Financial Times: Umbra Rusiei asupra băncilor nordice ● Magyar Nemzet: Regulile campaniilor electorale europene diferă în UE de la ţară la ţară ● Les Echos: Transferul banilor cu telefonul e gata să decoleze în Franța ● Handelsblatt: Orientări etice pentru inteligența artificială - UE dorește să prezinte marți un raport ● Nepsava: Banca Naţională a Ungariei îşi va rechema angajaţii din străinătate – Dar, ce se va întâmpla cu birourile? ● Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Umbra Rusiei asupra băncilor nordice

Swedbank (banca suedeză care este și cel mai mare creditor din țările Baltice și care a fost vizitată săptămâna trecută de poliție), și-a concediat CEO-ul și a aflat că autoritățile de reglementare din SUA îi investighează comportamentul.

Orice speranță că plecarea directorului său executiv ar fi putut să-i cumpere un răgaz a fost spulberată vineri, când președintele Swedbank a demisionat, iar investitorii au recomandat o adunare extraordinară a acționarilor, asta la doar câteva săptămâni după ce avusese loc altĂ AGA- pentru a alege un nou consiliu care să stabilizeze nava. Acțiunile băncii au scăzut cu o treime în ultimele șapte săptămâni.

Evenimentele de la Swedbank sun similare celor petrecute în cazul Danske Bank, cel mai mare creditor din Danemarca, unde scandalul de spălare a circa 200 de miliarde de euro (echivalentul PIB-ului României- n.trad.) de anul trecut a dus la plecarea directorului executiv și a președintelui, reducerea la jumătate a prețului acțiunilor sale și la anchete penale împotriva acestuia în SUA , Danemarca și Estonia.

Pentru țările nordice, al căror mod de viață este construit pe un nivel ridicat de încredere, impactul ar putea fi dezastruos. "Aceasta [pierderea încrederii] este cel mai nefericit rezultat", spune Louise Brown, președintele Transparency International din Suedia.

Scandalul spălării banilor nu este o premieră pentru problemele băncilor nordice în regiunea baltică. Criza financiară a afectat în mod deosebit Estonia, Letonia și Lituania, economiile acestora scăzând cu până la un sfert. Swedbank însăși a avut nevoie de sprijin guvernamental pentru a supraviețui impactului.

Carl Bildt, fostul prim-ministru al Suediei, susține că prezența băncilor din această regiune în regiune a fost crucială atât din punct de vedere geopolitic cât și din punct de vedere financiar. "Este una dintre contribuțiile noastre cele mai semnificative la stabilitatea statelor baltice. Prezența noastră a fost foarte importantă pentru ei, precum și pentru noi ", adaugă el.

Economiile baltice și-au revenit repede după criză, iar afacerile tot mai prospere din regiune au oferit băncilor nordice ocazii de business generoase. De asemenea, boom-ul a creat ocazii de avansare profesională pentru mulți bancheri: șefii departamentelor bancare din zona baltică, atât la Danske, cât și la Swedbank, au fost promovați la conducerea grupului.

Dar, după plecarea anul trecut a lui Thomas Borgen de la conducerea Danske și și cea a Birgitte Bonnesen de la Swedbank săptămâna trecută, acționarii se întreabă dacă nu cumva profiturile pe care băncile le-au făcut în țările baltice au fost prea mari pentru a fi adevărate.

Danske s-a angajat să doneze câștigurile de 1,5 miliarde DKr (230 milioane dolari SUA) pe care le-a făcut în sucursala sa estoniană către o fundație independentă - dar investitorii se tem că amenzile cu care se pot confrunta în SUA ar putea să ducă la prăbușirea băncii.

Băncile nordice au fost prinse într-un clește, spune un bancher local, aplicându-se legi noi unor evenimente vechi de 5-10 ani.

"Toți bancherii ar confirma că înainte de 2012, toate băncile ar fi procedat într-o manieră în care azi nu ar face-o. Vina aparține tuturor", recunoaște el.

