Financial review Assange în fața extrădării în SUA. Un italian din trei ar vota pentru ieşirea Italiei din UE. Creșterea economică în Bulgaria va încetini. Două partide din opoziţia ungară vor introducerea urgentă a euro

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 12 aprilie 2019, 4:26 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Assange în fața extrădării în SUA după ce Ecuadorul i-a revocat azilul politic ● Stânga din Spania, marcată de dispute în preajma alegerilor ● Les Echos: Un italian din trei ar vota pentru o ieşire a Italiei din UE ● Kapital: Creșterea economică în Bulgaria va încetini din 2020 ● MTI: Două partide din opoziţia ungară pledează pentru introducere cât mai grabnică a monedei euro ● Lectură plăcută!

  • Financial Times: Assange în fața extrădării în SUA după ce Ecuadorul i-a revocat azilul politic



Julian Assange va trebui să facă față unei cereri de extrădare în SUA după arestarea sa la ambasada Ecuadorului din Londra, acuzat fiind de implicarea într-un furt de informații considerat unul dintre cele mai grave din istoria SUA.
Fondatorul WikiLeaks a fost găsit vinovat de Curtea Magistraților din Westminster că ar fi încîlcat condițiile eliberării pe cauțiune, el riscând până la 12 luni de închisoare.
Autoritățile americane cer extrădarea activistului în vârstă de 47 de ani, rechizitoriul american al departamentului de justiție, depus în martie 2018, acuzându-l pe domnul Assange că ar fi ajutat-o pe doamna Manning să spargă o parolă din calculatoarele Pentagonului.

Avocatul american al lui Assange, Barry Pollack, a declarat că arestarea clientului său ridică probleme serioase cu privire la capacitatea avocaților și a jurnaliștilor de a face publice greșelile guvernului și a numit cazul american unul "fără precedent".

"În timp ce rechizitoriul împotriva lui Julian Assange publicat joi îl acuză de conspirație informatică, acuzațiile faptice împotriva domnului Assange l-ar obliga pe acesta să-și divulge sursele", a spus el.
Dacă va fi găsit vinovat de acuzațiile aduse de americani, domnul Assange ar putea fi condamnat la o pedeapsă maximă de cinci ani în închisoare, potrivit Departamentului de Justiție al SUA.

Procurorii suedezi au declarat că vor re-examina o solicitare a avocatului presupusei victime ale domnului Assange în dosarul de viol intentat acestuia.
Poliția Metropolitană din Londra a reușit să-l prindă pe domnul Assange după ce Ecuadorul și-a ridicat protecția de azil și a invitat autoritățile britanice în interiorul ambasadei. Președintele Ecuadorului, Lenín Moreno, a declarat într-o declarație video că țara a retras protecția diplomatică, deoarece domnul Assange a încălcat condițiile acordului, prezentând un "comportament agresiv".

WikiLeaks a declarat într-o declarație Twitter că retragerea azilului domnului Assange a fost "ilegală", în timp ce oficialii ruși, care au vorbit în apărarea domnului Assange, au declarat că arestarea este o "vânătoare de vrăjitoare".

"Întreaga poveste, cu persecuțiile împotriva sa, vânătoarea de vrăjitoare, condițiile inumane de existență, pun la îndoială libertatea de exprimare și dreptul de a disemina informații", a spus purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe, Maria Zakharova. "Aceasta este o lovitură dată drepturilor unui jurnalist. Și nu poate exista altă evaluare. "

Jennifer Robinson, avocatul din Marea Britanie al domnul Assange, a declarat despre acuzațiile SUA: "Acesta este un precedent periculos pentru mass-media din întreaga lume. . . Ceea ce înseamnă acest lucru este că orice organizație media sau jurnalist riscă să fie extrădat și urmărit penal pentru publicarea informațiilor veridice despre SUA ".

Ea a spus că există preocupări cu privire la corectitudinea oricărui proces din SUA al domnului Assange. "În contextul unui caz care a fost atât de politizat de atâția ani, suntem foarte preocupați de faptul că ar fi judecat în cadrul unui proces echitabil în SUA. .. "

Fondatorul WikiLeaks a primit azil în ambasadă în 2012, după ce Suedia a solicitat extrădarea în investigația privind presupusul viol.

