Statul tot încearcă să se împrumute de la populație prin intermediul emisiunilor Tezaur. Oferă randamente superioare dobânzilor bancare, pe deasupra câștigul este neimpozabil și, totuși, Programul nu prea merge. De fapt merge, dar nu la anvergura dorită. Vorbim, de fapt, de doar 0,3% din populație care a dorit să achiziționeze aceste certificate, luând în calcul că anul trecut au fost circa 52.000, iar anul acesta, cel mai probabil, au fost o parte dintre cei de anul trecut, având în vedere că există o limită de sumă/emisiune.

Emisiune Tezaur - pagina de Facebook a MFPFoto: MFP

1. Probabil autoritățile se gândeau că oamenii își vor scoate banii din bănci când vor fi lansate emisiuni. Mare parte din populația României nu are educația financiară necesară pentru ca astfel de emisiuni să se bucure de succes. Nici autoritățile nu au fost interesate cu adevărat de educație.

Ofer doar un exemplu în acest sens. Acum în an, la Bursa de Valori București (BVB) era organizat un eveniment care promova educația financiară. În sală erau foarte mulți copii, de generală sau de liceu, iar un domn de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) încerca să îi educe financiar. A vorbit aproape tot cursul despre asigurări și aproape nimic cu privire la investiții. Când li se vorbea despre investiții, în loc să le arate modele de economisire, produse simple, le-a vorbit despre SIF-uri. La final au avut un exercițiu și toți copiii și-au concentrat atenția pe asigurări, fiind singurul produs pe care l-au înțeles.

Populația tot la bănci își depune banii. Conform ultimelor date ale Băncii Naționale a României, la finalul lunii februarie totalul depozitelor populației însuma peste 203,3 miliarde lei, fiind în creștere constantă de la lună la lună. Anul trecut, în februarie, însumau 182,1 miliarde lei.

2. Încrederea în economie este un alt motiv pentru care mulți nu au achiziționat certificate. Am văzut asta în comentariile de pe rețelele de socializare și în cele de pe HotNews.ro la articolele pe tema Tezaur. Mulți se gândesc că inflația va crește peste randamentul oferit de stat. Astfel, mulți, în așteptarea unei oportunități, stau cu banii în conturi curente. Neîncrederea se traduce în așteptare, cu banii ținuți la dobânzi mici și pe termen scurt sau în conturi curente la bănci.

Anul trecut, două dintre emisiuni au avut o dobândă de 4,5%/an, la scadențele de 2 și 3 ani, iar alta, pe 5 ani, a avut 5%. În luna martie, anul acesta, inflația anuală a ajuns la peste 4%, iar dacă mai crește puțin, prima dobândă oferită de stat va părea inexistentă, fiind mâncată de scumpiri.

Cel mai recent, în aprilie, anul acesta, au fost lansate emisiuni cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani și dobânzi de 3,5%, 4%, 4,5% și 5%. Sunt încă în derulare.

Ministerul Finanțelor a avut două emisiuni, anul acesta, pe lângă cea din aprilie, iar dacă prima a mers bine, a doua nu s-a ridica la nivelul așteptărilor. Hotnews.ro a mai scris despre asta aici.

3. Tot de încredere ține și cel de-al treilea motiv, mai degrabă o nemulțumire. Mulți gândesc că banii se duc în pensiile și salariile bugetarilor. Adevărul e că așa pare, dacă de uităm la cum arată execuțiile bugetare. Nu e ca și cum știi că acești bani sunt investiți de stat. De altfel, dacă statul investea, acum probabil nu mai aveam această inflație și, contrar ideilor auzite de la social-democrați, o economie care investește și se dezvoltă oferă bunăstare populației. Poți să creezi bunăstare pe datorie, dacă această reprezintă investiții.