În ultimii ani- prin 2013- au apărut reguli noi, mult mai stricte împotriva spălării banilor. Un an mai târziu a avut loc anexarea Crimeei, ceea ce a schimbat foarte mult și toleranța față de banii rușilor din sistemul financiar. Nu este o coincidență faptul că unele autorități de reglementare și bănci par să fi trezit abia în jurul anilor 2014 și 2015. Atunci, autoritatea de reglementare a Estoniei a inițiat o serie de acțiuni care au condus-o la închiderea activităților non-rezidențiale ale Danske și apoi a întregii sale operațiuni în țară.

Unii se tem de mâna Rusiei în acuzațiile ulterioare despre spălarea banilor din zona baltică: "Știm că există operațiuni active de dezinformare rusească pentru a discredita țările baltice și legăturile lor cu Vestul. Mi-ar surprinde dacă nu au speculat și ocazia de a turna gaz pe foc", spune dl Bildt.

Băncile scandinave controlează patru cincimi din piețele bancare din Estonia și Lituania și două treimi din Letonia. Autoritățile de reglementare din Estonia și Letonia și-au exprimat temerile că, în cele din urmă, scandalurile ar putea conduce la ieșirea băncilor suedeze din regiune. "Această instabilitate nu e deloc confortabilă. Nu-mi place ", spune dl Kessler. Dl Bildt adaugă: "Există oameni care au interesul de a scoate băncile suedeze din țările baltice".

Unii bancheri nordici susțin că în spatele acuzațiilor există și o isterie condusă de mass-media. "Majoritatea fluxurilor financiare sunt formate din bani care se fac legitim. A existat o ieșire masivă de capital din Rusia. Nu e vorba de spălare de bani, de bani proveniți din droguri sau crimă organizată", spune un senior banker. El afirmă că băncile se luptă să contracareze afirmațiile false. "În realitate nu avem nici o modalitate de a ne lupta cu asemenea informații. Nu ai cum să te întorci la acele tranzacții și să le investighezi retroactiv din punct de vedere al suspiciunilor pe care le ai astăzi. "

Bancherii subliniază că rolul lor ar trebui să fie acela de a crea procese adecvate care să identifice clienții și tranzacțiile riscante. Dar că spălarea banilor e o chestiune de aplicare a legii. Nimeni nu înțelege nimic din toate astea. Abia de înțeleg și eu ce este cu spălarea banilor ", spune bancherul senior.

Ceea ce a arătat cu adevărat scandalul a fost deficiențele din întregul sistem financiar nordic - de la consilii de administrație și investitori la autoritățile de reglementare și guverne. Atât Danske, cât și Swedbank s-au confruntat cu critici din partea investitorilor pentru modul în care au reacționat. Bancherilor de la Danske le-au trebuit câteva luni pentru a admite că volumul tranzacțiilor dubioase era de peste 20 de ori mai mare decât cel transmis anterior.

Guvernele au fost, de asemenea, obligate să acționeze. Amenzile pentru spălarea banilor au fost adesea rizibile - suma de 5.4 milioane dolari a fost amenda maximă în Suedia până în prezent, în vreme ce în Estonia amenzile au fost de 32.000 euro.

Investigațiile autorităților de reglementare și ale agențiilor de aplicare a legii din SUA vor dura ani de zile, dar Suedia trebuie să-și profite de șansa de a-și reforma sistemul bancar. "Nu am reușit să ne apăram brandul și reputația. Dar uneori e nevoie de scandaluri pentru ca lucrurile să se schimbe ", spune ea. "Aceasta este un bun început pentru a îmbunătăți lucrurile", spune Louise Brown, șefa Transparency International Suedia.

  • Magyar Nemzet: Regulile campaniilor electorale europene diferă în UE de la ţară la ţară

În Ungaria campania pentru alegerile europarlamentare a început cu 50 de zile înaintea alegerilor. Cu această campanie de sub două luni Ungaria se situează undeva la mijloc.

Conform datelor înregistrate de Biroul din Ungaria al Parlamentului European una din cele mai lungi campanii europarlamentare se desfăşoară în Lituania: au început cu şase luni înaintea alegerilor, iar în Letonia cu 120 de zile.

Potrivit relatărilor MTI, după cum a anunţat preşedintele legislativului din Slovacia, campania a început cu 110 de zile înaintea alegerilor, la 4 februarie şi va înceta cu 48 de ore înaintea alegerilor în ziua de 23 mai la orele 7 dimineaţa.

