Ce măsuri au luat alte țări pentru pensionari

de F.B.     HotNews.ro
Joi, 2 mai 2019, 9:42 Economie | Finanţe & Bănci


Pensionar
Foto: Pixabay
Multe țări se confruntă cu probleme demografice asemănătoare cu ale României (doar că la noi procesul este mai accelerat din cauza migrării), așa că Guvernele acestora au fost nevoite să vină cu politici pentru asigurarea sustenabilității sistemelor de pensii și pentru extinderea duratei vieții profesionale, se arată într-un studiu al Confederației Patronale Concordia, KPMG și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.

Potrivit acestuia, în multe țări au fost luate următoarele măsuri:
  • creșterea vârstei de pensionare și, prin urmare, vârsta la care pot fi solicitate pensiile, ceea ce reprezintă un stimulent “negativ” pentru continuarea activității;
  • asigurarea unor beneficii asociate pensiilor în funcție de anii suplimentari lucrați, oferind astfel un stimulent “pozitiv” pentru a continua activitatea în câmpul muncii;
  • adaptarea sistemelor de pensii (și în unele cazuri și a taxării) pentru a facilita continuarea activității după pensionare, inclusiv în cazul pensionării anticipate;
  • reducerea accesului la sistemele de pensionare anticipată și sancționarea semnificativă (financiară) a ieșirii de pe piața muncii.
Pentru creșterea vârstei de pensionare au optat Olanda, Danemarca,Belgia, Finlanda, Franța, Suedia, Marea Britanie și Italia. În unele cazuri, vârsta de pensioare este legată de speranța de viață (Danemarca, Italia, Olanda, Finlanda, Portugalia, Cipru, Slovacia, Grecia).

Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda și Grecia au mers pe creșterea pensiilor pentru angajații care rămân activi pe piața muncii după împlinirea vârstei de pensionare.


Stimulente financiare

În câteva țări, spune studiul "Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România", au fost adoptate stimulente financiare pentru a motiva angajații în vârstă să rămână pe piața muncii până la vârsta legală de pensionare sau să revină înviața profesională, după pensionare.

De exemplu, în Danemarca, angajații care rămân activi pe piața muncii până când ajung la vârsta legalăde pensionare sunt răsplătiți cu o sumă de aproximativ 20.000 euro (fără taxe).

În Olanda, bonusul pentru continuarea activității profesionale (“carry-on-working”) a fost introdusă ca măsură pentru reducerea atractivității pensionării anticipate. Astfel se oferă un bonus pentru angajații cu salarii mici, peste vârsta de 61 de ani care continuă să lucreze.

În Belgia, începând cu 1 mai 2009, a fost introdus un bonus pentru a motiva lucrătorii în vârstă șomeri (50 +) să se întoarcă la muncă. Bonusul, în valoare de 194 euro pe lună, este plătit de obicei pentru un an, dar poate fi prelungit până la sfârșitul vieții profesionale.


Posibilitatea de a combina salariul cu beneficii aferente pensiei

Un domeniu important pentru reformele recente se referă la integrarea unor măsuri aferente sistemului de pensii și a celui fiscal pentru a facilita combinarea veniturilor din salarii cu veniturile din pensii. În prezent, în mai multe state membre rămâne dificilă armonizarea celor două sisteme, iar mulți impun plafoane stricte pentru veniturile salariaților care primesc și pensii.

Conform sursei citate, posibilitatea de a primi atât salarii cât și pensii pentru pensionarii care lucrează există în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia unde pensiile nu sunt supuse impozitării. Există o legătură între pensiile scăzute și o politică care permite lucrătorilor în vârstă să continue să lucreze după împlinirea vârstei legale de pensionare pentru a își susține calitatea vieții, cel puțin în unele state membre.

Limitarea posibilității de pensionare anticipată prin scheme de pensionare costisitoare sau prin eliminarea totala a acestei posibilități

În Germania, arată documentul, pensionarea anticipată a devenit mai scumpă deoarece se aplică taxe mai mari decât în trecut. În plus, din 2010, pensionarea parțială nu a mai fost subvenționată de Agenția Federală de Ocupare a Forței de Muncă.

În prezent, în Irlanda și Danemarca, astfel de scheme de pensionare sunt eliminate treptat. În Danemarca, s-a propus eliminarea treptată până în 2023. Totodată, eligibilitatea pentru pensiile pentru invaliditate va fi extinsă, ceea ce poate duce la o trecere de la pensionarea anticipată la astfel de forme de ieșire anticipată. Astfel de situații au fost întâlnite anterior și în alte țări, precum Finlanda, Olandași Norvegia.

"Pentru a rezolva această problemă, mai multe state membre ale UE (în special Marea Britanie și Olanda) au înăsprit criteriile de eligibilitate pentru pensiile de invaliditate și au încercat să se concentreze pe politici de activare, punând accentul pe ceea ce lucrătorii cu astfel de probleme sunt încă în stare să facă mai degrabă decât pe ceea ce nu pot face. Succesul unor astfel de reforme depinde parțial de sprijinirea reabilitării și a adaptării locului de muncă, precum și de colaborarea eficientă cu cadrele medicale, care sunt în general responsabile pentru atestarea incapacității de muncă", se arată în document.


Creșterea pensiei pentru fiecare an sau lună suplimentară de contribuții plătite

În Danemarca, primirea pensiei poate fi amânată timp de până la 10 ani, iar valoarea pensiei crește pentru fiecare an în care angajatul rămâne activ în câmpul muncii.

