”Nu sunt rentabile (mini-barurile din camerele de hotel-n.red), dar e un servicuiu pe care îl oferi și care te scapă de angajarea de forță de muncă. Nu mai trebuie să ții angajat un om care să vândă un suc, dacă are clientul chef la 2 noaptea să bea un suc”, explică pentru HotNews.ro Călin Ile, managerul unui hotel din Capitală.
Pentru un hotelier acel mini-bar nu e un business, spune Ile. Nici pentru client nu prea e, câtă vreme el își poate aduce din oraș o apă, un suc sau o bere pe care să și le țină în frigider pentru cazul în care i se face sete.
Iar cazuri au fost. Am avut nenumărate cazuri în care clienții beau acele sticluțe cu vodca și le re-umpleau cu apă. Sau înlocuiau dozele de bere cu unele mai ieftine, asta în cazul în care puneau ceva la schimb.
”Hotelurile de clasa economică, cele de 2-3 stele au renunțat în parte la minibar și au instalat la capătul etajului câte un automat- vending machine- cu sucuri și diverse batoane. De regulă, hotelurile câștigă un comision din volumul vânzărilor- cam 20%. La 4 sau 5 stele trebuie însă să oferi acest serviciu!”, spune Ile.
Potrivit acestuia, în România nu există statistici despre consumul mediu dintr-un mini-bar, dar admite că e marginal, nesemnificativ.
”Iar hotelierii știu că 20% din ce au în mini-bar poate fi trecut pe pierderi, din simplul motiv că oamenii nu anunță că au consumat, iar până recepționistul sau hotelierul în general se prinde, clientul a plecat. Iar ca să punem senzori inteligenți în mini-bar care să ne arate în timp real ce se consumă nu e deloc rentabil”, mai spune Ile.
Prețurile produselor din mini-bar, diferă de la hotel la hotel. Am întâlnit cazuri în care sticla de apă plată era la 6 lei (față de 3 lei în market), dar și mini-baruri unde era 10 lei. De asemenea, doza de bere variază între 8-15 lei (față de 3-4 lei cât e în magazin). Dacă însă te cazezi la Trump International Hotel & Tower din Chicago, acolo o apă luată din mini-bar te duce la 25 de dolari.
Când compania germană Siegas a inventat mini-barul (asta era pe la începutul anilor 1960), hotelierii de lux și-au frecat fericiți mâinile. Primii care au introdus minibarul în camerele de hotel au fost cei de la Hotelul Madison din Washington DC, în 1963.
În 1974, Hilton Hong Kong a devenit primul hotel care a inclus un mini-bar cu "băuturi alcoolice" în fiecare dintre cele 840 de camere, inovația dovedindu-se foarte profitabilă. Vânzările de băuturi ale hotelului au crescut de cinci ori, iar veniturile totale cu circa 6%. În anul următor, echipa executivă Hilton a integrat mini-barurile în toate unitățile lor la nivel mondial.
Însă apoi, roata s-a întors. Mini-barul a venit cu o serie de probleme: în primul rând era nevoie de personal dedicat care să monitorizeze serviciul, să umple frigiderele din care se consuma, să asigure stocul de rezerve șamd. Apoi, au apărut micile furturi care duceau la pierderi. Într-un sondaj recent, făcut în SUA, circa 500 de hotelieri erau fost de acord în unanimitate că reîncărcarea mini-barurilor era un "coșmar", iar 84% au raportat că s-au confruntat cu furturi și înlocuiri de produse.
De asemenea, studiul la care ne referim arăta că doar unul din 5 clienți ai hotelurilor își doreau în cameră un mini-bar, în timp ce 91% voiau Wi-Fi și produse de îngrijire corporală în cantități mai mari.
Dealtfel, potrivit unui alt raport, vânzările mondiale din mini-barurile a 667 hoteluri (măsurate de PKF Hospitality Research, au scăzut în ultimii ani cu aproape 30%.
Acum 15 ani, în 2004, Marriott Marquis din New York (4 stele) a eliminat toate cele 1946 de mini-baruri, menționând costurile nefavorabile de operare. Cele mai multe locații Hyatt și Hilton (care au adăpostit odată primele mini-baruri din lume) i-au urmat exemplul. Un manager de hotel a explicat mai pe larg raționamentul său. "Am avut opt angajați full time care se ocupau doar cu mini-barurile. Ei verificau fiecare câte 150 de camere pe zi, ceea ce era pur și simplu inuman. În plus, am descoperit că magazinele de pe strada pe care eram amplasați aveau dughene deschise 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, astfel încât băuturile și gustările sunt disponibile oriunde, tot timpul. Nu mai spun de faptul că unele articole de mini-bar au termene de expirare și am fost nevoiți să aruncăm 40% din ceea ce aveam pe segmentul food. A fost doar o decizie de business să închidem acele minibaruri".
Miercuri a avut loc la București a treia ediție a Conferinței Naționale a Industriei Ospitalității, unde s-a discutat despre problemele cu care se confruntă sectorul turismului. Printre alte subiecte a fost abordată și problema deficitului de personal, care se ridică, potrivit lui Dragoș Petrescu (City Grill) la cel puțin 50.000 de persoane, deși unele estimări vorbesc de 100. 000. Printre vorbitori s-a remarcat primarul orădean Ilie Bolojan, care a fost aplaudat la scena deschisă după ce le-a vorbit hotelierilor despre inițiativele privind mediul de afaceri privat pe care le-a avut la nivelul municipiului pe care îl gestionează. Printre aceste inițiative, cele mai multe vizează reduceri de taxe pe perioade determinate, dar și dublări ale unor taxe locale în cazul în care firmele nu țin cont de strategia de dezvoltare a orașului.
0
0
