”Ritmul de creștere economică ar putea încetini la 2,8% în 2019 și la 1,8% în 2020 din cauza efectelor negative ale măsurilor fiscale ad-hoc, o creștere mai lentă a creditării și a cererii externe”, se arată în raportul trimestrial al UniCredit, intitulat ”Limitele #wageledgrowth”. Anticipăm o majorare a deficitului bugetar la 3,4% din PIB anul acesta și la 4,1% din PIB în 2020 dacă legea pensiilor va fi adoptată în forma actuală, mai arată autorii Raportului.
Deficitul contului curent ar putea scădea ușor din cauza încetinirii ritmului de creștere sub potențial. Banca Națională a României (BNR) va menține, cel mai probabil, dobânda de politică monetară la nivelul actual și va încerca să prevină modificări bruște ale dobânzilor și ale cursului de schimb euro-leu prin gestionarea atentă a lichidității și prin intervenții pe piața valutară.
- Politicile de majorare a veniturilor încep să producă efecte negative
În ultimii doi ani, guvernul României a majorat pensiile și salariile cu scopul de a stimula cererea internă și a menține ritmul de creștere economică peste nivelul de 5%. Însă această strategie de creștere economică bazată pe majorări rapide ale veniturilor populaţiei, promovată de ideologii guvernului sub hashtag-ul #wageledgrowth, nu a asigurat fondurile necesare pentru a stimula și producția internă astfel încât să acopere consumul suplimentar. Ca urmare, deficitul contului curent și deficitul bugetar structural au depășit 4% din PIB, ambele fiind mai mari în comparație cu țările din Europa Centrală și de Est (ECE) membre ale Uniunii Europene (UE). În încercarea de a acoperi deficitul bugetar în creștere, controversata ordonanță de urgență 114 (OUG 114) de la finalul anului 2018 a introdus taxe sectoriale suplimentare. Astfel de măsuri ad-hoc erau de așteptat din cauză că veniturile bugetare nu țin pasul cu țintele de colectare. Cu toate acestea, mărimea, extensia și metodele de implementare au fost surprinzătoare
- Taxele sectoriale introduse de curând au fost reduse la presiunile pieței și ale agențiilor de rating ...
Confruntându-se cu o reacție puternic negativă a piețelor financiare și cu riscul reducerii pespectivei de rating suveran, guvernul a modificat OUG 114, reducând taxa pe activele bancare la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață sub 1% și la 0,4% pentru celelalte bănci, eliminând legătura dintre nivelul taxei şi dobânzile ROBOR și excluzând jumătate din activele bancare din baza de calcul a taxei. În plus, taxa poate fi redusă sau eliminată în cazul unei creșteri a creditării și/sau în cazul reducerii marjei de dobândă (calculată ca diferență între rata medie ponderată a dobânzii la creditele denominate în lei și rata medie ponderată a dobânzii la depozite denominate în lei). Impactul estimat este de cel mult 0,9 miliarde lei în comparație cu 5,4 miliarde lei conform primei variante a OUG 114. În această ultimă formă, taxa bancară nu pune în pericol supraviețuirea sistemului bancar, însă va tempera probabil creditarea și va conduce la un impact negativ al creditării asupra creșterii economice atât în 2019, cât și în 2020.
- ... însă vor afecta negativ creditarea ...
Mai mult, creditarea nouă a început să încetinească din T4 2018 din cauza creșterii dobânzilor ROBOR și a frânării abrupte a creșterii economice. Excluzând stocurile de inventar, creșterea economică a fost de doar 1,3% anul trecut, încetinind de la 6,8% în 2017. Creditarea nouă a fost stimulată în 2018 de creditele ipotecare și de creditele în lei acordate companiilor, susținute de garanțiile de stat și de dezvoltarea pieței imobiliare și a comerțului cu amănuntul. Ambii factori ar putea avea o contribuție mai redusă în 2019.
