Creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie (studiu PwC România)

de F.B.     HotNews.ro
Joi, 18 aprilie 2019, 15:29 Economie | Finanţe & Bănci


Bogdan Belciu, Partener PwC Romania
Foto: Hotnews
​Valoarea totală a taxelor încasate de stat de la firmele care folosesc aplicații precum cele de ride-sharing și e-hailing (servicii de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană, precum Clever) se ridică la 304 milioane lei anual, conform unui studiu al PwC România, realizat la cererea "Coaliției pentru Economia Digitală", din care face parte și UBER. Beneficiile indirecte, reprezentate de gradul de multiplicare în economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, însumează 781 milioane lei.

PwC a realizat trei scenarii cu privire la piața de aplicații de mobilitate urbană



”Densitatea auto din România cunoaște o creștere semnificativă (numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori). Spre exemplu, în București aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reușit să țină pasul cu această creștere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureștiul să fie între cele 5 cele mai congestionate orașe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu mașina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiții normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per șofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în mașini", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, coordonatorul studiului.

Potrivit acestuia, dincolo de timpul pierdut în mașini, acest fapt pune și serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

"În aceste condiții, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieței de mobilitate urbană. Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (aprox. 4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Prin urmare, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea”, a arătat Belciu.

Conform studiului, ulterior intrării pe piață locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creștere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane.
  • Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare crestere înregistrandu-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativității șoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme.
”Această creștere a numărului de micro-întreprinderi și PFA-uri care au activitate de transport se traduce și într-o mai mare transparență și fiscalizare a acestei activități, fapt care este în beneficiul consumatorilor, dar și al autorităților, care au venituri bugetare mai mari ca urmare a dezvoltării platformelor digitale de mobilitate urbană”, a explicat Belciu.

Potrivit studiului, numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aprox. 20.000) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aprox. 22.000).
  • În continuare, numărul de soferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54.000). Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piața totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii fac aprox. 17 călătorii pe an cu taxiul și 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.
Piața locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.

Astfel, piața locală de ride-sharing reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat și suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalitățile tradiționale de transport urban.


Piața la nivel global

Piața de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari și este de așteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale și conexiunilor 5G, dar și al presiunilor puse de schimbările climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populației să abandoneze sistemul deținerii individuale a autovehiculelor, îndreptându-se către sisteme de car-sharing și servicii de e-hailing pentru a-și satisface necesarul de transport, spune studiul

Astfel, se estimează că în Europa va avea loc o schimbare structurală în distribuția sistemelor de mobilitate până în 2030, stocul de mașini fiind prognozat să se reducă de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescând totodată adopția mașinilor electrice și autonome.

Viitorul mobilității urbane va fi caracterizat de:
  • Electricitate - Creșterea ponderii autovehiculelor electrice;
  • Autonomie - Apariția autovehiculelor autonome;
  • Partajare - Creșterea ponderii sistemelor de car-sharing;
  • Conectivitate - creșterea numărului de autovehicule conectate cu multipli senzori și dispozitive de comunicație
  • Actualizare anuală - Modelul de proprietate al autovehiculelor se va schimba, nefiind necesar ca acestea sa fie achizitionate la valoarea întreagă, ci plătite în sume mici per folosire/inchiriate sub planuri financiare de tip PCP (personal contract purchase)
”România ar trebui să profite de pe urma tehnologiei digitale și să adopte prevederi legislative care să încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, atenuând totodată problemele legate de poluare și congestia traficului. Studiul nostru arată că adoptarea unui astfel de cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, așa cum aplică majoritatea statelor europene, ar genera beneficii adiționale pentru economie în perioada 2020-2023 în valoare de peste 1,1 miliarde de lei”, a mai afirmat Belciu.



Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






839 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Alt studiul le propun PWC. (Joi, 18 aprilie 2019, 16:27)

    Marionette [utilizator]

    Daca cresterea firmelor de jefuit banci s-ar regasi in scaderea activitatii bancilor.
    Adica vezi Doamne, si ce daca nu respecta legea UBER, nu le ia clientii taxiurilor, lasati-i sa functioneze ilegal.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version