Pentru activitățile suport deficitul de personal este de 7,5% din totalul personalului alocat proceselor suport. Acest deficit are impact nu doar asupra derulării activităților suport dar și asupra modului de derulare a proceselor operaționale/specifice M.F.P.", se arată în document.
- Pe ansamblu, la nivelul M.F.P. a rezultat un grad de încărcare mediu de 134%, rezultat atât pe baza unor referențiale, cat și pe baza raționamentului profesional. Menținerea unui grad de încărcare excedentar poate genera riscuri privind fluctuația personalului, pierderea expertizei deja pe domenii deficitare, diminuarea eficientei sistemului de control intern, prejudicii financiare si/sau de imagine pentru minister.
- Așa cum reiese și din Analiza Funcțională și Analiza Instituțională realizată la nivelul Ministerului Finanțelor Publice de către experții Băncii Mondiale, personalul calificat demisionează după câţiva ani, pentru a căuta alte oportunităţi de dezvoltare a carierei.
"Începând cu 1 ianuarie 2018, la nivelul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice acest fenomen a luat amploare printr-o creștere exponențială a migrării angajaților bine pregătiți din diferite domenii de activitate ale instituției (ex. buget, economic, juridic, achiziții publice, etc.) către alte instituții publice unde pachetul salarial a devenit mai atractiv, ulterior intrării în vigoare a Legii – cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. La toate nivelurile din aparatul propriu al ministerului se regăsesc oameni bine pregătiţi şi dedicaţi, mai mult de 90% din aceștia având o diplomă universitară, în domeniul științelor economice, științe juridice și alte domenii", conform notei de fundamentare.
Experiența dovedește, spune Ministerul, că un angajat se formează la locul de muncă, în medie, în aproximativ 7 ani.
"Măsurile propuse se justifică și prin prisma preluării de către Ministerul Finanțelor Publice a unor atribuții suplimentare, cu un grad de complexitatea ridicat, în domeniul legislației terțiare fiscale, precum și în domeniul soluționării contestațiilor formulate împotriva unor titluri de creanță, precum și a altor acte administrative fiscale emise de organul fiscal central. Toate aceste aspecte justifică pe deplin acordarea acestei majorări salariale personalului din aparatul propriu al ministerului, alături de celelalte drepturi prevăzute de Legea nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare", informează MFP.
Proiectul mai prevede preluarea de către Ministerul Finanțelor Publice, de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice activitatea de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și a altor acte administrative fiscale emise de organul fiscal, posturile și personalul aferent acesteia.
0
2