În pofida majorării costurilor de finanțare în lei, creditarea în valută nu a accelerat, indicând o temperare a cererii pentru credite. Incertitudinile fiscale majorează costurile de finanțare în economie și ar putea continua să afecteze investițiile private. Două din cele mai importante surse de investiții străine directe (ISD) – companiile din sectoarele energetic și cel al telecomunicațiilor – se confruntă cu noi taxe într-un moment în care ambele trebuie să decidă cu privire la proiecte mari de investiții, și anume exploatarea gazelor din Marea Neagră, respectiv implementarea tehnologiei 5G. Între timp, proiectele de infrastructură vor continua să fie limitate de prioritizarea altor categorii de cheltuieli publice
- Ritmul de creștere a consumului va încetini treptat
Ca urmare, consumul privat va rămâne principalul motor de creștere, chiar dacă acest stimul își reduce turaţia. În 2018, gospodăriile populației și-au diminuat așteptările de achiziții viitoare, crescând economisirea. Această tendință continuă și în 2019, pe fondul încetinirii creșterilor salariale atât în sectorul privat, cât și în cel public. În cazul în care pensiile vor fi majorate conform planului în septembrie 2019 și în 2020, deficitul bugetar s-ar majora la 3,4% din PIB anul acesta și la 4,1% din PIB în 2020.
Dat fiind faptul că deficitul bugetar aferent anului 2018 se va situa în preajma nivelului de 3% din PIB conform standardelor europene, există riscul declanșării unei proceduri de deficit excesiv împotriva României în T2 2019.
Din acest punct, guvernul va avea trei opțiuni deloc de invidiat:
- 1. o majorare puternică a deficitului, care va fi penalizată, probabil, de agențiile de rating și de creditori
- 2. tăierea cheltuielilor publice sau
- 3. majorări ad-hoc de taxe.
Ultimele două variante ar continua să afecteze creșterea economică în anii electorali 2019-20. Membri influenți ai PSD au militat pentru înlocuirea cotei unice a impozitului pe venit cu cote progresive. Ca prim pas, cota unică de impozitare a fost redusă de la 16% la 10% în 2018. Cu toate acestea, al doilea pas – un impozit de 20-25% pe salariile care depășesc salariul mediu pe economie – este puțin probabil să fie implementat înaintea următoarelor patru runde de alegeri.
În absența unor astfel de măsuri, impredictibilitatea fiscală ar putea menţine ratele dobânzilor mai ridicate decât în restul regiunii și ar putea anula stimulii veniți din partea cheltuielilor sociale mai mari. Adăugând la factorii menționați anterior probabilitatea ridicată ca cererea externă să fie mai slabă, ne-am revizuit în jos estimarea de creștere economică, la 2,8% în 2019 și la 1,8% în 2020.
Pe lângă încetinirea graduală din Europa, este puțin probabil ca exporturile către Rusia, Turcia, Orientul Mijlociu și Asia de Est (exceptând China) să crească puternic, după performanţa slabă din 2018. Cheltuielile populației vor duce la o creștere mai rapidă a importurilor decât a exporturilor, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi. Creșterea economică bazată pe majorări salariale a condus la un deficit al contului curent de 4,7% din PIB în 2018. Odată cu încetinirea ritmului de creștere sub cel potențial, deficitul contului curent ar putea scădea la 4,6% din PIB în 2019 și la 4,4% din PIB în 2020.
În ciuda reducerii deficitul contului curent nu va fi acoperit de intrările de fonduri europene și de ISD, diferența depășind 1% din PIB în ambii ani. Ca urmare, stabilitatea leului va depinde de fluxuri de capital volatile. În cazul în care apetitul pentru risc al investitorilor străini scade din nou, presiunea pe ratele dobânzilor va reveni. Deși BNR ar fi trebuit să crească dobânzile și mai mult în 2018, o asemenea mișcare acum, când creșterea economică se temperează, ar fi prea târzie. Pe de altă parte, o relaxare a condițiilor monetare este puțin probabilă din cauza faptului că inflația va rămâne aproape de limita superioară a intervalului țintit în 2019 și s-ar putea reduce spre țintă doar în 2020. În aceste condiții, anticipăm că BNR va menține dobânda de politică monetară la nivelul actual și va încerca să prevină modificări bruște ale dobânzilor și ale cursului de schimb euro-leu prin gestionarea atentă a lichidității și prin intervenții pe piața valutară.
Cursul euro-leu ar putea fluctua într-un interval restrâns, de 4,70-4,80 dacă noua conducere a BNR – care ar trebui să fie aleasă de parlament cel târziu în septembrie – nu va modifica strategia actuală.
Alegerile pentru Parlamentul European programate în data de 26 mai vor reprezenta un test de popularitate pentru PSD şi liderii săi. Sondajele de opinie indică PNL aproape la egalitate cu PSD, în timp ce alianța proeuropeană dintre USR și PLUS se situează în fața ALDE.