Cu o barbă neîngrijită, domnul Assange părea calm în curtea din Londra, îmbrăcat într-o jachetă neagră și cămașă neagră și ținând o carte a lui Gore Vidal. Judecătorul Michael Snow a spus că decizia dlui Assange de încălca termenii cauțiunii la fost foarte gravă. , el adăugând că "afirmațile sale cum că n-ar fi avut loc o audiere corectă sunt comportamentul unui narcisist. . . comportamentul lui este rușinos. "

Dl Assange va apărea, de asemenea, în fața Tribunalului Magistraturii din Westminster în mai,
Relațiile dintre fondatorul WikiLeaks și Ecuador au devenit tensionate după alegerile dlui Moreno în 2017. Ambasada Ecuadoreană a stabilit anul trecut noi reguli pentru domnul Assange, cerându-i să-și plătească propriile facturi medicale și să curețe după pisica sa.

Jeremy Hunt, secretarul de stat britanic responsabil cu Externele a descris decizia dlui Moreno de a pune capăt azilului drept ”curajoasă”.

Preşedintele Ecuadorului, Lenin Moreno, a publicat un videoclip pe Twitter în care îşi explică decizia de a-i retrage statutul de azilant în Ecuador al lui Julian Assange. Moreno a afirmat că Assange a încălcat în repetate rânduri „termenii convenţiei pentru azil diplomatic”, făcând referire la publicarea recentă a unor documente ale Vaticanului de către WikiLeaks. „El a instalat dispozitive electronice care nu erau permise. A blocat camerele de securitate ale misiunii ecuadoriene la Londra. A avut confruntări şi s-a comportat nepotrivit cu gardienii. A accesat fişierele de securitate ale ambasadei fără permisiune. A susţinut că este izolat şi a respins conexiunea la internet oferită de ambasadă însă a avut un telefon mobil cu care a comunicat cu lumea exterioară”, a declarat Moreno. „Într-un final, acum două zile, WikiLeaks, organizaţia lui Assange, a ameninţat guvernul Ecuadorului. Guvernul nu are nimic de care să îi fie teamă şi se lasă ameninţat. Ecuadorul respectă principiile legii şi dreptul internaţional şi protejează interesele ecuadorienilor”, a încheiat Moreno.

Julian Assange: o cronologie
August 2010
Procurorii suedezi emit un mandat de arestare pentru co-fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, acuzat de viol și molestare. Dl Assange neagă acuzațiile.
Noiembrie 2010
WikiLeaks publică peste un sfert de milion de corespondențe diplomatice, inclusiv documente clasificate, scurse prin intermediul fostului analist al armatei americane, Chelsea Manning, cunoscută drept Bradley Manning.
Decembrie 2010
Dl. Assange este arestat în Londra, dar plătește o cauțiune după ce susținătorii săi strâng 240.000 de lire sterline în numerar și garanții.
Mai 2012
Curtea Supremă din Regatul Unit decide ca domnul Assange să fie extrădat în Suedia pentru a răspunde în privința acuzațiilor.
Iunie 2012
Dl Assange intră în ambasada ecuadorană din Londra, solicitând azil politic. Scotland Yard declară că va fi arestat pentru încălcarea condițiilor de cauțiune.
August 2012
Ecuador acordă domnului Assange azil politic pe motiv că drepturile sale umane ar putea fi încălcate dacă el este extrădat.
August 2015
Procurorii suedezi abandonează investigația în acuzațiile de molestare sexuală și de constrângere ilegală de libertate, dar domnul Assange se confruntă cu altă acuzație de viol.
Octombrie 2015
Poliția Metropolitană din Marea Britanie anunță că va retrage paza de 24 de ore dijn 24 în afara ambasadei Ecuadorului, parte a unei operațiuni care în cei 3 ani a costat mai mult de 12 milioane de lire sterline.
Februarie 2016
În cadrul unui eveniment la sediul ONU, se arată că domnul Assange este "reținut arbitrar" în ambasada Ecuadoreană.
Mai 2017
Procurorii suedezi renunță la investigația de viol.
Octombrie 2018
Avocații WikiLeaks susțin că domnul Assange va da în judecată guvernul din Ecuador, acuzându-l că i-a încălcat "drepturile și libertățile fundamentale".
Noiembrie 2018
O dezvăluire neașteptată indică faptul că procurorii americani au finalizat dosarul împotriva lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks.
11 aprilie 2019
Julian Assange este arestat de poliția britanică în Londra, după ce Ecuador i-a revocat azilul.

