Lista problemelor din construcții provocate de OUG 114

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Vineri, 19 aprilie 2019, 8:57 Economie | Finanţe & Bănci


Constructii
Foto: Pixabay
Un croitor, care e și designer vestimentar, decide să facă nou costum. Pentru a calcula măsura optimă, cheamă un model și nu se gândește că oamenii sunt diferiți fizic. În cazul de față, a luat un supraponderal. Face costumul și îl pune pe piață. Realizează că impactul nu este cel dorit. Singurele persoane cărora li se potrivește acel costum sunt cele cu măsura asemănătoare cu a modelului său. Așa s-a întâmplat și în relația autorități - sectorul construcțiilor cu Ordonanța lăcomiei (114/2018), care ar fi trebuit să ajute domeniul. Pur și simplu, statul a fost un croitor prost. Modificările s-au potrivit „mănușă” doar celor cu care au discutat înainte.

Anul trecut, membrii Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) au avut consultări cu Guvernul pentru a ajuta sectorul în care activează. Acele discuții s-au încheiat cu un memorandum adoptat de Guvern (vezi aici) iar, în final, cu OUG 114, care rezolvă o parte dintre cererile lor, în special salariul minim.

Inițiativa ar fi fost bună, dacă nu era scrisă prost. Se potrivește doar companiilor care au mers la consultări. Atât.

Au băgat scutiri la contribuțiile de sănătate și pensii pentru cei care au o cifră de afaceri de peste 80%, dar ceilalți sub, foarte mulți, dincolo de faptul că trebuie să dea 3.000 de lei și la „femeia de serviciu” (la fel ca toți ceilalți), s-au trezit că unele activități pe care le desfășoară, tot în zona de construcții, nu intră în sfera celor supuse noului tratament fiscal.

Mai mult, Ordonanța a apărut la finalul anului trecut și nici nu au avut timp să realizeze ce se întâmplă.

Responsabil pentru problemele apărute (le voi enumera mai jos) este Consiliul de Programare Economică. Nu numai că recunoaște modificările pe care le-a făcut, chiar se mândrește cu ele. Unii dintre membri chiar se lauda, zilele trecute, pe rețelele de socializare cu isprava.

Într-un raport al Consiliului, aflat recent pe masa Guvernului, scrie: „CPE a făcut următoarele propuneri: (...) Prin O.U.G 114/2018, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră”.

La începutul acestui an avertizam cu privire la problemele care pot apărea în practică. Bineînțeles că nu ascultă, pentru că își imaginează că ei „știu mai bine” decât cei din piață.


Cine sunt membrii Consiliul de Programare Economică

Ion Ghizdeanu - președinte, Comisia Națională de Prognoză

George Marian Ștefan - asistent universitar doctor, Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată (numit la începutul acestui an în locul lui Aurel Iancu, academician, Academia Română)

Dorin Jula - profesor universitar doctor, Universitatea Ecologică din București, Facultatea de Management Financiar (numit la începutul anului în locul lui Marius-Corneliu Marinaș - profesor universitar doctor, Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie)

Cristian Socol - profesor universitar doctor, Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie Teoretică și Aplic

Cristian Florin Ciurlău - conferențiar universitar doctor, Universitatea Creștină «Dimitrie Cantemir», București, Facultatea de Finanțe, Bănci și Contabilitate".

Andrei Tudorel - profesor universitar doctor, Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Leonard Cazan - director științific, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES)

Mircea Coşea - profesor universitar doctor, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti


Lista cu principalele probleme

Am cerut EY o listă cu problemele apărute în practică. Multe dintre ele au fost anticipate și de noi la începutul anului aici.
  • Încadrarea codului CAEN 711 (“Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică”) în domeniile de producere a materialelor de construcții în prevederile legislative de aplicare a facilităților fiscale, deși acest cod se referă la prestarea de servicii și nu activitate de producție;
  • Lipsa unor prevederi privind includerea cheltuielilor ocazionate de prestarea serviciilor în cifra de afaceri rezultată din activitățile eligibile pentru acordarea facilităților;
  • Lipsa unor prevederi în cazul în care începerea/ încetarea contractului individual de muncă are loc în decursul lunii și în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă pentru persoanele care obțin venituri brute lunare din salarii și asimilate salariilor între 3.000 lei și 30.000 lei lunar inclusiv, realizate în baza contractului individual de muncă;
  • Necesitatea unei monitorizări lunare a cifrei de afaceri și veniturile salariale brute lunare în vedere aplicării facilităților;
  • Incertitudinea angajaților de a obține un venit salarial lunar stabil;
  • Migrarea către angajatori care pot aplica facilitățile fiscale;
  • Crearea situațiilor de avantaj/ dezavantaj competitiv nejustificat în piață din perspectiva criteriilor arbitrare de aplicare a facilităților (de exemplu: structura cifrei de afaceri, codurile CAEN care deși fac parte din industria construcțiilor, nu au fost incluse în lista privind facilitățile fiscale);
  • Impunerea unui salariu minim brut mărit pentru sectorul construcțiilor a dus la o creștere semnificativă și neplanificată a costurilor salariale ale angajatorilor din acest domeniu și care totuși nu pot aplica facilitățile fiscale. Aceste costuri suplimentare au dus la creșterea costurilor cu producția și au scăzut competitivitatea producției locale față de produsele importate;
  • Creșterea costurilor cu forța de muncă adusă din țări din afara UE, odată cu creșterea salariului minim la 3.000 lei.

Surse din zona guvernamentală susțin că se vor rezolva problemele apărute. În curând intrăm în luna mai și nu e nicio schimbare. Aceasta ar fi a treia cea mai mare cârpeală pe OUG 114, după Ordonanța 19 și cea a zilierilor - adoptată de Guvern pe 18 aprilie.

Citește și:


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






5152 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    Corect. Doar pentru unii (Vineri, 19 aprilie 2019, 9:12)

    KRL [utilizator]

    PFA- urile din constructii - (care platesc taxe de cca 45% din profit) nu beneficiaza de aceasta facilitate si sunt lasate sa concureze cu firmele care au de platit doar 10% - asigurari sociale. Practic sunt ingropate. Daca ai credite sau Leasing e dificil sa renunti la PFA si sa faci o firma noua.
  • +1 (3 voturi)    
    Lista cu principalele probleme (Vineri, 19 aprilie 2019, 20:08)

    minus [utilizator]

    are la punctul 1 ceva ce s-ar numi "de ce capra vecinului". Adica incadrarea la scutire, in conditiile definite, a unor servicii de inginerie si arhitectura este o problema pentru sectorul constructiilor? Care pierde ce anume?

    Sau poate va ganditi la incorectitudinea unei astfel de scutiri ca la o problema a societatii românesti? Hai sa fim seriosi, este exact povestea caprei vecinului... adica suntem exact ce pretindem a fi: niste buni români!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by