Preşedintele polonez a stabilit începerea campaniei electorale oficiale cu 90 de zile înaintea alegerilor, deşi campania neoficială durează de mai multe luni.

Campania oficială din Italia va începe cu 45 de zile înaintea alegerilor, iar în Croaţia la 11 aprilie şi ţine până la 24 mai (44 zile).

În Slovacia campania oficială începe doar la 26 aprilie, după ce partidele şi-au prezentat listele.

În România campania oficială este de 28 zile: va începe la 27 aprilie şi se va încheia cu 24 de ore înaintea deschiderii secţiilor de vot, în dimineaţa zilei de 25 mai, la ora 7.00.

Una din cele mai scurte campanii este cea din Spania care durează doar 15 zile (10-24 mai), iar ziua premergătoare este numită „ziua reflecţiilor”.

Campania oficială din Franţa este de doar 13 zile. Începe la 13 mai, dar a fost precedată de campania neoficială care a debutat deja de la începutul anului.

În Cehia nu există o perioadă oficială de campanie: aceasta începe cu anunţarea alegerilor şi se încheie cu anunţarea rezultatelor. Nici în Germania nu există reguli unitare la nivel de landuri, afişările încep în general din a şasea săptămână dinaintea alegerilor, dar evenimentele dedicate alegerilor nu au restricţii.(RADOR)

  • Les Echos: Transferul banilor cu telefonul e gata să decoleze în Franța

În curând, nu va mai fi necesar să aveți buzunarele pline ca să- rambursezi datoria prietenului tău sau să achiți imediat vânzătorului un obiect cumpărat pe Internet. Marile bănci franceze au promis să ofere clienților, până în vară, posibilitatea de a efectua transferuri prin intermediul telefonului mobil.

În mod concret, consumatorul va trebui să activeze serviciul de plată Paylib prin intermediul aplicației sale bancare. Odată ce acest pas a fost finalizat, tot ce trebuie să faceți este să introduceți numărul de telefon mobil al beneficiarului transferului de bani. El va fi imediat creditat în contul său bancar.

Serviciul promite să simplifice viața utilizatorilor. De asemenea, beneficiarul nu va trebui să aștepte 1 până la 2 zile pentru suma care trebuie să ajungă în contul său. Datorită tehnologiei de transfer instantaneu lansată recent în Franța, câteva secunde vor fi suficiente. Aceasta este noutatea adusă de serviciului Paylib lansat în 2018.

În ceea ce privește prețul, "toate băncile oferă Paylib ca serviciu gratuit", declară Vincent Duval, directorul executiv al Paylib Services, compania care a dezvoltat aplicația Paylib. Cu toate acestea, există și o condiție: sumele transferate să nu fie mai mari de 500 de euro.

Tranzacțiile cu valoare mai mare nu vor putea trece prin Paylib, sau nu în mod gratuit. Ele ar putea urma procedura standard de transfer bancar, fiind comisionate. Mai multe bănci percep în cazul unor asemenea transferuri aproximativ 1 euro pentru emitent.

Oricare ar fi limitele sumei transferate, băncile se bazează pe mecanismul plății instant între prieteni pentru a populariza noa aplicație, deja înfloritoare în țările nordice.

Paylib a început prin a permite clienților băncii să efectueze plăți prin Internet, fără a fi necesar să introducă sistematic numărul cardului.

Platforme ca PayPal sau fintechuri ca start-up-ul francez Lydia, oferă deja utilizatorilor lor posibilitatea de a efectua transferuri de la o persoană la alta. Paylib Services susține însă că soluția sa nu necesită crearea unui alt cont decât cel pe care utilizatorul îl are.

Toate băncile franceze majore fac parte acum din comunitatea Paylib. Grupul Crédit Mutuel (cu excepția grupului Arkéa) a fost ultima care s-a alăturat în 2018.

  • Handelsblatt: Orientări etice pentru inteligența artificială - UE dorește să prezinte marți un raport

Experții UE stabilesc orientări etice pentru inteligența artificială.

Timp de zece luni, un grup de experți au discutat și au dezbătut acest raport. Cei 52 de reprezentanți ai mediului de afaceri, din știință și membrii ai societății civile s-au întâlnit de mai multe ori pentru a-și îndeplini misiunea formulată de Comisia Europeană: dezvoltarea unor orientări etice pentru dezvoltarea și utilizarea Inteligenței Artifice (AI) .