Alte articole din FT:
  • Stânga din Spania, marcată de dispute în preajma alegerilor

Disputele din (partidul) Podemos îi îndepărtează pe alegători lăsându-le puţine opţiuni adversarilor socialişti

Partidul Podemos, care se declara împotriva celor de la putere, "a erupt" în alegerile din Spania cu patru ani în urmă, în parte, atrăgându-şi susţinători promiţând că va promova un nou stil de guvernare pe scena politică a ţării.
Aşa că, atunci când, luna trecută, liderul său cu codiţă, Pablo Iglesias, a recunoscut că Podemos se comportă "ca un partid oarecare", asta a adâncit problemele interne şi a întunecat perspectivele partidului.

"Prin luptele noastre interne, i-am îndepărtat pe oameni. Asta trebuie spus. Lupte pentru funcţii, pentru fotolii, pentru vizibilitate", declarase dl Iglesias cu ocazia unui miting de la sfârşitul lunii martie, din Madrid, menit să revigoreze sprijinul în scădere al partidului.
Dl Iglesias sperase să devină noua personalitate a stângii politice din Spania atunci când, în 2015, Podemos a depăşit fulgerător vechiul Partid Socialist în afecţiunea alegătorilor. Dar el şi partidul său se confruntă acum cu o prognoză foarte diferită, tocmai când ţara se pregăteşte să voteze în cadrul noilor alegeri generale, programate pe 28 aprilie, nişte alegeri care sporesc totodată şansele ca Pedro Sánchez, premierul socialist, să rămână la putere.

În primul rând, s-a schimbat atmosfera. Criza economică, cea care a provocat voturi de protest în favoarea partidului, s-a risipit, iar Spania a început să se redreseze. În schimb, campania electorală este dominată de riposta ţării în faţa separatiştilor catalani - o problemă în privinţa căreia stânga s-a pronunţat în surdină, umbrită fiind de retorica mai stridentă a adversarilor de dreapta.
"Nevoia de a avea un partid care să lupte din partea stângii împotriva stării de fapt din Spania a fost limitată", declară José Fernández-Albertos, analist politic la centrul de cercetări CSIC din Spania. "Poate că, în 2014, corupţia politicienilor şi saturaţia faţă de un sistem bipartit i-a făcut să arate atractiv. Dar mă întreb cât de mult sprijin mai există pentru un partid ca Podemos într-o ţară care se reface".

La fel de important, după cum clar a recunoscut şi dl Iglesias, este şi faptul că Podemos s-a consumat în lupte pe tema strategiei: dacă partidul trebuie să fie absolut de stânga sau să fie mai degrabă o grupare "în afara vreunei ideologii", care doreşte să-i atragă pe alegătorii din clasa mijlocie.

În centrul acestor tensiuni s-a aflat dl Iglesias. El şi Iñigo Errejón, cofondator şi fost prieten apropiat, s-au despărţit: în ianuarie, dl Errejón, care sprijinea o abordare mai unitară, a anunţat că formează un nou partid împreună cu primarul oraşului, Manuela Carmena, înştiinţându-l pe dl Iglesias cu numai câteva minute înainte. De fapt, disensiunile din Podemos apăruseră la puţin timp după succesul din 2015, când partidul a obţinut 20,7% din voturi, situându-se cu numai 1,4 procente în spatele socialiştilor din PSOE.

Unii membri ai Podemos spun că rezultatul disputelor pe tema ideologiei nu a fost neapărat negativ. Plecarea dlui Errejón "a clarificat lucrurile, spune Pablo Echenique, un fizician care este adjunctul dlui Iglesias. "A hotărât să formeze un nou partid. Foarte bine", a declarat dl Echenique în "Financial Times". "Lăsând la o parte felul în care a făcut-o, asta pune capăt luptelor intestine".
Dna Carmena, care a fost aleasă primar al Madridului cu sprijinul celor din Podemos, minimalizează ideea scindării partidului. Platforma sa electorală alături de dl Mr Errejón nu a dus la "divorţ", ci a format mai degrabă un "cuplu unit", având în vedere că mulţi dintre cei mai cunoscuţi membri ai consiliului ei provin din Podemos.
Dl Iglesias a încercat să se arate întrucâtva mai umil, sugerând că concediul său de paternitate - din care tocmai a ieşit - l-a schimbat. "După trei luni de spălat scutece, mă simt mai pregătit de guvernare", a declarat el la televiziune.