În Finlanda, a fost introdus un sistem similar în contextul reformei sistemului de pensii din anul 2005, care oferă o creștere treptată a pensiei după ce o persoană a atins vârsta la care pensionarea anticipată devine disponibilă.

În Spania, reforma din 2007 a sistemului național de pensii, pe baza unui acord tripartit semnat în 2006, a introdus o creștere suplimentară a pensiilor pentru angajații care și-au extins durata de activitate pe piața muncii și au amânat pensionarea. Astfel de stimulente sunt calculate atunci când un individ atinge vârsta legală de pensionare și crește odată cu numărul de ani lucrați (2% coeficient anual pentru mai puțin de 25 de ani vechime, 2.75% pentru 25 și 37 de ani vechime și 4% pentru o carieră completă de muncă care decid să rămână activi profesional).


Reforme la nivelul sistemului asigurărilor de șomaj pentru a încuraja prelungirea vieții active profesionale

Germania a eliminat prevederile din sistemul de asigurări de șomaj care, în esență, permiteau șomerilor în vârstă să se retragă de pe piața muncii înainte de a atinge vârsta legală de pensionare. Începând cu 2008, șomerii în vârstă de 58 de ani și peste această vârstă, nu mai au dreptul de a beneficia de ajutor de șomaj fără a dovedi că își caută în mod activ un loc de muncă (și acceptă oferte și servicii de consiliere în ocuparea unui loc de muncă).

În Olanda, artă analiza, șomerii pe termen lung au fost obligați să accepte oferte de locuri de muncă, inclusivlocuri de muncă sub nivelul lor educațional. În același timp, au fost eliminate derogările de la aceste prevederi pentru lucrătorii în vârstă. În plus, reformele din 2003 și 2006 ale sistemului olandez de asigurări de șomaj au limitat eligibilitatea lucrătorilor în vârstă șomeri de a intra în așa-numita "pensionare lină” (smooth retirement). Aceasta oferea posibilitatea celor care își pierd locul de muncă după ce au împlinit vârsta de 57,5 ani să beneficieze de o indemnizație timp de trei ani și jumătate după încheierea eligibilității lor pentru ajutorul de șomaj.

Au mai fost și alte măsuri luate de state. Unele dintre acestea:
  • În Italia, organizațiile care angajează șomerii pe termen lung cu vârste de peste 50 de ani sunt eligibili pentru o reducere de 50% a impozitului pe o perioadă de 12 luni în cazul contractelor pe durată determinată și 18 luni pentru contractele încheiate pe perioadă nedeterminată.
  • În mod similar, în Spania, organizațiile care încheie contracte pe perioadă nedeterminată cu șomeri din cadrul grupului de vârstă 55-65 de ani beneficiază de reduceri ale contribuțiilor sociale de 55% în cursul primului an și de 50% pe restul perioadei contractuale.
  • În Olanda, există o deducere fiscală pentru primele sociale este, de asemenea, aplicabilă în Olandaatunci când angajatorii recrutează angajați care au peste 62 de ani.
  • În Norvegia, angajații în vârstă au dreptul la muncă cu normă parțială (fără compensații salariale) începând cu vârsta de 62 de ani. Măsuri de reducere a timpului de lucru sunt și în Belgia, Austria și Danemarca.









3228 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Se pare ca este criza de forta de munca (Joi, 2 mai 2019, 9:49)

    mcris [utilizator]

    Cum ramane cu informatizarea, automatizarea, robotizarea, IA? Acestea sunt prea putin dezvoltate sau doar folosite ca sperietori pentru ca "ameninta locurile de munca" asa cum ocazional apare in presa?
    • 0 (0 voturi)    
      Problema de calificare și capacitate (Joi, 2 mai 2019, 10:45)

      BEDE [utilizator] i-a raspuns lui mcris

      Și informatizarea și robotizarea cer ca oameni să lucreze pentru programarea calculatoarelor și a roboților. Apoi, parcă roboții nu au nevoie de mentenanță?
      Problema este că și informatizarea și robotizarea cer o forță de muncă cu o anumită calificare. Cum anume recalifici pe cineva la peste 50 de ani sau peste 60 de ani? Mai ales dacă este cineva cam fără educație...
  • 0 (0 voturi)    
    Dar programul de lucru? (Joi, 2 mai 2019, 10:04)

    BEDE [utilizator]

    Cred că programul de lucru ar trebui corelat cu vârsta.
    De genul: peste 60 de ani exclus să se ceară mai mult de 40 ore de lucru pe săptămână, peste 65 exclus să se ceară mai mult de 35 de ore de lucru pe săptămână, iar la peste 70 exclus să se ceară mai mult de 30 ore de lucru pe săptămână...
    Puterea de muncă scade semnificativ cu înaintarea în vârstă, mai ales după 60 de ani.
  • +4 (4 voturi)    
    si Romania a luat masuri (Joi, 2 mai 2019, 11:06)

    mos ion roata [utilizator]

    A acordat pensii speciale tuturor sustinatorilor regimului comunist-securisti,militieni,activul de partid comunist, judecatorilor si procurorilor,militarilor, odata cu reducerea varstei de pensionare. Pensiile lor sunt de pana la 10 ori mai mari decat ale celor care au indraznit sa se opuna regimului totalitar. Pensiile se pot cummula cu alte venituri nesimtite si sunt (in comparate cu salariul mediu) mult mai mari decat in tari ca Luxemburg,Suedia,Germania.
    Urmeaza alte pensii speciale (cat de curand)


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version