Marți, ei își vor prezenta propunerile cu ocazia Zilei Digitale a UE de la Bruxelles.

Raportul final de 41 de pagini este deja disponibil pentru Handelsblatt. "Încrederea," spune raportul, "este o condiție prealabilă pentru oameni în dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor AI". Fără un cadru etic, evoluțiile greșite ar putea complica răspândirea inteligenței artificiale și astfel "ar împiedica realizarea potențialelor beneficii sociale și economice", avertizează experții.

În raportul lor, ei formulează șapte cerințe pentru sistemele de AI pentru ca acestea să fie credibile: ar trebui să fie controlați de oameni, siguri din punct de vedere tehnic și nu ar trebui să discrimineze indivizii sau grupurile sociale. În plus, algoritmii ar trebui să fie utili din punct de vedere social, transparenți și verificabili și să respecte confidențialitatea.

Pentru ca dezvoltatorii și furnizorii să poată aplica aceste cerințe în practică, experții au elaborat un set concret de criterii.

Mulți observatori se așteaptă ca proliferarea IA să crească rapid în deceniul următor. McKinsey, de exemplu, prezice că numai în Germania, utilizarea IA ar putea duce la creșterea economiei cu 1,3 puncte procentuale pe an.

Cu un cadru legislativ potrivit, Europa poate "deveni un lider în tehnologia inovatoare", scrie grupul de experți. Pe baza recomandărilor, Comisia Europeană va prezenta luni o foaie de parcurs cu privire la modul în care orientările ar trebui puse în practică mai întâi într-o fază de testare.

Pe baza răspunsurilor obținute, Comisia va decide apoi cine va realiza legile care să reglementeze dezvoltarea AI? Politicul? Industria în sine? Sau ambele? Orientările sunt "un bun început", afirmă Ursula Pachl de la Asociația Europeană pentru Protecția Consumatorilor (BEUC), "dar nu trebuie să depășească discuția despre ce tip de reglementare este necesară".

De exemplu, companiile ar trebui să fie obligate să explice baza pe care Inteligența Artificială decide cu privire la aplicarea pentru un loc de muncă sau un loc de studiu. "Pacienții ar trebui să poată solicita ca medicul să revizuiască un diagnostic medical făcut de algoritmi", spune Pachl, ea însăși membră a grupului de experți UE. Reprezentanții companiilor private sunt și ei puternic reprezentați în grupul de experți.

  • Nepsava: Banca Naţională a Ungariei îşi va rechema angajaţii din străinătate – Dar, ce se va întâmpla cu birourile?

Banca Naţională Ungară (MNB) a anunţat doar că angajaţii săi îşi vor continua activitatea la Budapesta.

Angajații birourilor externe din străinătate ale Băncii Naţionale a Ungariei (MNB) îşi vor continua activitatea la Budapesta, a anunţat MNB pe site-ul său. "Birourile externe şi-au atins scopul pentru care au fost înfiinţate. Angajaţii MNB au devenit actori foarte activi ai manifestărilor din regiunile respective şi beneficiarii noilor cunoştinţe acumulate acolo. Angajaţii birourilor au construit, respectiv au consolidat relaţii profesionale de cooperare cu instituţiile partenere. Reţeaua constituită astfel s-a consolidat în mod corespunzător astfel că angajaţii acestor birouri îşi pot desfăşura, începând cu 1 iunie 2019, aceeaşi activitate în centrele MNB din Budapesta", se arată în comunicatul băncii ungare, care mai menţionează: Birourile MNB din străinătate au fost înfiinţate în 2014 pentru ca Banca Naţională a Ungariei să fie reprezentată în mod eficient în relaţii bine definite şi să îşi consolideze relaţia profesională de cooperare cu instituţiile partenere. În ultimii ani, aceste birouri au funcţionat datorită activităţii unei echipe formate dintr-un număr mic de experţi, care cunosc foarte bine condiţiile economice şi financiare ale regiunilor respective. Din comunicatul MNB nu rezultă ce se va întâmpla cu birourile sale din străinătate. (RADOR)