Şi totuşi, un sprijin mai scăzut faţă de Podemos pune guvernul dlui Sánchez sub semnul întrebării. Un "sondaj al sondajelor", efectuat de Kiko Llaneras, un analist electoral de la ziarul "El País", arată că sprijinul faţă de Podemos s-a redus de la 21,1%, cât era în 2016, la 13,6% în prezent - ceea ce ar face ca partidul să piardă jumătate din cele 71 de fotolii deţinute, în timp ce PSOE a urcat în sondaje de la 22,6% la 28,5%, preluând însă mulţi dintre susţinătorii partidului Podemos.

În afară de Podemos, ca să poată guverna, dl Sánchez ar urma să aibă din nou nevoie de sprijinul separatiştilor catalani. Dar relaţiile sale cu aceste partide s-au răcit după ce ele au hotărât să nu-i sprijine bugetul, împingându-l astfel să anunţe alegeri anticipate.
Iar Ciudadanos, un fost aliat, a declarat că nu va colabora cu PSOE din cauza alianţei anterioare a acestuia cu separatiştii, ceea ce face ca dlui Sánchez să-i rămână puţini parteneri posibili.

"Dacă alegerile nu ar fi apărut atât de brusc, Podemos şi-ar mai fi putut 'renova' conducerea. Cred că până şi Pablo Iglesias înţelege că el e punctul slab", a declarat Jorge Galindo, redactor al blogului politic Politikon. Şi totuşi, mai subliniază dl Galindo, refuzul celor din Ciuadanos de a forma o coaliţie cu PSOE denotă faptul că Podemos este necesar, el putând să corespundă ambiţiilor dlui Sánchez: "Chiar dacă Podemos şi-ar adjudeca numai 30 de fotolii, el are drept de veto".(RADOR)

  • Les Echos: Un italian din trei ar vota pentru o ieşire a Italiei din UE




Ţinuţi în priză de campania electorală permanentă a guvernului lor populist, unul din doi italieni sunt deschişi la ideea organizării unui referendum privind un Italexit. Liga, precum şi M5S nu ezită niciodată să-i critice pe «eurocraţii bruxelezi».

Constatarea haosului provocat de Brexit în viaţa politică nu stopează ardoarea euroscepticilor italieni. Liga, precum şi M5S nu ezită niciodată să-i critice pe «eurocraţii bruxelezi». Ţinuţi în priză de campania electorală permanentă a guvernului lor populist, unul din doi italieni sunt deschişi la ideea organizării unui referendum privind un Italexit.

Dacă în 2016, doar 28% dintre italieni considerau utilă o astfel de consultare în Peninsulă, acum au ajuns la cifra de 49,5%. În plus, o treime dintre aceştia sunt decişi să răspundă «da» dacă li s-ar cere părerea la ieşirea ţării lor din UE.

Cu o lună şi jumătate înainte de reînnoirea Parlamentului European, acest sondaj realizat de Community Group pentru cotidianul «La Stampa» confirmă că suveranismul are vânt în pupa în Peninsulă. Liga, ca şi M5S, se revendică de la acest curent şi nu ezită să critice «eurocraţii bruxelezi care încurcă popoarele cu normele lor constrângătoare şi absurde».

Neîncredere în creştere faţă de euro

Matteo Salvini a ales astfel ca slogan «Europa bunului simţ» pentru a-şi lansa campania, lunea trecută, la Milano. Obiectivul său: schimbarea raporturilor de forţă la Bruxelles cu ajutorul victoriei unui front suveranist în fruntea căruia vrea să se aşeze. Programul său: denunţarea «Europei bancherilor şi a tehnocraţilor», exaltarea «naţiunilor mândre de identitatea lor» şi închiderea frontierelor pentru a se proteja de «invazia migratorie şi riscul islamist». Deşi numeroase formaţiuni politice împărtăşesc aceste idei, de la Adunarea Naţională în Franţa la Dreptate şi Justiţie din Polonia, doar liderii AFD din Germania, ai Adevăraţilor Finlandezi şi ai Partidului Popular din Danemarca au făcut deplasarea la Milano.

Euroscepticismul devine tot mai popular într-o Italie care era una din naţiunile cele mai euro-file de pe continent. În ceea ce priveşte euro, părerile pozitive privind moneda unică au trecut de la 67,6% în 2014 la 59,1% în 2019. Şi, în timp ce 22,4% dintre italieni credeau în 2014 că euro nu a provocat decât complicaţii în viaţa de zi cu zi, numărul lor a crescut astăzi la 40,9%. Ceea ce explică procentul de 30% al celor care doresc o revenire la liră, dublul nostalgicilor din 2016.(RADOR)

  • Kapital: Creșterea economică în Bulgaria va încetini din 2020


Între timp, în alte țări în curs de dezvoltare din Europa, se așteaptă accelerarea în perioada 2019-2024, preconizează Fondul Monetar Internaţional

Fondul Monetar Internațional (FMI) își rezervă tendinţa din ianuarie privind economia bulgară în 2019 - așteptările sunt pentru o creștere de 3,3%, ceea ce ar fi o ușoară accelerare în comparație cu cele 3,1% raportate modest anul trecut. O veste bună, de asemenea, este faptul că ritmul este peste media grupului țărilor în curs de dezvoltare în Europa (0,8%), unde se încadrează atât Bulgaria, cât și în alte țări, cum ar fi România, Polonia și Turcia. Pe de altă parte, așteptările experților sunt ca creșterea economică în "Europa în Dezvoltare" să se accelereze treptat până în 2024, când va ajunge la 3,1%. Pentru aceeași perioadă, tendinţele pentru Bulgaria sunt inverse - FMI se bazează pe încetinirea ritmului de creștere la 3% în 2020 și 2,8% în 2024.

Calculele Fondului sunt ușor mai scăzute decât prognoza Ministerului de Finanţe, care așteaptă o creștere a PIB-ului de 3,4% în acest an și de 3,3% în următorii trei ani. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că datele FMI nu par a fi cele mai actuale privind situaţia economică anuală, deoarece în raportul Fondului stă scris că s-a înregistrat o schimbare ușor mai mare decât cea înregistrată efectiv. Aceasta înseamnă că se pot aștepta revizuiri în rapoartele ulterioare.

Pa, fonduri

O explicație pentru încetinirea creșterii economice pe termen mediu în Bulgaria se regăsește în așteptările Fondului privind țările europene în curs de dezvoltare în general. Pentru acest grup de țări, experții FMI subliniază că marele motor este îmbunătățirea așteptată a mediului economic din Turcia, din 2020.
"Pentru alte economii din regiune cu rate ridicate de creștere în ultimii ani, cum sunt Polonia și România, se aşteaptă o încetinire de până la 3% pe termen mediu, ceea ce reflectă scăderea stimulentelor din fondurile de investiţii ale UE şi politicile de ajustare", se arată în raportul Fondului.(RADOR)

  • MTI: Două partide din opoziţia ungară pledează pentru introducere cât mai grabnică a monedei euro

Deputatul formaţiunii Dialog pentru Ungaria, Bence Tordai, a declarat la o conferinţă de presă susţinută joi, la Budapesta, că introducerea monedei euro în Ungaria este o decizie care se referă la faptul dacă Ungaria aparţine de nucleul Europei sau se află la periferia continentului.
În opinia lui Bence Tordai, a venit timpul ca Ungaria să introducă moneda euro, deoarece ar putea să aibă loc o nouă criză economică, aşa cum a spus şi premierul, şi atunci economia Ungariei, de dimensiuni mici şi foarte deschisă, va fi una dintre cele mai vulnerabile. În cazul unei noi crize "un preşedinte al Băncii Naţionale a Ungariei cu o gândire încâlcită" nu va putea apăra singur, în mod cert, moneda naţională.

Bence Tordai a mai precizat că alianţa electorală Partidul Socialist Ungar-Dialog pentru Ungaria propune ca în 2020 Ungaria să intre în anticamera zonei euro, în Mecanismul cursului de schimb ERM II. Şi în opinia lui Balázs Bárányi, membru al comitetului naţional al MSZP, moneda euro este o garanţie a faptului că Ungaria va rămâne şi pe termen lung un membru important al comunităţii europene.

Balázs Bárányi a anunţat că în vederea proiectării monedei euro a Ungariei alianţa va lansa o licitaţie care se va încheia pe 26 aprilie, în ziua de naştere a părintelui monedei euro, Sándor Lámfalussy. Proiectele vor fi expuse pe 1 mai, în cadrul unei manifestări organizate de MSZP, iar publicul va putea vota aceste proiecte. Proiectele care vor obţine cele mai multe voturi vor fi evaluate de un juriu care va anunţa şi un câştigător, care va beneficia în această toamnă de o călătorie de două zile la Bruxelles.(RADOR)



Citeste mai multe despre   








3143 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version